Atac dur al avocatului Tudor Ionescu la adresa Uniunii Europene
În pragul alegerilor europarlamentare, preşedintele organizaţiei naţionaliste Noua Dreaptă s-a lansat într-un atac dur la adresa UE, birocraţii de la Bruxelles fiind acuzaţi că susţin multiculturalismul şi că ar fi contribuit la distrugerea agriculturii româneşti.“A început campania electorală pentru lustruirea dosului Bruxelles-ului. Oare nu din directivele UE ţăranii nu mai pot vinde lapte natural în pieţe, oare nu UE ne tratează ca pe cetăţeni europeni de rang secund, oare nu UE permite cultivarea de organisme modificate genetic care ucid albinele şi astfel întreg mediul înconjurător, oare nu UE ne împinge de la spate să dopăm animalele de dragul competitivităţii, oare nu UE alocă sume uriaşe de bani pentru multiculturalism şi integrarea minorităţilor, în timp ce cultura tradiţională este ignorată, oare nu la UE activează încă un Severin corupt ş.a.m.d.”, s-a întrebat retoric pe pagina personală de Facebook avocatul Tudor Ionescu.
Deşi în urma Conferinţei Naţionale, desfăşurate în luna ianuarie la Predeal, Noua Dreaptă anunţa că “se va implica major în cele două campanii europarlamentare şi prezidenţiale” de anul acesta, organizaţia nu va participa la alegerile din 25 mai, naţionaliştii radicali nereuşind să strângă minimul de 100.000 de semnături necesare înscrierii în cursa electorală. Sursa: FrontPress.ro
Marţi seara a izbucnit o bătaie de stradă generală în centrul Kievului între naţionaliştii radicali şi “revoluţionarii” din Piaţa Independenţei (Maidan), grupaţi în diverse organizaţii paramilitare de autoapărare.
Președintele interimar al Ucrainei, Olexandr Turcinov, a declarat miercuri că forțele de ordine ucrainene nu sunt capabile să preia controlul asupra situației în estul țării, tot mai multe instituţii fiind preluate de miliţiile paramilitare pro-ruse din regiune.
Un junghi va străfulgera dimineaţa mizeriilor proletare! Miresmele gropilor de gunoaie umane se vor revărsa asupra centrului parfumat şi asupra restaurantelor de lux parizian, ticsite cu spumele urbei la gură. Un damf atemporal de uzină morală îi va deranja pe rafinaţii cumpărători de cadouri din magazinele cu manechine vii în vitrine.
Un “scandal rasist” a zguduit zilele trecute societatea americană, în jocul declaraţiilor fiind atras chiar preşedintele Barack Obama. Subiectul principal este patronul unei echipe de baschet, care a fost înregistrat în timp ce făcea mai multe remarci defăimătoare la adresa minorităţilor rasiale.
Site-ul TMZ mai susţine că relaţia dintre Sterling şi V. Stiviano are mai bine de trei ani, timp în care miliardarul i-ar fi oferit amantei sale un Ferrari, două Bentley-uri şi un Range Rover. Însă, potrivit staff-ului de la ”Staples Center”, certurile dintre cei doi au escaladat în ultima vreme, deşi soţia lui Sterling, Shirley, era de acord cu relaţia extraconjugală a miliardarului.
Anton Lixandroiu, un cetăţean american şi român, a obţinut după mai mulţi ani de procese o decizie care a obligat Ungaria să-şi ceară scuze la ONU pentru crimele istorice împotriva românilor din Ardeal, în urma Dictatului de la Viena.
Contextul istoric al Dictatului de la Viena
Cum a fost îndepărtată Italia? Regimul lui Benito Mussolini a fost inițial înclinat spre o colaborare cu România, datorită originii latine comune a celor două limbi și a potențialului economic al țării noastre. Relațiile bilaterale s-au răcit în 1936, când reprezentantul României la Liga Națiunilor (un organism premergător al ONU), masonul pro-sovietic Nicolae Titulescu, a criticat invazia italiană a Etiopiei și a jignit mai mulți jurnaliști din Peninsulă. Prin gestul său, poate de înțeles din punct de vedere uman, dar inacceptabil din partea unui diplomat și om politic realist, acesta a reușit să îndepărteze Italia de România, care nu avea nici un interes în conflictele coloniale din Africa.
Regele Carol al II-lea şi Cancelarul Adolf Hitler
Prin aceste provocări și gafe politice și diplomatice, România a rămas vulnerabilă pe plan extern, Italia și Germania căutând alți aliați regionali. Acest lucru a dus în final la pierderea Ardealului de nord, la presiunea Ungariei. Germania și Italia au sprijinit revizionismul revanşard în primul rând din cauza clasei politice de la București, care a forţat două mari puteri să caute alţi parteneri strategici în regiune. Marile puteri, dar și țările mai mici, se ghidează în politică după interese și nu după sentimente. Politicienii români nu au înțeles în anii care au dus la deznodământul din 1940 că interesul de moment al țării îndemna la o colaborare cu Germania, care ar fi garantat granițele României Mari.
În urma cedãrii Ardealului de Nord cãtre Ungaria lui Miklos Horthy, în mai multe localitãţi transilvãnene
