Quantcast
Channel: 100 Ro
Viewing all 3410 articles
Browse latest View live

Suporteri turci

0
0

Suporteri turci judecati pentru “tentativa de lovitura de stat”

autor: FrontPress09.09.2014

besiktas antifaMai mulţi suporteri ai clubului de fotbal Beşiktaş din Istanbul au fost trimişi în judecată pentru că au participat în vara anului trecut la violenţele de stradă antiguvernamentale îndreptate împotriva regimului conservator. Cei 35 de tineri sunt acuzaţi nici mai mult nici mai puţin decât de “tentativă de lovitură de stat”.
Conform unui document citat de cotidianul Milliyet, procurorii au cerut condamnarea la închisoare pe viaţă. Data procesului nu a fost însă stabilită.
În vara anului trecut, un protest ecologist contra distrugerii unui parc din Istanbul a degenerat în revolte de stradă contra guvernului condus de islamistul moderat Recep Tayyip Erdogan, actualmente preşedintele Turciei. În urma violenţelor cel puţin 8 persoane au murit şi alte câteva mii au fost rănite. Sursa: FrontPress.ro


Marine Le Pen

0
0

Proteste impotriva imigrantilor in Franta. Candidata Frontului National pe primul loc in sondajele pentru alegerile prezidentiale

autor: FrontPress09.09.2014

1Sute de demonstranţi naţionalişti, reuniţi sub grupul umbrelă “Salvaţi oraşul Calais”, au demonstrat duminică în faţa primăriei din portul situat în nordul Franţei împotriva “invaziei” de imigranţi africani din localitate. Majoritatea străinilor doresc să ajungă ilegal peste Canalul Mânecii, în Marea Britanie, Calaisul fiind doar un punct de trecere.
media_xll_7093249În tot acest timp, a fost organizat şi un meci de fotbal pentru amatori, întrecerea sportivă fiind opera unor organizaţii stângiste care au dorit să-şi arate susţinerea pentru imigranţi.
Spre seară poliţia a oprit cu greu o confruntare între grupuri de tineri naţionalişti şi bande formate din imigranţi şi extremişti de stânga.
Kevin RecheKevin Reche, purtătorul de cuvânt al grupului care a organizat protestul, a declarat presei locale că “noi suntem naţionalişti şi dorim stoparea invaziei imigraţioniste nu numai în Calais ci în întreaga Europă”. “Imigranţii ar trebui să fie deportaţi de pe teritoriul francez şi internaţi în centre speciale până la repatriere”, a mai spus tânărul de 20 de ani.
Tensiunea din oraş a ajuns la cote maxime după ce circa 250 de africani au încercat zilele trecute să ia cu asalt un feribot care se deplasa spre portul Dover din Marea Britanie.
În prezent autorităţile franceze încearcă să oprească valul de imigranţi, actualmente în cele două tabere din Calais fiind găzduiţi circa 1.400 de străini.
marine el penFrontul Naţional pe primul loc în sondaje
Pe de altă parte, candidata formaţiunii anti-imigraţioniste Frontul Naţional pentru alegerile prezidenţiale din 2017 se află pe primul loc în intenţiile de vot. Conform unui sondaj realizat de Ifop și publicat vineri, Marine Le Pen l-ar bate pe actualul preşedinte socialist Hollande cu 54% la 46% în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale, conform Financial Times.
La alegerile locale, Frontul Național a obținut 11 primării, pentru ca ulterior să câștige primul loc la alegerile europarlamentare din luna mai. Sondajul a confirmat o cercetare anterioară care arăta că Marine Le Pen le “ia fața” tuturor posibililor pretendenți în primul tur. Sursa: FrontPress.ro

Angelina

Doi bogati

Comemorare

0
0

74 de ani de la masacrul anti-romanesc de la Treznea

autor: FrontPress09.09.2014

ocupanti hortystiOcupanţi hortyşti
Acum 74 de ani, în 9 septembrie 1940, a avut loc “Masacrul din Treznea”. Atrocităţile din comuna din judeţul Sălaj au fost comise de trupele hortyste care au intrat în Ardealul de Nord, ca urmare a Dictatului de la Viena. Cu doar o zi înainte, soldaţii unguri au ucis alte 11 persoane în comuna Ciumărna.
În urma ocupării localităţii Treznea de către trupele maghiare aparținând batalionul 22 Grăniceri Debrețin, aflat sub comanda locotenentului Akosi, au fost uciși 87 de români și 6 evrei. Alte peste 150 de persoane au fost rănite.
Drama populației românești din Transilvania de Nord a continuat și în perioada următoare, între septembrie 1940 şi septembrie 1942 fiind asasinați aproape 1.000 de români. Sursa: FrontPress.ro

Avertizare

0
0

SRI avertizeaza: Coruptia ar putea destabiliza Romania, la fel cum s-a intamplat in Ucraina

autor: FrontPress10.09.2014

SRI maiorCorupția reprezintă una dintre cauzele principale ale instabilității din Ucraina, a declarat marți directorul Serviciului Român de Informații (SRI), George Maior, la conferința “Regula de aur a bunei guvernanțe și a luptei împotriva corupției: împletirea armonioasă a politicilor și a acțiunilor de implementare”, organizată de Institutul Aspen România. 
“Corupția este o problemă de securitate națională. Din păcate, dincolo de motivații geopolitice, politice, militare, în ceea ce privește dezvoltările din Ucraina, una dintre cauzele principale ale acestei instabilități care a generat și, până la urmă, a dus la căderea unui Guvern a fost legată de acumularea intensivă de corupție în sistemul politic și sistemul economic ucrainean, până la punctul în care frustrările din societate s-au repercutat asupra puterii de la acel moment. Iată exemplul elocvent pe care îl vedem cu toții de modul în care corupția poate afecta o societate, un stat, interesele strategice naționale ale unei națiuni”, a spus Maior citat de Agerpres.
Potrivit șefului SRI, drumul României este unul bun în abordarea corupției, în special în ceea ce privește dezvoltarea instituțiilor capabile să se confrunte cu acest fenomen.
“Din acest punct de vedere, mă bucur că drumul Romaniei a fost unul bun în abordarea acestui fenomen, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea instituțiilor capabile să se confrunte cu acest fenomen. Mă refer în special la DNA, mă refer la legislația care a fost elaborată în timp, cu toate dificultățile politice legate de elaborarea acestei legislații, mă refer, în sfârșit, la profesionalismul oamenilor care lucrează la aceste instituții și care au reușit prin munca lor să creeze, pe de o parte, autonomia lor în raport de influențe externe, iar, pe de altă parte, o abordare profesională într-un domeniu extrem de complex și de complicat din diverse rațiuni”, a subliniat George Maior.
El a adăugat că opinia SRI, care are o cunoaștere bună a evoluțiilor din societate și din instituții pe această dimensiune, este că, într-adevăr, anii care au trecut au marcat progrese substanțiale, care se pot vedea atât în statistici, cât și din percepția populației.
“Niciodată statisticile nu spun totul despre un asemenea fenomen. Se poate vedea în faptul că, chiar în condiții de criză economică, bugetul statului a început să fie mai bine consolidat și chiar în această creștere economică mai bine asigurată, inclusiv prin acțiunile de combatere a corupției, de combatere a evaziunii fiscale. Deci, se vede acest aspect și în economie și, în general, în percepția populației despre acest fenomen. Faptul că instituții precum DNA, SRI au peste 50% încredere la nivelul populației arată nu o acțiune sau alta de branding sau imagologică pur și simplu, ci efectiv rezultate care sunt percepute ca atare de societate, semn că acest lucru interesează la modul cel mai vital societatea românească”, a spus șeful SRI, conform Agerpres.
Maior a adăugat că aceste progrese nu trebuie nicidecum idealizate, pentru că mai sunt extrem de multe lucruri de făcut, inclusiv din perspectiva prezervării independenței și autonomiei acestor instituții, inclusiv din dezvoltarea în continuare a legislației, care trebuie să se adapteze la metode tot mai sofisticate de operare din partea celor care sunt pe “tărâmul corupției”, fie că este vorba despre diverse grupări, fie de indivizi.
Despre corupție a vorbit și Hoyt Yee, asistentul adjunct al secretarului de Stat al SUA, informează postul B1. Acesta a declarat că fenomenul subminează economia şi erodează democraţia. În Europa de Est şi Balcani, deşi s-au făcut progrese, corupţia rămâne unul din obstacolele principale în atingerea unei Europe unite şi libere.
Conform TVR, oficialul american a mai adăugat că în lupta anticorupţie trebuie să se implice toţi membrii unei societăţi, de la conducătorii companiilor energetice şi membrii Parlamentului până la simpli cetăţeni. Sursa: FrontPress.ro

:))))

Arme romanesti

0
0

ARME ROMANESTI in razboiul din UCRAINA?

autor: FrontPress10.09.2014

LAROM RODupă ce autorităţile de la Bucureşti şi-au manifestat făţiş susţinerea politică faţă de puterea de la Kiev în lupta cu insurgenţii din estul ţării, România a intrat acum într-un joc periculos, implicându-se şi mai activ în războiul separatist. Mai precis, ţara noastră se pare că a început livrarea de armament românesc Ucrainei, conform presei din Rusia.
Două avioane de transport militar americane de tipul Hercules au adus marți la Harkov două sisteme LAROM (sistem de rachete cu lansare multiplă), fabricate în România, și un sistem spaniol Teruel-3 destinate armatei ucrainene, informează agenția de presă ITAR-TASS, citând surse din rândul rebelilor.
Din cele două avioane-cargo au fost descărcate o cantitate mare de muniție pentru armamentul adus. Harkov este un important centru industrial din nord-estul Ucrainei, controlat de autoritățile de la Kiev.
După aceea, lansatoarele de rachete multiple au pornit pe o cale ocolitoare în direcția Starobelsk, scrie agenția rusă de presă, care specifică faptul că nu a putut confirma această informație din alte surse.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat într-un interviu acordat sâmbătă postului BBC că state membre NATO s-au arătat dispuse să furnizeze țării sale arme de înaltă precizie pentru ca armata ucraineană să poată lupta împotriva separatiștilor proruși, dar a refuzat să precizeze care sunt respectivele state. Ulterior, consilierul președintelui Poroșenko, Iuri Luțenko, a scris pe pagina sa de Facebook că SUA, Franța, Italia, Polonia și Norvegia vor livra Ucrainei arme și vor trimite consilieri militari care vor ajuta armata ucraineană, informează Agerpres.
La solicitarea agenției Reuters de a confirma informația, oficiali din ministerele apărării din Italia, Polonia și Norvegia au negat că guvernele lor ar intenționa să furnizeze arme Ucrainei, iar un responsabil american neprecizat a dezmințit la rândul său un astfel de acord.
LAROMLAROM este un aruncător de proiectile reactive dezvoltat de către firma Aerostar Bacău din România și firmele Elbit și IMI din Israel. Acest sistem artileristic are la bază aruncătorul APRA-40, o variantă locală a sistemului sovietic BM-21 GRAD. Programul de modernizare a fost demarat în anul 1996, primele lansatoare fiind livrate Forțelor Terestre Române în anul 2001. În prezent, LAROM reprezintă sistemul de artilerie cu cea mai mare putere de foc din dotarea Armatei Române.
Rusia despre ipotetica aderare a Ucrainei la NATO: “o provocare fără precedent
Rusia s-a declarat marţi împotriva intrării Ucrainei în NATO, apreciind că aceasta ar constitui o “provocare fără precedent” pentru securitatea europeană. “Nu vrem să vedem Ucraina în NATO”, a declarat reprezentantul rus pe lângă UE, Vladimir Cijov.
Prezenţa “Ucrainei în NATO ar constitui o provocare fără precedent pentru securitatea europeană, o provocare care ar fi cea mai importantă de la căderea zidului Berlinului”, a apreciat Cijov.
Guvernul ucrainean şi-a anunţat la sfârşitul lui august dorinţa de a relansa procesul de aderare la NATO, întrerupt în 2010 de regimul prorus al preşedintelui Viktor Ianukovici, aminteşte Mediafax. Intrarea Ucrainei a fost primită favorabil la summitul de la Bucureşti din 2008, ceea ce a declanşat furia Moscovei. Această decizie formală îi permite acum secretarului general Anders Fogh Rasmussen să lase uşa deschisă Kievului.
Dar această aderare va depinde de “capacitatea Ucrainei de a desfăşura reformele necesare” în timp ce echipamentele sale datează din epoca sovietică, de a “se adapta la standardele NATO şi de a îndeplini toate criteriile”, a subliniat Rasmussen. Sursa: FrontPress.ro


Politicienii corupti

0
0

In Ucraina, politicienii corupti sunt aruncati la gunoi de nationalisti (VIDEO)

autor: FrontPress10.09.2014

gunoi coruptCorupţia este un flagel care macină administraţia din Ucraina de ani de zile, fiind chiar una din principalele cauze ale revoltelor de stradă din iarna trecută. Pentru că autorităţile abia fac faţă, naţionaliştii radicali au decis să facă “curăţenie” în propriile oraşe. Astfel militanţi ai partidului “Sectorul de dreapta” din oraşul port Odesa au oprit pe stradă un oficial ucrainean suspectat pentru delapidare de fonduri. După un schimb de replici, acesta a fost luat pe sus, aruncat şi îndesat pur şi simplu într-un tomberon pentru gunoi.
Incidentul a avut loc săptămâna trecută iar victima naţionaliştilor a fost directorul Fondului Național de Asigurări din Odesa, Oleg Rudenko. Acesta este suspectat că şi-ar fi însuşit ilegal circa 50.000 de dolari din fondurile destinate copiilor refugiaţi din zonele de conflict.
Pentru a aceste fapte a fost iniţial suspendat din funcţie, dar a făcut apel şi şi-a reluat activităţile după plata unei amenzi. Sursa: FrontPress.ro

:)))

Aniversare

0
0

Separatistii maghiari vor aniversa intrarea trupelor horthyste in municipiul Sfantu Gheorghe

autor: FrontPress10.09.2014

horthy ardeal1940: Defilări călare ale amiralului Horthy în oraşele româneşti din Ardeal
Membrii organizaţiei iredentiste “Mişcarea tinerilor maghiari din cele 64 de comitate” (HVIM) îi invită pe locuitorii oraşului Sfântu Gheorghe din Covasna să participe sâmbătă la o proiecție de film, un eveniment provocator menit să marcheze 74 de ani de la defilarea pe străzile municipiului a trupelor ungare ocupante, în frunte cu Miklos Horthy.
horthyReamintim că în 13 septembrie 1940 trupele ungare au mărşăluit sfidător pe străzile din Sfântu Gheorghe după ce anterior Ardealul de Nord a fost cedat Ungariei prin Dictatul de la Viena. Au urmat o serie de masacre împotriva populaţiei româneşti, care au durat până la alungarea trupelor maghiare din provinciile româneşti, în toamna anului 1944.
“Mişcarea tinerilor maghiari din cele 64 de comitate” (referire la împărţirea teritorial-administrativă a Ungariei Mari) a fost înfiinţată în anul 2001 în Ungaria de către Toroczkai LaszloOrganizaţia are filiale active şi în România, în unele localităţi din Ardeal unde populaţia maghiară alcătuieşte un procent important din totalul populaţiei. Membrii HVIM s-au remarcat anul trecut cu ocazia Zilei Naţionale a României, când au organizat o contra-demonstraţie la “Marşul Unirii” din Sfântu Gheorghe al Noii Drepte.
Liderul organizaţiei revizioniste a câştigat la sfârşitul anului 2013 alegerile pentru funcţia de primar al orăşelului Asotthalom, o localitate din Ungaria cu puţin peste 4.000 de locuitori. Acesta a candidat ca independent, dar a fost susţinut de partidul naţionalist Jobbik, a treia formaţiune politică din parlamentul de la Budapesta. Cunoscut pentru retorica sa ostilă României, lui Laszlo Toroczkai i s-a interzis toamna trecută accesul în ţara noastră, fiind oprit la graniţă. Sursa: FrontPress.ro

Buzdugan nuclear

0
0

Noul “buzdugan nuclear” rusesc a fost testat cu succes

autor: FrontPress11.09.2014

bulavaPe fondul tensiunilor cauzate de criza din Ucraina, forţele armate ale Federaţiei Ruse şi-au înmulţit în ultima perioadă antrenamentele şi exerciţiile militare. Rusia a testat astfel miercuri cu succes noua sa rachetă nucleară intercontinentală Bulava (Buzduganul). Conform Reuters, autorităţile de la Moscova au anunţat că teste balistice similare vor mai avea loc în lunile octombrie şi noiembrie. 
Rachetele Bulava au o lungime de 12 metri şi o greutate de aproape 37 de tone. Sunt de 100 de ori mai devastatoare decât bomba atomică care a distrus oraşul japonez Hiroshima în 1945 şi au o rază de acţiune de circa 8.000 de kilometri.
Amiralul Viktor Chirkov, şeful forţelor navele din Rusia, a declarat că lansarea de ieri a rachetei a avut loc de la bordul unui submarin aflat în Marea Albă, situată nord vestul ţării. Aceasta şi-a atins ţinta prestabilită dintr-un poligon din extremul orient al Federaţiei Ruse. Sursa: FrontPress.ro

:)))

Intelepciune

Globuri de paine

0
0

GLOBURILE DE PÂINE. ACEASTA ESTE CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ATUNCI CÂND DOI ARTIȘTI ȘI UN LUCRU BUCĂTAR ÎMPREUNĂ

11/09/2014 AUTOR DE LUAT MASA 0
Blow aluat
Sub numele de Blow aluat (poate fi tradus ca "Blown Mass"), artiști Omer Polak și Michal Evyatar în colaborare cu chef Erez Komarovsky , s-au dezvoltat un proiect de design de produse alimentare ( de proiectare alimentare ), rezultatul este că veți vedea pozate: Globuri pâine făcută cu incalzitoare industriale, care pot face o masă hiciron flexibil și subțire se umflă fără să se rupă. 
Diferite culori sa le dezvoltat de masă cu apă, dar sucurile de coloranți alimentari puternice (sfeclă, morcov și spanac).
Blow Aluat 2
Pe de altă parte, ca un alt obiectiv a fost ca muscatura, aceste " pâine-balon "elibera se dferentes arome intense, condimente cum ar fi rozmarin și piei de fructe utilizate și scoate aerul sferic injectat printr-un șablon de metal cu foraj o rundă.
Blow aluat

Blow aluat
Astfel încât să puteți vedea mai multe detalii ale procesului, aveți un rezumat proiect video
Butonul Share

:)))

Lipscani

0
0


Lipscani – strada vanităţilor



Bucurestiul interbelicAm evitat până acum să aduc voba pe blog despre Lipscani – cea mai celebră stradă a Bucureştiului. De ce? Pentru că spaţiul virtual e plin de informaţii şi de fotografii ale Lipscaniului de altă dată şi credeam că un articol în plus nu poate aduce nimic nou în acest amalgam. M-am răzgândit însă atunci când am dat peste un reportaj apărut în numărul din 24 februarie 1932 al “Ilustraţiunii române”. Un articol care nu vorbeşte despre istoria, clădirile sau magazinele Lipscaniului, ci despre “societatea aparte” care îşi ducea veacul prin magazinele cu vitrine strălucitoare ale acestei străzi negustoreşti. O societate pestriţă alcătuită din clienţi de toate categoriile, din negustori şi vânzătoare, manechine şi “vânători… de manechine”. Un articol – aproape o nuvelă - care vă va capta atenţia încă de la început. Dar pentru că ştiu că nu iubiţi introducerile prea lungi, o să vă las în compania reporterului P.B.M.” şi al poveştii lui fermecătoare despre lumea Lipscaniului de altădată:


Pe Lipscani, după ce am trecut de “Cafeul Elite”, aud deodată nişte urlete grozave:

-              Dar ce’i d-le? Ar putea întreba un necunoscător în tainele acestei străzi. S’a mutat vre’o grădină zoologică aici?

-              Nu, sunt negustorii ambulanţi cari îşi strigă marfa.


Înşiruiţi pe marginea trotuarului, micii negustori cu marfa răspândită dinainte, ţipă din răsputeri:


-              Ciorapi –3 perechi 100 de lei; genţi de damă luate de la faliment. Grăbiţi-vă, să nu pierdeţi chilipirul! O pereche mi-a mai rămas! Le-am dat drumul!

Strânse, presate, ca icrele în cutie, sgomotoase, târându-şi alene paşii, cucoane se duc, vin, se opresc în faţa vitrinelor, intră, ies din magazine, toate cu aceiaşi intenţie: să vadă ultimele noutăţi.

Trotuarele sunt pline de lume, dar şi în mijlocul străzii, printre şirul lung de maşini şi trăsuri, la dreapta, la stânga, pretutindeni, cucoanele se strecoară.
Ce hărmălaie!

Ce de încurcături, pe cari agentul de circulaţie, şeful de orchestră al vehiculelor, cu bastonul într’o mână, gesticulând şi vociferând, încearcă să le reglementeze.

CLIENTE ŞI... CLIENTE


Bucurestiul interbelicCeea ce e mai grozav e că, la această lume care se înghionteşte, numai o persoană la zece dintre cele care vizitează magazinele Lipscaniului cumpără ceva. Celelalte nouă o fac din alte motive: sunt cumpărătoare platonice şi cari, de multe ori sunt mai bine informate decât vânzătoarele magazinelor. Atunci ce fac aceste platonice? Nimic. Şi tocmai aceasta e plăcut şi înduioşător. Ele vin să aleagă marfa pe care ar alege-o, dacă ar avea bani. Totuşi ele intră prin magazine, răscolesc, întreabă, dând vânzătoarelor speranţa unei cumpărături regale.

Iată de pildă doamna aceasta care  străbate magazinul cu aerul cuiva care ştie precis ce vrea şi unde se duce. Cu toate acestea, se opreşte la toate raioanele. În sfârşit, chiamă o vânzătoare, o face să deschidă douăzeci de cartoane, caută, ezită, îşi schimbă părerea, se duce să vadă sub lumina electrică, cere de zece ori aceiaşi informaţie, repetă de douăzeci de ori „dar nu aveţi alta cu o mică bandă bleu?”.

VÂNZĂTOARELE


Bucurestiul interbelicÎntre o cumpărătură şi alta, la ora când magazinele sunt încă goale, vânzătorele îşi fac între ele confidenţe:

-              Ştii brunul acela slab care m’a urmărit ieri…

Dar uşa se deschide. Vânzătoarele şi premiera se reped la uşă. Intră o doamnă în vârstă, cam grasă, îmbrăcată într’o blană bogată de vison. Se duce imediat la raionul rochiilor. Zăreşte o vânzătoare mai nostimă:

-              Nu e aşa, duduie, că rochia asta îmi vine mai bine? Dar e greu să-ţi dai singură seama. Dacă eşti drăguţă, vrei s’o încerci şi d-ta?

Vânzătoarea se execută. În câteva clipe şi-a desfăcut rochia, gata s’o încerce pe cea nouă. Dar, în cămăşuţa’i modestă şi scurtă, clienta o priveşte ca o cunoscătoare, examinează calitatea sânilor, rotunjimea umerilor, bogăţia şoldurilor.

-              Ah ! da, într’adevăr e foarte frumosă. O iau. Da ce ce bine ştii d-ta duduie să porţi o rochie ! Îţi place rochia asta? Ţi-o dăruiesc.

Iată pe cele două femei, cumpărătoare şi vânzătoare, camarade, aproape complice.

-              Vino să mă vezi, domnişoară. Îmi eşti foarte simpatică. Voi face ceva pentru d-ta... E păcat să te pierzi aici!...

Se va duce? Nu se va duce? Nu pot s’o spun. Nouă din zece se abţin.

De altfel, meseria de vânzătoare este una dintre acelea unde întâlneşti mai multe tentaţii. De pretutindeni, ele asaltează femeile. E contactul cu podoabele minunate, cu toaletele seducătoare, pe care vânzătoarea nu le va avea niciodată. Şi mai e apoi clientela cochetă, în faţa căreia totul se închină, mirajul unei vieţi elegante şi uşoare, pilda celor care au părăsit magazinul şi revin cu cliente suverane în acele raioane unde au fost vânzătoare supuse.

-              Eşti proastă, fetiţo; fă cum am făcut şi eu!

Apoi sunt solicitările bărbaţilor: cei cari le-au remarcat şi vin în fiecare zi, elocvenţi şi presanţi în mutismul lor; acei mai puţin timizi, cari le acostează pe stradă, la ieşire, cei cari le şoptesc fel de fel de promisiuni ispititoare.

Aşa, am intrat într’un mare magazin de confecţiuni, unde sunt cunoscut, şi întreb pe o vânzătoare:

-              Clienţii sunt totdeauna respectuoşi cu dv.?

-              Da, răspunse moale Mimi, vânzătoarea.

-              Dar craii? Arunc eu întrebarea aşa, într’o doară.

-              Oh, mă amuză grozav! Se destăinuieşte Mimi. Îmi aduc flori şi bomboane, pe cari mi le dau în ascuns, să nu vadă şeful... Şi zău, asta nu-mi face decât plăcere.

Bucurestiul interbelicGlasul fetei devine mai grav.

-              Şi apoi sunt clienţi buni... Şi pe timpul ăsta de criză. Uite, anul trecut, un colonel în retragere simpatic venea să mă vadă în fiecare zi.Venea dimineaţa, când e mai puţină lume şi putea să-mi vorbească. Ei bine! Ce crezi dumneata? A cumpărat o mulţime de lucruri, de care, sincer să-ţi spun, cred că nici nu avea nevoie...

Apoi conchise cu duioşie:

-              Era drăguţ…foarte drăguţ...

-              Şi după aceia? Hazardez eu întrebarea.

-              Ce? Ce vrei să spui?

-              În sfârşit, după această simpatie manifestată zilnic prin fel de fel de târguieli?...

-              Oh! Dar cine mă iei? Spune ea indignată. Nu cred că-ţi închipui că eu şi bătrânul ăla!... ha, ha! Ştii că ai haz!

Dar iată că întâmplarea pare s'o dezmintă pe Mimi. Un tânăr de vârstă mijlocie, îmbrăcat  „á quatrpingles, vine şi cere o pereche de mânuşi, întinzând o mână pe care un inel îl arată că a trecut pe la ofiţerul stării civile. E însă foarte simpatic, aşa că vânzătoarea trece cu vederea acest amănunt de mică importanţă.

-              Doriţi de piele de Suedia?

-              Da, duduie...

“Duduia” se simte obligată să roşească, se fâstâceşte şi răstoarnă cutia cu mânuşi. Tânărul se apleacă s’o ajute şi poate să-i admire astfel o pereche superbă de picioare:

-              Lasă gluma, d-le, nu vezi că sunt ocupată?...

Dar tânărul nu se lasă aşa de lesne: figura plăcută a vânzătoarei l-a prins.

-              Duduie, aş ţine mult să vă văd...

-              D-le, te rog... Vrei să termini? Dacă te-ar auzi soţia d-tale...

-              Soţia mea? Îşi revine clientul. E plecată...

-              A, e plecată? Probabil că te plictiseşti!... Pardon, un moment să încerc mânuşa.

Şi ia mâna tânărului, care o strânge pe a ei. I-a şoptit probabil ceva, căci vânzătoarea răspunde roşind:

-              Ah, glumiţi d-le… Nu, nu pot; mănânc acasă…



Acest asalt de scrimă, care aduce în munca încordată a vânzătoarei o notă de veselie şi de parfum de aventură, se termină de cele mai multe ori cu o întâlnire.

PE LIPSCANI, CÂND SE ÎNSEREAZĂ


Bucurestiul interbelicOra 7. S’a întunecat. Casele s’au învăluit în pânzele uriaşului păianjeniş al înserării. Ferestrele deschid în noapte dreptunghiuri luminate.Obloanele magazinelor cad obosite. Vitrinele şi-au pus fardul: luminile, chemările diavolului, ispita femeilor cari pornesc spre casă, fiecare cu câte un pacheţel pe deget.

În faţa magazinelor de la „Dermata”, puternic laminate, doi şomeri, vagabonzi, cu feţele speriate şi nerase, cu picioarele vârâte în nişte petece de piele, cu pretenţii de încălţăminte, privesc cu jind la zecile de perechi de încălţăminte.

-              Şi când te gândeşti, spune unul, că sunt unii care-şi cumpără încălţăminte adevărată...

Strada Lipscani s’a însufleţit din nou: sunt vânzătoarele – midinetele noastre – şi vânzătorii, cari nu discută decât de cămăşi, ciorapi de mătase, gulere şi noua modă a paltoanelor.

La poarta de ieşire a personalului, o mică mulţime aşteaptă. Grămadă. Și una câte una, fetele scoboară. De cum au ieşit pe stradă, clipesc din ochi ca ameţite de lumină şi libertate.

Un tânăr s’a desprins din umbră şi mai departe la fel. Perechi, perechi, pornesc înlănţuite, poate fericite, după o zi de muncă istovitoare. Întâlneşti, la ora aceasta pe Lipscani, sute de fete, şi nu din cele mai urâte. Poate că cea de colo, cu capul Jeanettei Macdonald, va fi mâine, doamna elegantă şi distinsă din „Packardul” care trece în goană.



Câte din vânzătoarele şi manechinele admirate ziua prin magazine, unde s’au învârtit zâmbitoare, prin saloanele de modă, învăluite în catifea, argint şi brocat, trec apoi neştiute şi neobservate de nimeni, în rochiţele lor simple, pe dinaintea atâtor trecători, nepăsători, în faţa acestei frumuseţi. Nu degeaba poetul a cântat:

Drag Lipscani, în vremuri grele,

Te slăvea tot Ţarigradu’

Şi veneau la Bagadele

Doamnele lui Vodă Radu.

Astăzi ai doiniri de harfă,

Iar dealungu-ţi manevrează

Cea mai căutată marfă,

Pe Lipscani, când înserează.”

Surse:



-      Articolul “Lipscani – strada vanităţii” – semnat “P.B.M.” – publicat în “Ilustraţiunea română” – numărul din 24 februarie 1932.

-      Cărţi poştale din colecţia „Bucureştii în imagini” a Bibliotecii Digitale a Bucureştilor

deieri-deazi.blogspot.com

:)))

:)))

Pofta buna !

Viewing all 3410 articles
Browse latest View live