Are you the publisher? Claim or contact us about this channel


Embed this content in your HTML

Search

Report adult content:

click to rate:

Account: (login)

More Channels


Showcase


Channel Catalog


Channel Description:

Impreuna vom construi cel mai mare blog scris in limba Romana.

older | 1 | .... | 43 | 44 | (Page 45) | 46 | 47 | .... | 171 | newer

    0 0
  • 04/11/13--08:22: Clasa de mijloc

  • Ziua in care clasa de mijloc se va ridica

    autor: FrontPress 11.04.2013
    revolutieConducătorii noştri nu-şi dau seama că stau pe un butoi de pulbere, avertizează filozoful polonez Marcin Król. Întrucât clasa de mijloc, căreia i se refuză orice perspectivă de evoluţie socială, ar putea vedea drept unică soluţie încă o revoluţie.
    Contrar credinţei populare, nu săracii şi nefericiţii sunt cei care fac revoluţiile în Occident, ci clasa de mijloc. A fost cazul în toate revoluţiile, începând cu Revoluţia Franceză, dar poate doar cu excepţia Revoluţiei din Octombrie, care a fost o lovitură de stat într-o situaţie de extremă dezordine politică.
    Şi când decide această clasă de mijloc să înceapă revoluţia? În primul rând, nu este vorba despre clasa de mijloc în ansamblu, şi nici măcar de un grup organizat, sau de o comunitate, ci de liderii clasei de mijloc, cei care astăzi câştigă alegerile în Europa şi sunt trataţi de iresponsabili (fiindcă nu fac parte din clasa politică tradiţională geriatrică), dar care se revelează deodată a fi nu numai populari, ci de asemenea surprinzător de eficienţi.
    Cetăţeni de mâna a doua
    În cazul clasic al Revoluţiei Franceze, rolul de avangardă revoluţionară a fost jucat de avocaţi, antreprenori, angajaţi ai administraţiei publice de la vremea respectivă şi de o parte din ofiţerii armatei. Factorul economic era important, dar nu primordial. Elementele declanşatoare ale mişcării revoluţionare au fost în primul rând lipsa de deschidere în viaţa publică, precum şi imposibilitatea de avansare socială. Atunci când aristocraţia a încercat să limiteze cu orice preţ influenţa avocaţilor şi oamenilor de afaceri, aceasta a condus la revoluţie. În toată Europa, cu excepţia cuminţicăi Anglii, noua clasă de mijloc, cu cetăţeni de categoria a doua, nu era în măsură să-şi croiască propria soartă.
    Cum a rămas cu discriminarea astăzi? Ea este diferită şi asemenea deopotrivă. Desigur, aristocraţia nu mai monopolizează procesul decizional, dar bancherii, speculatorii bursieri şi cadrele superioare care câştigă sute de milioane de euro, împing deoparte cu măiestrie clasa de mijloc, care suferă consecinţe severe. Cipru este cel mai recent exemplu, şi foarte grăitor.
    Dominaţia fosilelor
    Dar există multe alte exemple. Să luăm de exemplu academicienii, care nu numai în Polonia, ci şi în întreaga Europă, tremură pentru locurile lor de muncă, mai ales dacă au ghinionul de a preda materii declarate de slabă utilitate de către Uniunea Europeană, statele membre şi multinaţionalele care dictează pieţei muncii.
    În Slovacia, de exemplu, ştiinţele umaniste au fost practic nimicite, astfel încât specialiştii în istorie, gramatică, etnografie sau logică pot să-şi facă griji serioase. În curând, vor urma şi alte categorii profesionale. Precum şi funcţionarii administraţiei publice, al căror număr a crescut enorm în trecut. Este vina lor? Bineînţeles că nu. Şi ce poate face un funcţionar concediat cu 15 de ani de experienţă, care a cunoscut întotdeauna siguranţa locului de muncă? Probabil că nu mare lucru. La fel pentru tinerii absolvenţi lăsaţi pe marginea drumului pieţei muncii, precum şi pentru artişti, jurnalişti şi alte meserii fragilizate de sectorul digital.
    Revoluţiile sunt zămislite din excluderi, profesionale, decizionale, şi din deficitul democratic. Precum şi din dorinţa de a abate bariera generaţională, sau cu alte cuvinte dominaţia moşilor.
    Într-adevăr nu este o coincidenţă faptul că liderii Revoluţiei Franceze aveau în jur de 30 de ani, în timp ce vârsta medie a celor prezenţi la Congresul de la Viena (1815), care a restabilit orânduiala conservatoare în Europa, era de peste 60 de ani. Conducătorii europeni de astăzi au în mare parte între cincizeci şi şaizeci de ani, dar, având în vedere progresele medicinei, este probabil ca în 20 de ani, dna Merkel şi domnii Cameron, Tusk, şi Hollande să se învârtească încă pe lângă cârmă. Doar dacă nu sunt măturaţi de o revoluţie.
    Strigătul revoluţiei
    Toate căile de evoluţie ale actualei clase de mijloc, majoritar tânără, sunt blocate fie de miliardari, fie de bătrâni, sau în orice caz persoane care par astfel în ochii celor de 25 de ani. Această situaţie este explozivă. Greşim crezând că tinerii porniţi împotriva sistemului, dar lipsiţi de limbajul obişnuit al partidelor politice şi al mişcărilor politice structurate, nu vor putea ajunge la o revoltă organizată. Revoluţiile nu s-au făcut niciodată în numele unei anumite măsuri, ca de exemplu o supraveghere bancară mai strictă, ci fiindcă într-un moment dat nu se mai putea trăi astfel. Revoluţiile, în opoziţie totală cu metodele partidelor politice, nu folosesc limbajul politic. Revoluţiile ţipă, urlă, sunt prin natură dezordonate, şi pârjolesc pe unde trec.
    Deci vrem sau nu o revoluţie? Pentru mine, probabil că nu, pentru că revoluţia înseamnă distrugere totală înainte de construirea unei noi ordini. Şi totuşi, politicienii noştri încă nu-şi dau seama că stau cu şezutul pe un butoi cu pulbere. Ei nu înţeleg, prea năuciţi de ideea fixă care-i obsedează: să se întoarcă la stabilitatea de acum zece, sau chiar treizeci de ani. Ei nu ştiu că în Istorie nu există întoarcere în urmă iar intenţiile lor corespund prea bine expresiei lui Karl Marx: Istoria se repetă, dar ca o farsă. De pe PressEurop


    0 0
  • 04/11/13--08:27: Radacini cazace

  • Cantec legionar cu radacini cazace

    autor: FrontPress 11.04.2013

    deshumarea capitanuluiIeri am făcut o descoperire datorită unei rusoaice, bună cunoscătoare a culturii româneşti şi a fenomenului legionar. Se pare că melodia unui cântec legionar, în care se deplânge moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, este împrumutată din folclorul căzăcesc. E vorba de „Imnul legionarilor căzuţi”, pe versurile lui Simion Lefter.
    Versiunea ucraineană („Взяв би я бандуру”) are la bază versurile poetului Mihailo Petrenko (1817-1862) iar muzica a fost compusă, potrivit unor surse, de Vladislav Zaremba (1833-1902), de origine poloneză.
    Presupun că melodia devenise foarte populară în zona Bucovinei, de unde a ajuns şi până la urechile lui Simion Lefter, care a transformat-o într-un imn legionar. De Octavian Racu
    Iată versiunea românească:
    Iată versiunele ucrainiene:


    0 0



    asistenta sociala 12041
    Realitatea arată că ne trebuie mai mulți bani pentru a-i ajuta pe cei care nu-și pot asigura traiul zilnic decât ne putem permite pentru a crește nivelul de trai. Anul acesta, peste 6.000.000 de lei vor fi cheltuiți pentru diverse programe de asistență socială, în condițiile în care în oraș există mai multe organizații care îi ajută pe cei nevoiași de ani de zile.


    Asistența socială scoate milioane de lei din bugetul local. Este vorba despre programele de protecție socială pe care le-a implementat în oraș Primăria municipiului Roman, programe care sunt suportate din bugetul municipiului și care mușcă din fondurile de investiții. Multe dintre programe au fost începute cu fonduri europene sau guvernamentale. Datorită finanțărilor nerambursabile au fost realizate Casa Bunicilor, Casa Copilului și Casa Pâinii. Dar construirea sau reabilitarea unor imobile a fost doar primul pas. Acum, administrația locală trebuie să finanțeze funcționarea acestor centre. Și face acest lucru prin Asociația Roman 2000, coordonată de Radu Vătavu, și prin Direcția de Asistență Socială, coordonată de Sorina Monac.

    Trei mese cu mai puțin de zece lei

    La Casa Bunicilor locuiesc 19 bătrâni, cu vârste cuprinse între 60 și 90 de ani. Aceștia primesc trei mese pe zi, asistență medicală și sprijinul unui psiho-pedagog, fără a plăti nimic. Toate cheltuielile sunt suportate din bugetului Romanului, care a transferat către Asociația Roman 2000 suma de 1.100.000 de lei. Din acești bani, până la sfârșitul anului, trebuie asigurate salariile personalului, cheltuielile materiale și hrana pentru cei 19 bărâni de la Casa Bunicilor, pentru cei 130 de beneficiari care primesc câte două mese calde pe zi de la Casa Pâinii și pentru cei 26 de copii care vin, înainte sau după orele de curs, la Casa Copilului. Prin hotărâre de Consiliu Local, norma de hrană pentru locuitorii de la Casa Bunicilor a fost stabilită la 8,3 lei/zi, în timp ce pentru copiii de la Casa Copilului și persoanele care mănâncă la cantina socială – la 7,5 lei/zi. Plata utilităților nu se face din banii Asociației Roman 2000, fiind asigurată direct din bugetul local.

    Probleme sociale de 6.000.000 de lei

    asistenta sociala 12042De altfel, în bugetul aprobat de consilierii locali pentru 2013, la capitolul “asigurări și asistență socială” este trecută suma de 6.090.000 lei, cu aproape 1.000.000 de lei mai mult decât suma alocată investițiilor. Cheltuielile de personal trec de 2.000.000 de lei, în timp ce pentru bunuri și servicii au fost alocați 450.000 de lei. Pentru asistența socială – alte servicii decât cele oferite prin Asociația Roman 2000 – s-au repartizat 2.300.000 de lei. Aici intră ajutoarele sociale, ajutoarele de urgență acordate prin dispoziție de primar, tichetele sociale acordate de Paște și de Crăciun și alte forme de asistență socială.
    O parte din banii destinați asistenței sociale provine de la Guvern, din cote defalcate. Reprezentanții Primăriei Roman s-au văzut cu toate planurile date peste cap atunci când au văzut că banii veniți de la centru sunt mai puțini decât anul trecut cu aproximativ 50%, în condițiile în care cheltuielile au crescut semnificativ. Astfel că au tăiat din altă parte – adică de la investiții -, pentru a asigura continuitatea activităților sociale. “Cu fondurile pe care le-am primit, ne descurcăm la limită. Sperăm să primim o suplimentare la rectificarea de buget. Din fericire, sunt oameni de bună credință care au făcut și fac donații pentru centre. Spre exemplu, părintele Iosif Dâm, de la Fundația Serafim, ne-a oferit cărucioare și cadre de sprijin pentru bătrânii care se deplasează greu, iar părintele Antal, de la Franciscani, ne oferă câte zece litri de lapte în fiecare săptămână. Am primit donații și de la persoane care ne apreciază activitatea. Așa am primit două biciclete medicinale, dar și mai multe borcane cu dulceață, aduse de un pensionar”, a afirmat Radu Vătavu, director Asociației Roman 2000.

    Asociațiile și fundațiile, șansa la o viață mai bună

    Dar asistența socială oferită romașcanilor care au nevoie de sprijin nu se limitează la ceea ce face administrația locală. De mai bine de zece ani, asociații și fundații au grijă de copii, tineri, adulți sau bătrâni aflați în situații de risc, care nu au acces la educație sau care nu-și pot asigura pâinea de fiecare zi. De regulă, cei ajutați de administrația locală nu primesc ajutor și de la organizații, de fiecare dată fiind efectuate anchete sociale riguroase.
    Una dintre cele mai cunoscute asociații din Roman este Caritas. Anul trecut, peste 5.000 de persoane din Roman și din zona Romanului au beneficiat de serviciile oferite de Caritas. Directorul Caritas Roman, preotul Cristian Gălățanu, afirmă că nu a centralizat toate cheltuielile anului 2012, dar asociația are peste 30 de angajați, oferă masă și cazare pentru aproximativ 55 de persoane la centrul pentru bătrâni și la centrul maternal și a făcut donații importante mai multor spitale, persoanelor afectate de calamități și altor oameni aflați în impas.
    O altă asociație cunoscută romașcanilor este Asociația “Iosefinii lui Murialdo”, de pe strada Moldovei. Anul trecut, centrul de zi al asociației a fost frecventat, în medie, de 60 de copii în fiecare zi. Pe lângă centrul de zi, asociația a deschis, în anul 2010, centrul “Te ascult”, care oferă consultanță juridică și psihologică gratuită și la care apelează, într-un an, sute de persoane. În plus, la Oratoriu (n.r. – proiect de petrecere a timpului liber pentru copii) vin aproximativ 100 de copii. “Cred că, anual, cheltuielile noastre sunt de 30.000 – 35.000 de euro, cu tot cu salarii și utilități, dar fără a pune la socoteală donațiile pe care le primim”, a spus preotul Maximilian Horlescu, directorul Asociației “Iosefinii lui Murialdo”.
    O altă organizație care a ajutat mii de persoane de-a lungul timpului este Fundația Pacea. De mai bine de zece ani, Fundația Pacea a implementat proiecte destinate categoriilor defavorizate, în special persoanelor de etnie rromă. Voluntarii fundației au reușit acolo unde administrația locală nu a putut face mare lucru: au alfabetizat persoane adulte, tineri și copii care nu au fost trimiși la școală de părinți atunci când ar fi trebuit. Din donațiile primite, dar și din autofinanțare – fundația are o tipografie, o editură și o fabrică de bolțari -, au fost ajutate sute de familii cu un nivel scăzut de trai și cu mulți copii. Mai mult, tinerii talentați sau care au învățat foarte bine au fost sprijiniți să urmeze o facultate și să-și facă un viitor.
    Un alt exemplu de implicare socială este Asociația “Iubire și speranță”, a preotului Mihăiță Popovici. Prin această asociație, preotul Popovici a ajutat și ajută sute de copii care nu au avut șansa unei vieți lipsite de griji. Mai nou înființat, centrul de zi “Episcop Melchisedec Ștefănescu”, ce funcționează la Școala “Calistrat Hogaș”, oferă o masă caldă copiilor care provin din familii fără posibilități materiale și care învață la școala amintită.
    Pe lângă aceste exemple există și alte organizații care oferă, periodic, sprijin celor nevoiași sau îi ajută pe tineri să își urmeze visele, acțiuni ce sunt mediatizate de fiecare dată când au loc.

    Cifrele sărăciei

    La începutul lunii martie, zona Roman avea 4.224 de șomeri, aproximativ 1.000 fiind romașcani. În anul 2012, peste 4.000 de persoane au beneficiat de tichete sociale, adică aveau venituri de până în 600 de lei. Tot anul trecut, peste 5.000 de romașcani erau înregistrați ca pensionari cu pensii de până în 400 lei, persoane cu handicap grav și accentuat, șomerii indemnizabili și persoane beneficiare de venit minim garantat.



    0 0



    sinmed gabriela popovici 1204
    Curtea de Conturi a constatat că unii dintre medicii de la Spitalul Roman trebuie să restituie sume importante de bani, care reprezintă plata gărzilor suplimentare efectuate în ultimii trei ani.

    Foto: Liderul sindicatului SinMed, medicul pneumolog Gabriela Popovici

    Unii dintre medicii de la Spitalul Municipal de Urgență Roman s-au trezit că trebuie să dea înapoi sume importante de bani pe care le-au încasat timp de trei ani. Obligația a fost impusă de către Curtea de Conturi, care, în urma unui control efectuat anul trecut, a constatat că plata orelor de gardă nu s-a făcut legal. În această situație se află aproximativ 30 de medici, care trebuie să restituie sume importante de bani.
    Nemulțumiți, aceștia au făcut un memoriu și s-au adresat sindicatului SinMed, sindicat care reprezintă medicii din spital. Liderul sindicatului, medicul pneumolog Gabriela Popovici, spune că, deși Ministerul Sănătății a dat dreptate medicilor, Curtea de Conturi nu a ținut cont de recomandări, pentru că are alte reguli. “Conform legii, un medic din spital primește salariu pentru șase ore zilnice în secție și pentru 20 de ore de gardă, care sunt obligatorii. Pentru a se asigura continuitatea activității, se organizează gărzi și în zilele de sâmbătă și duminică, gărzi care nu sunt obligatorii, dar care sunt plătite dublu. Unii medici, din diferite motive, nu fac gărzi sâmbăta și duminica, dar alții da. La finalul lunii, din numărul total de ore de gardă efectuate se scad cele 20 de ore obligatorii care intră în salariul de bază, iar restul orelor sunt plătite dublu”, a explicat liderul SinMed.
    Medicul Gabriela Popovici spune că problemele au început să apară la gărzile de la sfârșitul săptămânii. “De regulă, cele 20 de ore de gardă obligatorii, care nu se plătesc, se efectuau în prima zi a lunii. Problemele pe care le-a pus Curtea Conturi se referă la prima zi a lunii care cade sâmbăta sau duminica, când gărzile sunt plătite dublu. În consecință, Curtea de Conturi a solicitat spitalului ca, în loc să oprească medicilor 20 de ore de gardă, să le oprească 40. Așa se face că aproximativ 30 de medici trebuie să dea înapoi banii, deși Ministerul Sănătății a transmis o adresă prin care a confirmat că, deși e vorba de sâmbătă sau duminică, trebuie să se oprească doar 20 de ore de gardă. Curtea de Conturi a trimis, însă, acum, o solicitare prin care cere restuirea banilor încasați de medici. Sunt sume importante de bani, pentru că sunt cumulate pe ultimii trei ani. Noi considerăm că este un abuz din partea Curții de Conturi, care a motivat că are alte reguli după care se ghidează. Acum strângem documente și intenționăm să angajăm un avocat pentru a reprezenta medicii în instanță, dacă va fi nevoie”, a mai spus medicul Gabriela Popovici.






    0 0
  • 04/12/13--02:35: SUA obstacol

  • SUA, singurul obstacol in calea reunificarii Coreei

    autor: FrontPress 12.04.2013

    poster comunistÎn ultima perioadă comunitatea internaţională stă cu ochii pe Coreea de Nord. SUA se pregătesc cel mai mult pentru un eventual atac. Ce interese au americanii în Peninsula Coreeană? La această întrebare ne răspunde domnul Valentin Vasilescu, pilot de aviaţie, fost comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni, licenţiat în ştiinţă militară la Academia de Înalte Studii Militare din Bucureşti-promoţia 1992.
    „Cheltuielile pentru primul an al Coreei unificate s-ar ridica la 167,5 miliarde de euro şi în vederea unor costuri cât mai reduse, în cadrul guvernului sud-coreean, a fost creat încă din 1998 departamentul pentru unificarea Peninsulei Coreea, în 2008 el devenind minister. Misiunea acestuia a fost acela de a implementa politici pe termen lung de tip Deng Xiaoping („o singură ţară, două sisteme”), în vederea reunificării graduale a naţiunii coreene, acţionând permanent pentru normalizarea relaţiilor, luând măsuri uniformizare a educaţiei, culturii, dezvoltării economice, schimburilor comerciale şi cooperarea între cele 2 state coreene.
    Pyongsan_Fluorite_mine_in_North_Hwanghae_Province_North_KoreaDeşi nordul este de 20 de ori mai sărac decât sudul (ca venit raportat la numărul de locuitori), numai valoarea zăcămintelor Coreei de Nord reprezintă circa 16.700 miliarde de euro, de 3 ori mai mult decât costul total estimat al reunificării. Tehnologia modernă a Coreei de Sud ar avea o nouă piaţă de desfacere şi mai ales forţă de muncă multă, ieftină şi educată, devansând economia Japoniei şi devenind un contracandidat al Statelor Unite, la nivel mondial. Prin fuziunea echipamentelor militare ale celor două Coreei se obţine a 4-a armată din lume ca mărime, cu un potenţial tehnologic care ar transforma Coreea unificată într-un jucător important în Asia de sud-est.
    100_4204Această unificare, dorită de ambele state, ca revers al conflictului „non militar” care bântuie de 6 decenii, depinde tot de regizorii separării Coreei, adică de un comitet special format din reprezentanţi ai Chinei, Rusiei, Japoniei şi SUA. Rusia vede reunificarea ca pe o oportunitate de a-şi recâştiga importanţă strategică în regiune şi de a obţine beneficii economice. Companiile ruseşti Transneft și Rosneft abia ce au realizat o conductă de petrol cu lungimea de 4.857 km, care leagă estul Siberiei, de la Taişet (regiunea siberiana Irkutsk) de Oceanul Pacific, până la Kozmino (port rusesc în Marea Japoniei, situat la 100 km de Vladivostok), necesară alimentării economiei Coreei reunificate.
    Terminalul petrolier din portul Kozmino, cu o capacitate de 5,45 milioane de tone zilnic, funcţionează în prezent la jumătate din capacitate şi putând fi alimentat şi de tancurile petroliere ruseşti sosite din portul Varandei din Marea Siberiei de Est, cu scopul aprovizionării cu petrol a Japoniei şi Coreei. Rusia mai are în plan construcţia unei rute feroviare trans-coreene, conectată la Trans-siberian, care ar uni Coreea de Europa. Cu toate că paralelismul între reunificarea coreeană şi cea germană din anii ‘90 este inevitabil, impedimentul îl constituie refuzul SUA de a-şi retrage contingentul militar din peninsulă, odată cu care ar dispărea şi influenţa americană pe continent.
    177352674Paradoxal, dar situaţia conflictuală nou apărută convine de minune doar SUA. Presa coreeană afirmă că liderul nord-coreean Kim Jong-un ar fi plecat urechea la anumite zvonuri provenite din zone gri, potrivit cărora Casa Albă ar fi dispusă să ridice embargoul impus ţării sale, în situaţia în care el ar manifesta mai multă fermitate. Cum zvonurile precedau derularea celei mai mari aplicaţii aeronavale anuale desfăşurate de SUA şi Coreea de sud, Kim Jong-un a cerut anularea acestora, în caz contrar ameninţând cu executarea de atacuri cu rachete nucleare şi începând pregătiri în acest sens. Arsenalul balistic nord-coreean se compune din peste 180 de instalaţii mobile de rachete FROG-7, OTR-21 Tochka, cu bătaie 70-120 km; 600 de instalaţii Hwasong-5 şi 6, cu bătaie 300-500 km; 200 de instalaţii Rodong-1 şi Scud-ER 1, cu bătaie 700-1.300 km şi 6 instalaţii Taepodong-2, cu bătaie 6.700 km.
    Generalii americani au fost trimişi să convingă conducerea politică de la Seul că rachetele antibalistice SM-2 Block 3 de pe cele 3 distrugătoare AEGIS din clasa Sejong ale Coreei de Sud, nu pot apăra decât 1/5 din teritoriul acestei ţări. Şi că apărarea AA cu rachete cu rază lungă de acţiune sud coreeană, care dispune de 6 baterii x 4 instalaţii Patriot PAC-2 GEM/T, cu bătaia de 70-140 km este şi ea depăşită. Întrucât rachetele au fost fabricate în 1986 şi scoase din dotare în 2001, fiind vândute Coreei de Sud de către armata germană. Argumentul principal fiind acela că peste 40 de rachete Patriot/PAC-2 au fost lansate în ianuarie-februarie 1991, din Israel şi Arabia Saudită asupra rachetelor balistice irakiene Scud şi Al Hussein, înregistrând o rată de succes de doar 25 – 33%.
    Statele Unite au instalat deja în insula Guam noul sistem mobil de apărare antirachetă THAAD (Terminal High-Altitude Area Defence), Qatarul și Emiratele Arabe Unite s-au decis să cumpere și ele de la compania Lockheed Martin, un scut anti-balistic THAAD în valoare de 7,6 miliarde USD şi SUA sugerează sud-coreenilor să procedeze la fel. Sistemul THAAD este destinat sa intercepteze rachete balistice până la înălţimea de 90 km. Racheta cântărește 900 kg, zboară cu viteza de 2,8 km/s (Mach 7), având bătaia de 200 km.
    dExact în aceste zile, cotidianul Chosun Ilbo, a publicat o investigaţie jurnalistică potrivit căreia sistemul de ghidare al rachetelor balistice sud coreene Hyunmoo-2B (bătaie 500 km) se bazează pe tehnologii furate de la ruşi sau mai bine spus printr-o livrare controlată de către aceştia. Practic, e de la sine înţeles că sistemul de navigaţie inerţială al rachetei balistice intercontinentale UR-100, ajunsă în posesia Coreei de sud, a avut modificări create intenţionat de ruşi, în sensul de a acumula erori considerabile.
    Americanii au şi venit cu alternativa, oferind în schimb, câteva sute de noi sisteme M142 HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), ale căror rachete se dirijează prin satelit, contra a 1-2 miliarde de euro.
    Peste 1-2 săptămâni, zarva produsă de Kim Jong-un şi amplificată intenţionat de media occidentală, se va stinge de la sine. Cine a avut de câştigat şi cine a pierdut? A câştigat complexul militar-industrial american, care va primi comenzi suplimentare din Coreea de Sud şi SUA care-şi va suplimenta contingentul militar în peninsula coreeană. A pierdut procesul de unificare al Coreei, care va suferi iarăşi o amânare şi fondul special constituit unificării, din care o parte din bani vor fi redirecţionaţi spre achiziţii militare”. De pe Vocea Rusiei
    propaganda2


    0 0
  • 04/12/13--03:06: Hunii

  • Huni
    De la Wikipedia, enciclopedia liberă
    Salt la: Navigare, căutare

    Hunii au fost un popor nomad de origine turcică, probabil și uralică. Alte surse istorice si stiintifice[cine?] le atribuie origini mongolice cu proveniente milenare din estul actualului stat Kazahstan , avand legaturi de sange cu triburile tataresti. Adesea însă au fost confundați cu alanii, care au fost incluși în confederațiile tribale hune (din care au făcut parte și câteva popoare germanice, între care gepizii). Se presupune că zona primară de locuire a acestui popor, compus probabil dintr-o uniune de triburi altaice, a fost China sau teritoriile nordice vecine. Această populație pare să fi fost identică cu triburile menționate între secolele IV î.Hr. și I d.Hr. de izvoarele chineze sub numele Hsiung-nu. Aceste triburi au întemeiat imperiul omonim de mare extindere, primul mare han cunoscut (exclusiv din surse chineze) fiind Mao-tun (Mao-dun, Motun; pe turcește Mete han), care a domnit după anul 209 î.Hr.[1]

    Invazia hunilor în Italia

    În jurul anului 370, sub hanul Balamir (Balamber) încetează invaziile asiatice, trec Volga, distrug formațiunea statală a alanilor și se stabilesc temporar pe teritoriile de la Volga Inferioară. În 375, hunii distrug formațiunea statală a regelui ostrogot Ermanaric, iar în anii 376-377 înfrâng și oștile regelui vizigot Athanaric.

    Timp de câteva decenii incursiunile de pradă ale hunilor s-au limitat la zonele învecinate, potrivit unor consemnări din 395: în Caucaz și la Dunărea de Jos. Însă și-au extins, treptat, sfera de invazie spre vest, dincolo de Munții Carpați, până în Câmpia Panoniei.

    Câțiva ani mai târziu, în anul 400 hunii conduși de Uldin reapar la Dunărea de Jos, traversează fluviul și se implică de partea romanilor în luptele cu goții lui Gainas, stabiliți în anul 376, cu asentimentul împăratului Valens (364-378), în Peninsula Balcanică. Hunii sunt din nou evocați în anul 402, pe Oder și Vistula, unde atacă tribul germanic al burgunzilor. În anul 407 trec prin foc și sabie regiuni din Galia.

    Concomitent cu începutul guvernării lui Theodossius cel Mare (408-450), Imperiul Roman de Est devine ținta favorită a atacurilor hunice. O primă invazie se produce în anul 408 la Dunărea de Jos, cu care ocazie este atacată și ocupată fortificația Castra Martis. În schimbul unui tribut în bani, cerut de huni, Theodossius încheie în anul 412 pacea cu hanul Karaton. Un nou atac hunic are loc în 424, când sunt pustiite ținuturi importante din Tracia.

    În anul 424, în timpul hanului Rua (Ruga, Rugila), centrul de putere al hunilor s-a mutat în Pannonia, în apropierea Dunării dupa mai multe lupte purtate cu triburile bastinase de daci iazigi si anarti . Dominația asupra Pannoniei a fost recunoscută hunilor printr-un tratat încheiat cu Flavius Aetius probabil în anul 434. Atacurile hunilor împotriva Imperiului Roman răsăritean sunt oprite temporar prin încheierea păcii între părți, în anul 435 pe malul nordic al Dunării, la Castra Constantia. Ecoul marii înfrângeri provocată de huni burgunzilor în anul 437 s-a perpetuat posterității în celebrul Cântec al Nibelungilor. Începând din 441 și, mai ales, după 445-446, conducerea hanatului hunilor a fost preluată treptat de Attila în detrimentul fratelui său, hanul Bleda (Buda).

    0 0
  • 04/12/13--03:12: Rusia sustine Serbia

  • Rusia sustine Serbia in problema Kosovo

    autor: FrontPress 12.04.2013
    kosovo e serbiaPremierul sârb Ivica Dacici a efectuat miercuri o vizită în Rusia, unde a avut convorbiri separate cu preşedintele şi prim-ministrul rus, Vladimir Putin, respectiv Alexander Medvedev, informează China Radio Internaţional. Liderii ruşi au declarat că susţin pe deplin poziţia Serbiei în problema Kosovo. Anterior, Serbia a anunţat că nu va semna acordul propus de Uniunea Europeană în vederea normalizării relaţiilor cu provincia separatistă, cerând reluarea negocierilor sub egida UE.
    Dacici a afirmat, după convorbirile de la Moscova, că această vizită e începutul unei noi ere în relaţiile sârbo-ruse. Moscova a promis că va ajuta Serbia să găsească cele mai bune soluţii privind dialogul cu Kosovo. Promisiunea Rusiei certifică că Serbia nu e singură în această problemă, a mai spus premierul sârb.
    Medvedev a precizat, în cadrul convorbirii, că Serbia este un partener privilegiat al Rusiei, iar Putin i-a transmis preşedintelui sârb Tomislav Nikolic invitaţia de a vizita oricând Rusia.
    Cele două părţi au semnat, în aceeaşi zi, un acord privind acordarea unui credit de 500 milioane dolari americani Serbiei de către Rusia.
    Kosovo_is_SerbiaNegocierile cu Bruxelles-ul au eşuat
    “Guvernul Serbiei nu poate accepta principiile prezentate echipei sale de negociatori la Bruxelles întrcât acestea nu garantează securitatea totală şi protecţia drepturilor omului pentru serbii din Kosovo”, a declarat luni premierul sârb, Ivica Dacici, înainte de vizita la Moscova. Premierul Serbiei a cerut reluarea urgentă a dialogului prin intermediul UE.
    Semnarea unui acord cu Kosovo este o condiţie esenţială impusă de Bruxelles pentru a stabili o dată de începere rapidă a negocierilor pentru aderarea Serbiei la UE.
    Săptămâna trecută, preşedintele Serbiei, Tomislav Nikolici, se declara sceptic în legătură cu încheierea unui acord în vederea normalizării relaţiilor cu Kosovo, transmite Mediafax. “Declaraţiile lipsite de flexibilitate ale liderilor de la Priştina nu ni se par deloc încurajatoare”, spunea Nikolici. “Dacă ni se spune să venim la negocieri cu condiţia de a accepta prevederile Constituţiei kosovare, acest lucru sugerează că trebuie să renunţăm la ideile noastre, ceea ce nu vrem”, a adăugat Nikolici.
    Vicepremierul sârb Aleksandar Vucici a cerut Uniunii Europene şi comunităţii internaţionale să nu permită ca ţara sa să fie “umilită şi distrusă” în dialogul privind normalizarea relaţiilor cu Kosovo. “Noi vom face compromisuri pentru că acestea sunt importante pentru viitorul Serbiei, dar aceste compromisuri sunt limitate. De aceea, cerem Uniunii Europene, Statelor Unite şi altor actori internaţionali, Rusiei, să arate clar că nu vor permite umilirea şi distrugerea Serbiei”, declara Aleksandar Vucici. “Cerem ca Serbiei să nu îi se ceară să accepte propria distrugere”, adăuga Vucici, sugerând că UE ar favoriza Priştina în cadrul negocierilor.
    Dialogul dintre Belgrad şi Priştina, iniţiat în 2011, se referă în principal la organizarea localităţilor kosovare în care etnicii sârbi sunt majoritari. Belgradul cere crearea unei asociaţii a localităţilor majoritare sârbe care să dispună de “prerogative executive” în materie de siguranţă publică şi justiţie. Priştina respinge propunerea.
    kosovoDin 1999, după bombardarea timp de 78 de zile a Serbiei de către NATO, Kosovo s-a aflat sub adimistraţia Naţiunilor Unite. În anii imediat urmatori, mii de sârbi au fost răpiţi, ucişi sau forţaţi să se refugieze. Casele sârbeşti au fost incendiate sau ocupate de albanezi iar multe biserici au fost distruse de majoritatea musulmană. Independenţa Kosovo a fost proclamată unilateral pe 17 februarie 2008 şi acestă stare de fapt a alimentat şi mai mult tensiunile separatiste din ţările europene, inclusiv în regiuni problemă de interes major pentru România, precum Transnistria sau aşa-zisul “Ţinut Secuiesc”. Până acum, statul kosovar a fost recunoscut de peste 80 de ţări din cele 193 membre ale ONU. Dintre statele membre ale Uniunii Europene,Slovacia, Spania, Grecia, Cipru şi România nu au recunoscut independeţa provinciei sârbeşti Kosovo.
    În prezent Kosovo este o regiune populată în proporţie de circa 90 la sută de etnici albanezi (aproximativ 2 milioane). Sârbii kosovari, circa 120.000 de persoane, locuiesc în enclave izolate şi în câteva zone din nord (40.000), aflate la graniţa cu Serbia. Sursa: FrontPress.ro


    0 0
  • 04/12/13--03:24: Retea deconspirata

  • O retea de prizonieri politici “neo-nazisti” a fost desconspirata de autoritatile germane

    autor: FrontPress 12.04.2013
    libertateAutorităţile germane investighează mai mulţi deţinuţi “neo-nazişti” care ar fi creat o reţea secretă la nivel naţional formată din naţionalişti trimişi după gratii pentru opţiunile lor politice. Aceştia sunt acuzaţi că schimbă între ei mesaje codate. Reţeaua, denumită “AD Jail Crew 14er”,  şi-ar avea originile în închisorile din landul Hesse.
    Mesajele codate includ rune din alfabetul vechilor vikingi, ascunse în scrisori banale, scrie ediţia de joi a ziarului Bild. Deasemenea, reţeaua formată din câteva zeci de persoane utiliza curieri şi anunţuri de mică publicitate în reviste.
    Interogarea mai multor suspecţi din Hesse a dezvluit că există o comunicare regulată între deţinuţii radicali din acest land şi cei din Bavaria, Berlin sau Schleswig-Holstein.
    Gruparea “AD Jail Crew 14er” a fost fondată în aprilie 2012 de prizonierul Bernd T., în vârstă de 38 de ani.
    Pentru a întrerupe comunicarea între deţinuţii condamnaţi pentru activităţi politice, gardienii vor fi instruiţi să identifice elemente specifice din codurile secrete ale “neo-naziştilor”. Surs: FrontPress.ro


    0 0
  • 04/12/13--03:29: Istoric polonez

  • Istoric polonez: “Evreii au participat la Holocaust”

    autor: FrontPress 12.04.2013
    Krzysztof JasiewiczUn istoric polonez a şocat recent opinia publică cu o afirmaţie incorectă din punct de vedere politic. Krzysztof Jasiewicz a scandalizat o parte dintre colegii săi de breaslă susţinând că evreii ar fi contribuit la pregătirea Holocaustului. Printre cei care i-au luat însă public apărarea au fost naţionaliştii de la organizaţia catolică şi tradiţionalistă “Tinerii Polonezi“.
    “Declaraţiile au fost departe de a fi corecte politic, dar sunt adevărate şi sunt susţinute de dovezi istorice”, crede Robert Winnicki, liderul “Tinerilor Polonezi”.
    Disputa a atras şi politicieni, precum fostul parlamentar Artur Zawisza, care a spus că “afirmaţiile lui Jasiewicz sunt necesare pentru a iniţia o dezbatere deschisă”.
    Jasiewicz, profesor la Academia Poloneză de Ştiinţe, a făcut declaraţiie controversate în cadrul unui interviu acordat pentru publicaţia Focus Historia.
    “Acest nonsens despre cum evreii au fost ucişi în general de polonezi a fost fabricat pentru a ascunde un mare secret: amploarea crimelor germane a fost făcută posibilă chiar de către evrei, aceştia participâd la uciderea conaţionalilor lor”, a declarat profesorul, citat de The Times of Israel.
    După reacţia mai multor organizaţii, precum Centrul Simon Wiesenthal, colegii lui Jasiewicz analizează posibilitatea sancţionării disciplinare a acestuia. Sursa: FrontPress.ro


    0 0
  • 04/12/13--22:14: Colivii

  • Coliviile unchiului Sam

    autor: FrontPress 13.04.2013

    torturaÎn 1958, Gheorghiu-Dej, folosind ursul din codrii noştri, l-a păcălit pe Hrusciov, convingându-l să ordone Armatei Roşii: „Paşol na turbincă! Назад в С.С.С.Р.!” (Înapoi în U.R.S.S.!). Şi România a fost singura ţară din lagărul sovietic, care nu a mai avut, de atunci şi până în 2004, trupe de ocupaţie pe teritoriul ei. Celelalte ţări „surori şi prietene” au dat papucii ostaşului sovietic abia în 1990.
    După 46 de ani de la acel „Назад в С.С.С.Р.!”, şi după aproape şase decenii de când românii doreau „să vină americanii”, saltimbancul-şef al hoţilor şi al lustragiilor din fruntea ţării a adus la îndeplinire dorinţa din anii ’40-’50 a românilor, strigând: „Au venit americanii!”. După ce nemţii le-au cam arătat drumul de ducă, americanii au venit, în sfârşit, în România, dar nu ca să ne elibereze, ci ca să se folosească de poziţia geo-strategică a Ţării, să-şi instaleze, aici, baze militare şi accesorii neortodoxe. Singurii care s-au opus ocupanţilor au fost doar câinii comunitari, care au mai scuturat, cu sârg, nădragii unora dintre noii ocupanţi ai României, încartiruiţi la Kogălniceanu, Deveselu şi mai ştiu ei pe unde.
    Guvernul a admis, centre de detenţie clandestină pe teritoriul României
    Ceea ce nu prea ştiu românii este faptul că ţara noastră a ajuns, datorită dragului Onkle Sam şi a papagalilor duplicitari din colivia de aur a guvernelor postdecembriste, un fel de închisoare clandestină, anexă a lagărului american de tortură şi exterminare oficializată de la Guantanamo. „Open Society Justice Initiative”, o organizaţie americană de apărare a drepturilor omului a realizat un raport în care România figurează, alături de alte 16 state membre ale Uniunii Europene, ca implicată în operaţiuni de arestări, transferuri, detenţii, interogatorii şi tortură, puse la cale de C.I.A..[[1]] Raportul amintit pleacă de la faptul că, la cererea C.I.A. 136 de suspecţi de terorism (poate mai mulţi) au fost transferaţi în secret, de la locul arestării la o destinaţie unde au fost închişi, supuşi unor interogatorii severe şi torturaţi. Lagărul de la Guantanamo este o copie amplificată exponenţial a expoziţiei „Casa Bântuită a Coşmarelor”, din Lower East Side din Manhattan, unde pot fi „admirate” oribilele reproduceri ale celor mai sumbre momente din istoria criminalităţii din Statele Unite. Depăşind cu mult imaginaţia unui om normal, de la această expoziţie spectatorii îşi încheie vizita fugind, mulţi dintre asasinii rămânând în memoria populaţiei, sub forma unor legende urbane. Nu trebuie să ne mire faptul că unii torţionari americani nu sunt altceva decât monştrii cu faţă umană, printre care se află şi femei-militari ai S.U.A.. Celebrele scene de groază filmate cu camere ascunse şi date publicităţii în urmă cu câţiva ani au şocat prin violenţa, cruzimea şi sadismul procedurilor aplicate la Guantanamo. Între timp unii prizonieri au fost eliberaţi, acuzaţiile nefiind dovedite, alţii sunt încă deţinuţi, fie în deja „celebrul” lagăr de tortură şi exterminare menţionat, fie în anexele sale secrete. Potrivit raportului, după nedorita publicitate, o serie de ţări europene „au deschis spaţiul lor aerian zborurilor clandestine efectuate de C.I.A.. ”, iar altele „au autorizat avioanele C.I.A. să facă escale pe aeroporturile lor”. Mai grav, unele ţări cu statut discutabil – eufemistic spus -, alături de care se află şi România „au admis, pe teritoriile lor centre de detenţie”: Afganistan, Bosnia-Herţegovina, Djibuti, Egipt, Etiopia, Gambia, Iordania, Libia, Lituania, Mauritania, Maroc, Pakistan, Polonia, Somalia, Emiratele Arabe Unite, Yemen şi Zimbabwe.
    Unul din centre era un imobil renovat pe o stradă animată a Bucureştiului.
    Jurnalistul francez Rene Backmann a prezentat in extenso un comentariu-document în revista pariziană „Le Nouvel Observateur”[[2]], unde se precizează că dintre cele 17 state membre ale U.E., colaboratoare ale C.I.A., numai Polonia, Lituania şi România au autorizat închisori clandestine pe teritoriile lor. „În România, existenţa unui centru de detenţie a fost considerată drept „factual stabilită” de un raport al Consiliului Europei, din 2007. Potrivit acestui document, C.I.A. a negociat direct cu Guvernul României „acordurile operaţionale” ce permitau închiderea „unor deţinuţi de foarte mare importanţă” într-un centru secret de pe teritoriul român. Potrivit unor confidenţe făcute ziarului „New York Times” de un fost agent al C.I.A., dezvăluite în august 2009, unul dintre reponsabilii C.I.A. în Europa a supervizat construirea a trei centre de detenţie, fiecare destinat să primească câte o demiduzină de prizonieri. Unul dintre aceste centre era un imobil renovat pe o stradă animată a Bucureştiului. Un raport al Parlamentului European, publicat în 2007, aprecia că avioanele folosite de C.I.A. pentru transferurile secrete de prizonieri au făcut escală în 21 de rânduri pe aeroporturile din România. Unul dintre aceste aparate, care provenea de la baza Bagram, din Afganistan, a avut chiar un „accident” în timpul aterizării sale la Bucureşti, la 6 decembrie 2004, iar „cei şapte pasageri ai săi au dispărut după accident”. Autorităţile române au negat că au găzduit pe pământul ţării lor o închisoare secretă a C.I.A.. Un raport al Senatului României, făcut public în 2008, afirma că niciun centru de detenţie al C.I.A. nu a existat în ţară şi că niciun zbor ce transporta deţinuţi ai C.I.A. nu a trecut prin România şi că instituţiile româneşti nu au participat cu nimic la acest program”.
    … Condamnabila atitudine a grangurilor „apatrizi” din clanul trădătorilor Neamului Românesc
    Deşi lista ţărilor complice ale C.I.A. din U.E. – Noua Uniune Sovietică este consistentă, în al treilea capitol al Raportului – cel mai grav -, România este menţionată alături de: Libia, Siria, Zimbabwe, Malawi, Yemen, Gambia, Djibuti. Regretabilă, impardonabilă şi condamnabilă atitudine a grangurilor „apatrizi” din clanul trădătorilor Neamului Românesc, aflaţi în rotativa puterii de două decenii. Ei au adus Ţara pe „marginea prăpastiei”, vânzând-o bucată cu bucată, vânzându-ne şi pe noi, românii, o dată cu Ea. Ei au transformat Ţara în colonie şi i-au făcut numele de râs. Şi iarăşi zic: „Ridică-te Gheorghe! Ridică-te Ioane! ” De Ion Măldărescu – Agero


    0 0
  • 04/13/13--01:53: Vanatoare de tortionari

  • S-a deschis sezonul la vanatoarea de tortionari. Zeci de gardieni ai temnitelor politice vor fi anchetati

    autor: FrontPress 12.04.2013
    tortionarInstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a declanșat procedura de investigaţii în cazul a 35 de persoane care au deţinut funcţii de conducere în aparatul represiv şi care sunt suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist.
    În urma cercetărilor desfășurate în ultima perioadă, IICCMER a identificat numeroase fapte cu posibile consecințe de natură penală comise de 35 de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcțiilor în perioada 1950-1964. Potrivit unui comunicat al institutului, ”există indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către persoanele identificate a unor grave infracțiuni în penitenciarele ori lagărele și coloniile unde aceștia activau. În aceste cazuri, faptele celor 35 de persoane întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de omor deosebit de grav sau genocide”, se arată în comunicat.
    Octogenari respectabili
    Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 și 99 de ani și locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor și adreselor exacte ale persoanelor în cauză. În momentul finalizării investigațiilor, IICCMER va notifica organele de cercetare penală, urmând să transmită Ministerului Public toate datele și probele rezultate în urma cercetărilor.
    Rezultatele, în câteva săptămâni
    „În ultimele luni ne-am concentrat eforturile pentru identificarea torționarilor din sistemul penitenciar comunist. În acest sens, am demarat procedura de investigații pentru 35 de persoane pe numele cărora există indicii că au comis fapte de omor. În săptămânile următoare, ne vom adresa Parchetului cu solicitarea de începere a urmăririi penale.” a afirmat Andrei Muraru, Președinte executiv al IICCMER. Potrivit cadrului legal de funcționare, IICCMER este abilitat să efectueze investigaţii științifice cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist şi să sesizeze organele în drept. De Virgil Burla – Evenimentul Zilei


    0 0


    Soția și-a luat toate ustensilele necesare pentru ras și a intrat în baie. După un anumit timp întreabă:
    – Dragule, tu ce faci pentru a obține un bărbierit cât mai bun în jurul buzelor?
    – Proptesc limba sub buză.
    – Iubitule!!!…. am nevoie de ajutorul tău.


    0 0
  • 04/14/13--00:19: Transilvania

  • Transilvania, o mie de ani sub stapanire ungureasca – un fals grosolan!

    autor: FrontPress 14.04.2013

    transilvaniaArticolul de faţă mi-a fost inspirat de rândurile scrise de un sârb, Miodrag Stanojevic, profesor de istorie la Novi Sad, revoltat, pe bună dreptate, de cele citite într-o publicaţie românescă unde se scria despre umilinţele la care românii sunt supuşi, în propria lor ţară, de către minoritarii unguri, care îi batjocoresc şi îi umilesc în toate felurile. Profitând de faptul că ,,românii sunt un popor paşnic şi binevoitor”, la care autorul mai adaugă ,,îmbecil de tolerant” (!), ungurii din România îşi fac de cap.
    Aşa se explică că un individ descreierat şi degenerat şi-a permis să spânzure şi apoi să dea foc unei păpuşi care îl reprezenta pe unul dintre eroii naţionali ai poporului român, crăişorul Avram Iancu. Ce s-ar fi întâmplat oare dacă un român ar fi procedat la fel: să dea foc unui păpuşi cu chipul lui Kosuth Lajas, la Budapesta?, se întreabă autorul. Sau, ar fi îndrăznit oare ungurii din Voivodina să le strige sârbilor ,,ţigani”, aşa cum le strigă românilor? Nu ar fi îndrăznit nici din întâmplare, fiindcă le-ar fi fost frică!
    La noi, în România, toate acestea sunt posibile, fiindcă noi, românii, ne comportăm exact aşa cum ne-a caracterizat Miodrag Stanojevic: ,,imbecili de toleranţi”! Tocmai de aceea îşi permit să afirme, cu obrăznicie, în gura mare, că ,,Transilvania aparţine Ungariei”!, cerând, tot mai insistent, autonomia ei, făcând referire la o închipuită stăpânire de o mie de ani a Transilvaniei, sau la autonomia catalanilor din Spania. Cât priveşte stăpânirea de o mie de ani, ne vom referi la ea în articolul de faţă. În ce priveşte Catalonia, ungurii ,,uită” însă un element esenţial, anume că cei din Catalonia sunt băştinaşi acolo, pe când ungurii sunt alogeni, străini, nişte migratori asiatici, lucru ştiut şi recunoscut nu numai de istoricii străini, ci şi de cei unguri. În 1912, profesorul de istorie Laurentzi Vilmos scria într-un manual de istorie: ,,Spre sfârşitul veacului al IX-lea apare în Europa un popor necunoscut, care venea de undeva din ascunzişurile secrete ale Asiei. Neam de călăreţi sălbatici, al cărui scop de a fi era lupta şi având drept ţel cotropirea”.
    Acele ,,ascunzişuri secrete ale Asiei” erau undeva prin Extremul Orient de azi, fiind pe la anul 700, cronicile coreene vorbeau despre ei ca de nişte ,,nomazi primitivi care jefuiau nordul Coreei şi al Chinei”. După aproape două secole, pe la 896, fugăriţi de pecinegi, ungurii se opresc tocmai în Panonia, locuită, în acea vreme, de slavi, valahi, avari şi germani. Erau ceva mai mulţi de 250.000, aparţinând celor şapte triburi, aflate sub ascultarea lui Arpad.
    Erau puţini, dar erau răi, aşa cum au şi rămas. Fiind nişte ,,călăreţi sălbatici” şi având drept scop cotropirea, nu s-au astâmpărat, începând incursiunile de pradă în jur, aşa cum au făcut şi în Bulgaria, în 892, ,,unde au comis mari pustiiri”. Au ajuns chiar până în Apus, unde ,,timp de trei ani au pustiit, în mod bestial, ucigând şi arzând totul în Alsacia şi Lotharngia”. Asta până în anul 955, când împăratul german Otto I i-a zdrobit în lupta de pe râul Lech. Cei care au mai scăpat vii, în frunte cu ducele Toxus, au reuşit, cu greu, să se reîntoarcă în Panonia, umiliţi şi împuţinaţi.
    Şi-au dat seama atunci că nu mai aveau nicio şansă de a supravieţui ca popor dacă nu se vor înmulţi. Iar cum alt mijloc nu aveau, fiindcă cu natalitatea nu s-au lăudat nicio dată, au început un lung şi dur proces de maghiarizare a tuturor popoarelor din jur, cu care au intrat în contact: germanii, valahii, slavii. Acest proces a fost atât de intens şi de agresiv încât mulţi dintre cei de mai sus, care au avut neşanşa de a convieţui cu ungurii, aproape au dispărut, în timp ce numărul etnicilor unguri a crescut spectaculos. În 1910, un istoric ungur constata că doar zece la sută dintre unguri mai erau urmaşii celor şapte triburi din 896! Deosebit de semnificativ este, în această privinţă, că aproape toate dintre marile personalităţi ale istoriei şi culturii maghiare, cu care ungurii se mândresc, la origine nu au fost unguri. Este suficient să amintim numele celui mai ilustru rege al Ungariei, Matei Corvin, care a fost român. El era doar fiul lui ,,Ioan Huniade, al căror nume întunecă pe al celorlalţi, nu a sporit atât de mult gloria ungurilor, cât a românilor din coapsele cărora s-a născut”. Cel mai de seamă poet ungur, Sandor Petofi a fost sârb; marele revoluţionar şi om de stat ungur, Kosuth Lajas, a fost slovac; din cei 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare, ucişi în 1919, după capitularea de la Şiria, doar doi erau unguri etc. Mult mai târziu, unul dintre publiciştii germani de seamă, Harden, referindu-se la adevărată stare de lucruri din Ungaria, scria: ,,În această ţară, marea majoriate a popoarelor este lipsită de drepturi, fiind redusă la starea de robie. Aici domneşte silnicia brutală unită cu o viclenie perfidă şi orice gest care nu covine clicei stăpânitoare este reprimat cu o implcabilă cruzime”. Aşa a fost posibil procesul imfam de maghiarizare a popoarelor din Ungaria.
    Cu toate acestea politicienii de ieri şi de azi ai Ungariei afirmă, fără jenă, că aceasta a stăpânit Transilvania vreme de o mie de ani. Iar extremiştii unguri strigă, cât îi ţine gura, că ,,Transilvania aparţine Ungariei”, ori ,,Transilvania nu e România”! Cei care susţin astfel de idei fantasmagorice, ar trebui să ştie că, exceptând o foarte scurtă perioadă, cea din 1848-1849, când Kosuth a proclamat independenţa Ungariei şi alipirea forţată a Transilvaniei, apoi cea din perioada 1940-1944, când doar nordul Transilvaniei a fost ocupat de Ungaria horthystă, în tot cursul istoriei sale Transilvania nu a aparţinut niciodată Ungariei. În cele două situaţii de mai sus, se ştie că armata revoluţionară maghiară a fost înfrântă de armatele austro-ţariste, în 1849, la Şiria, lângă Arad, iar în 1944, nordul Transilvaniei a revenit la patria mamă, România, în urma înaintării victoriaose a armatelor sovietice şi române.
    Astfel, de la Ştefan cel Sfânt (997-1038) până la dispariţia regatului Ungariei de pe harta Europei, în 1526, în urma înfrângerii catastrofale a armatei maghiare de către turci, în lupta de la Mohacs, Transilvania şi-a păstrat situaţia de Voievodat autonom. După transformarea Ungariei în paşalâc turcesc, în 1541, până la înfrângerea turcilor la Viena, în 1683, Transilvania a fost declarată Principat autonom sub suzeranitate turcească. Mai mult, ,,dispariţia Ungariei în 1526 a permis Voievodatului Transilvaniei să se afirme ca o ţară indpendentă, iar aceasta nu a fost niciodată o ţară ungurească”.
    În 1867 s-a format uniunea bicefală austro-ungară, cunoscută sub numele de Imperiul Austro-Ungar, care, în urma înfrângerilor suferite în Primul Război Mondial, s-a destrămat. În toată această perioadă Trnasilvania şi-a păstrat situaţia de provincie austriacă, administrată direct de Viena. La sfârşitul războiului, Ungaria şi-a putut, în sfârşit, declara, indpendenţa. La rândul său, în conformitate cu dorinţa unanimă a românilor ardeleni, care formau marea majoritate a locuitărilor săi, Transilvania s-a unit cu România.
    Că acesta a fost adevărul istoric şi procesul socio-istoric pe care l-a parcurs Transilvania de-a lungul secolelor ne-o dovedeşte, între altele, acea înţelegere mişelească din 1438, cunoscută sub numele de Unio Trium Naţionum, care a servit drept temei pentru reperezentarea ca naţiuni politice ale Transilvaniei numai pe nobilii unguri, saşi şi secui. Astfel Unio Trium Naţionum a devenit istituţia de bată a organizării constituţionale nedrepete a Transilvaniei, care a rămas în vigoare până la 1848.Acelaşi lucru îl dovedesc şi declaraţile făcute chiar de istoricii unguri. De exemplu, istoricul Farczady Elek scria, în 1912: ,,Regii Ungariei au fost siliţi să încuvinţeze organizarea deosebită a Transilvaniei, cu voievozi puternici în fruntea ei”. În acelaşi an, un alt istoric, S.Szilagyi, arăta că ,,Ungaria şi Transilvania nu au fost niciodată contopite, au rămas două ţări deosebite”.
    Cât priveşte procesul istoric şi legic ce avea să conducă spre deznodământul firesc al unirii Transilvaniei cu România, în 1918, tot un istoric ungur, Szechenyi Istvan, scria încă în 1835: ,,Nicio frontieră, nicio supraveghere nu va reuşi să rupă firul moral ce-i leagă pe românii din Transilvania de vecina patria mamă, încă slabă, dar care ascunde toate posiblităţile de dezvoltare”.
    Ţinând seama de cele de mai sus, întrebăm: unde sunt cei o mie de ani în care Transilvania s-a aflat sub stăpânirea Ungariei? La această întrebare nu se poate răspunde altfel decât că această afirmaţie este o minciună, un fals grosolan prin care se încearcă, ca în atâtea alte situaţii, a se inventa un alt adevăr istoric decât cel real. De Ilie Sandru – Ziarul Natiunea


    0 0
  • 04/14/13--00:27: Mega-moschee

  • Eurabia: “Mega-moschee” in inima Irlandei catolice

    autor: FrontPress 14.04.2013
    irlanda musulmanaAutorităţile din capitala Irlandei au aprobat luna trecută planurile pentru construirea unei moschei de dimensiuni uriaşe în nordul Dublinului, în jurul căreia să funcţioneze şi un complex islamic.
    Construirea “Centrului Cultural Islamic” din districtul Clongriffin va costa 40 de milioane de euro şi va include o moscheie cu minarete şi o clădire aferentă cu două etaje, un restaurant halal, o librărie, o şcoală primară musulmană, blocuri de locuinţe de câte 2 şi 3 etaje şi un complex sportiv.
    000719be-642În prezent în Dublin trăiesc circa 30.000 de musulmani, adică aproximativ 60 la sută din cei 50.000 de musulmani care trăiesc în Irlanda (puţin peste 1 la sută din totalul populaţiei de 4,6 milioane).
    Deşi numărul musulmanilor din Irlanda este mic în comparaţie cu cel întâlnit în alte state occidentale precum Franţa, Germania sau Marea Britanie, adepţii acestei religii au cunoscut o creştere numerică spectaculoasă în ultimele decade. Astfel, conform recensământului din 1991 doar 3.875 de musulmani trăiau în ţară. De atunci numărul acestora a crescut constant, în principal din cauza imigranţilor din Bosnia, Kosovo sau Somalia.
    Contestatarii complexului islamic din Clongriffin susţin că aceasta va deveni un centru pentru răspândirea extremismului religios. Aceştia aduc drept argument faptul că în noul complex îşi va avea sediul principal “Consiliul European pentru Fatwa şi Cercetare” (ECFR), un grup finanţat din Qatar şi parte a “Federaţiei Organizaţiilor Islamice din Europa” (FIOE). Membrii ECFR sunt cunoscuţi pentru că militează pentru instaurarea legii islamice Sharia în Europa. Sursa: FrontPress.ro
    1224316188527_1

    0 0
  • 04/14/13--00:50: Mihai Viteazul(1558-1601)
  • S-au spus şi se spun prea multe despre Mihai Viteazul, în jurul lui s-a născut o legendă în care nu se mai poate deosebi adevărul istoric de elementele adăugate de-a lungul timpului.

    Că a fost un căpitan strălucit şi un geniu politic sunt lucruri incontestabile. Victoriile lui asupra turcilor au avut ecou până departe (regele Franţei, Henric al IV-lea, scria ambasadorului său la Constantinopol ca să ceară informaţii asupra valahului), în ţările balcanice, printre greci, bulgari, sârbi au apărut cântece populare despre vitejiile lui Mihai Viteazul. Dar, lucru paradoxal, la noi în ţară nu a fost iubit. De ce? Fiindcă acest viteaz a vrut mai întâi să-şi adune o armată puternică, iar rezultatul eforturilor sale militare a fost o gravă înrăutăţire a stării ţăranilor, în vremea lui, sfârşitul veacului al XVI-lea, nu mai puteai constitui o armată din ţărani, o dată ce apăruseră tunurile şi puştile. Aveai deci nevoie de lefegii, adică de mercenari care să ştie să mânuiască armele de foc. Iar acest fenomen nu se petrece numai la noi, ci şi în Occident.

    Un singur exemplu: în 1525 Francisc I al Franţei se luptă cu Carol Quintul, rege al Spaniei — devenit şi împărat. Bătălia se dă între Spania, care de-acum posedă colonii în America de Sud şi primeşte an de an zeci de corăbii încărcate cu aur şi argint, şi regatul Franţei, care e cel mai populat şi mai închegat din Europa. La bătălia de la Pavia, unde este făcut prizonier Francisc I, se înfruntă 25 de mii de oameni de partea franceză cu 25 de mii de cea spaniolă. E interesant de ştiut ce sunt aceşti participanţi la bătălie. Avem de-a face cu de-abia 5 000 de
    cavaleri francezi şi 5 000 de spanioli, dar spaniolii au 20 000 de lefegii, de mercenari germani, iar francezii 20 000 de mercenari elveţieni. Aşa încât s-a putut spune, mai în glumă, mai în serios, că bătălia de la Pavia a fost un fel de răfuială între mercenarii germani şi mercenarii elveţieni.

    Mihai Viteazul şi-a purtat războaiele cu boierii din jurul lui, cu cetele pe care aceşti boieri le-au putut aduna de pe anumite moşii, cu câţiva răzeşi, dar mai cu seamă, din păcate, cu lefegii străini, iar aceştia costau scump. Avem păstrate toate statele de plată, ştim exact cine au fost. Ştim câţi mercenari sârbi, albanezi, unguri sau secui a avut Mihai Viteazul.

    Despre Mihai Viteazul am spus deja că era considerat copil din flori al lui Pătraşcu cel Bun. Dar e foarte interesant de ştiut — lucrul a fost demonstrat de curând de mai mulţi istorici, cu argumente convingătoare — că mama lui era o Cantacuzină, adică o coborâtoare din vestita familie bizantină care a dat doi împăraţi în veacul al XIV-lea şi care se număra printre marile familii nobile ale Bizanţului. Decăzuţi, după cucerirea Constantinopolului de către turci, ascunşi timp de două-trei generaţii, reapar la începutul veacului al XVI-lea la Constantinopol; în special un personaj extraordinar, Mihail Cantacuzino, poreclit Şaitanoglu sau Şeitanoglu, adică, în turceşte, „fiul Satanei”. Se zice că mama lui Mihai Viteazul ar fi fost sora lui Şeitanoglu. În orice caz, e aproape sigur acum, după documente recent descoperite, că a fost o Cantacuzină venită să facă mare negoţ în Ţara Românească, iar cu banii şi insistenţele rudelor ei pe lângă marele vizir a fost ales Mihai Viteazul domnitor.
    Coaliţia iniţiată de împăratul Rudolf al II-lea

    La sfârşitul veacului al XVI-lea, domnul nu mai era ales.
    labirintistoric.wordpress.com/


    0 0
  • 04/14/13--10:11: Bancuri cu...



  • Moare tiganul! Cand ajunge pe lumea cealalta se intalneste cu Ceausescu.
    - Mai tigane, cand a fost mai bine, in vremea mea, sau acum?
    - In vremea ta, jupane, ca pe vremea aceea politicienii faceau politica,
    muncitorii lucrau, iar tiganii furau. Acum insa, politicienii fura,
    muncitorii fac politica, si toti ar vrea sa lucrez eu!

    Intr-o dupa-amiaza un vanator trece prin padure si deodata vede un tigan legat la mijloc cu o sfoara atarnat de o craca. Vanatorul intreaba:
    - Tigane ce faci, ma, atarnat acolo?
    - Uite, m-am spanzurat, vere.
    - Pai sfoara trebuie sa ti-o pui in jurul gatului, prostule!
    - Am incercat mancateas, da ma sufoc!

    Un tigan statea in penultima banca. Inspectorii se aseaza in spatele lui,
    in ultima banca. Profesoara pune intrebari, tiganul tot cu mana pe sus.
    Intr-un sfarsit, il pune si pe el sa raspunda.
    - Ia raspunde si tu Praleo!
    - Doamna, sa mor io ce picioare si tatze misto haveti.
    - Nesimtitule, cum iti permiti? Ai nota 2 si iesi afara magarule!
    In timp ce se ridica din banca, Pralea se intoarce la inspectori:
    - Ba, astia cu inspectia, nu mai soptiti minca-v-as, daca nu stitti!

    Cica se duce un tigan la pescuit cu un Mercedes 600 SEL.
    Coboara tiganu din masina, scoate mulineta de aur ultimul racnet cu fir de matase naturala si ac de diamant si da la peste. Cand ce sa vezi minunatie: prinde pestisorul de aur.
    - Ptiuuuuu... La care pestisoru':
    - Stii eu sunt pestisoru' de aur cu alea 3 dorinte...
    Tiganu:
    - ZII CE VREI!

    Tiganca bortoasa in intersectie... i se rupe apa. Ce sa faca, ce sa
    faca!? Vede un politist dirijand intersectia:
    - Hauleo, manca-ti-as chipiul lu' matale, mi se rupse apa si am gemeni,
    ajuta-ma si pe mine sa nasc, traiasca familia ta de haladit!
    - Doamna, dar eu nu am pregatire medicala, nu cred ca pot!
    - Hai, ba printisorule, ca nu ie greu, astepti acolo sa iasa plodu', tai
    cordonul ala cu briceagu' si gata.
    Politistul isi da acordul.
    Da sa iasa primul baiat, scoate capul si... intra inapoi. Inauntru, asta de
    a iesit ii spune celuilalt:
    - Ba, pupa-ti-as ochii, hai prin spate, ca in fata e curcanii!

    Tiganca intarzie. La sosirea ei, tiganul, nervos, o intreaba:
    - Unde-ai fost, fa?
    - La servici.
    - Fa, te rup, pana la ora asta la servici?
    - Taci omule c-am luat salariul si am fost la piata la cumparaturi.
    - Si ce ai cumparat, fa?
    - Ete asta am cumparat, zice tigana si ii arata o lingura de lemn.
    - Auzi fa , fir-ai a dracu', noi n-avem bani de-o tuica si tu cumperi
    mobila!

    O tiganca se duce la teatru. La intoarcere,tiganul o intreaba:
    - Cum a fost, fa, la teatru?
    - Stai sa-ti povestesc. La intrare, toata lumea tinea beletele in mana, asa
    ca l-am scos si eu. La usa, unul mi-a rupt beletul. Am vrut sa tip, dar, cum nimeni nu tipa, n-am mai tipat nici io. Am intrat, m-am pus pe scaun si deodata s-a stins lumina. Am vrut sa tip, dar, cum nimeni nu tipa, n-am mai tipat nici io. La un moment dat, ala de statea langa mine, mi-a bagat mana intre picioare. Am vrut sa tip, dar, cum nimeni nu tipa, n-am mai tipat nici io.
    - Lasa asta, fa. Piesa, piesa cum a fost?
    - Mult mai mare decat a ta!

    O gramada de pescari, cu scule de mii de dolari, momeala de sute de
    parai, etc. Apare un tigan cu un bat de 1.5 metri, o sfoara si un ac. Pune o boaba de mamaliga in ac, si arunca. Scoate numai crapi de 4, 5, 7, 10 kile.
    Se uita la ei, si-i arunca inapoi. Restul pescarilor, innebuniti.
    - Mai tigane, dar de cand te-ai apucat de pescuit sportiv?
    - Adica cum sportiv, mancatzi-as?
    - Pai prinzi, il arunci, prinzi, il arunci...
    - Aaaaa, nu pescuiesc sportiv, ii arunc pentru ca n-am tigaie asa mare
    acasa.

    Tiganii se muta la bloc. Fata se dezbraca seara, si se plange la ma-sa:
    - Mama, sa cumperi perdele ca toti vecinii se uita cand ma dezbrac!
    La care tiganul:
    - Nu-i nimic, lasa ca se dezbraca ma-ta si atunci o sa ne cumpere ei
    perdele!


    0 0
  • 04/15/13--18:06: Spaniolii

  • Spaniolii s-au saturat de MONARHIE (FOTO)

    autor: FrontPress 15.04.2013
    0Mii de persoane, în marea lor majoritate comunişti şi socialişti, au protestat duminică în Madrid cerând abdicarea regelui Juan Carlos şi crearea unei noi republici. Demonstranţii îl acuză pe bătrânul suveran care a venit la putere în 1975, după moartea generalului Franco, că şi-a încălcat mai toate promisiunile făcute poporului spaniol.
    Manifestanţii au fluturat drapele republicane în culorile roşu, galben şi albastru şi au scandat lozinci precum “Mâine Spania va fi republică”.
    “Nimeni nu l-a ales pe rege”, a spus unul dintre protestatari. “Dorim un referendum să aflăm ce vrea poporul. Aşa este corect şi democratic”, a continuat altul.
    Din cauza dezastrului economic şi a scandalurilor legate de corupţie şi excese care au măcinat casa regală, suportul popular pentru monarhie a ajuns la un minus istoric. Doar 54 la sută din populaţie mai susţine regatul, a scris cotidianul El Mundo.
    În 1975, după moartea autoritarului Francisco Franco, prinţul Juan Carlos a devenit conducătorul ţării, acesta asigurând reinstaurarea monarhiei constituţionale. În acel moment a fost încheiat un acord tacit între el şi popor: Juan Carlos trebuia să menţină ţara unită în vremuri tulburi şi să se asigure că spaniolii nu se vor simţi ruşinaţi de familia lor regală. Cel puţin în ceea ce priveşte ultimul aspect, a eşuat groaznic, scrie ziarul Adevărul. Dacă stăm să ne gândim că fiica lui, Cristina, tocmai a fost inculpată, iar ginerele său, Inaki Urdangarin, se află în mijlocul unui scandal de corupţie care a ţinut prima pagină a publicaţiilor internaţionale, putem spune că regele Juan Carlos nu şi-a respectat partea lui de înţelegere.
    Asta, fără să mai luăm în seamă faptul că monarhul trebuia să aibă o viaţă de familie exemplară şi de preferat fără incidente cu regina Sofia, aspect pe care, de asemenea, l-a neglijat. În urmă cu un an, a comis o indiscreţie. Pe lângă faptul că în plină criză economică, când ţara avea un şomaj de 26%, regele a plecat la vânătoare de elefanţi în Botswana, monarhul şi-a găsit, scrie presa străină, şi o amantă: prinţesa Corinna zu Sayn-Wittgenstein-Sayn. Corinna a organizat excursia de vânătoare, alimentând în continuare zvonurile că este mai mult decât o bună prietenă. Publicaţia franceză Paris Match a şi prezentat, de altfel, o fotografie în care apare prinţesa purtând o superbă brăţară la mână, jurnaliştii francezi întrebându-se dacă aceasta i-a fost dăruită de regele Spaniei.
    Numele Corinnei, o nemţoaică fără strămoşi aristocraţi, dar care a fost căsătorită cu prinţul Casimir zu Sayn-Wittgenstein-Sayn şi şi-a păstrat numele după divorţ, a apărut în presa spaniolă în urmă cu un an, cu ocazia vănâtorii din Botswana. De altfel, acea expediţie l-a costat destul de scump pe regele spaniol: şi-a pierdut titlul de preşedinte de onoare al filialei spaniole a World Wildlife Fund (WWF). Sursa: FrontPress.ro
    101234567789

    0 0
  • 04/18/13--05:47: Antisemiti

  • Sondaj socant: Majoritatea elevilor polonezi sunt “ANTISEMITI”

    autor: FrontPress 18.04.2013

    poloneziUn sondaj de opinie realizat cu puţin înainte de aniversarea a 70 de ani de la revolta armată a evreilor din ghetoul Varşoviei ocupate de trupele germane în timpul celui de al Doilea Război Mondial a şocat opinia publică. Conform AFP, sondajul a fost realizat în 20 de şcoli din Varşovia şi a fost dat publicităţii marţi. Rezultatele indică faptul că 44 la sută dintre respondenţi nu ar dori să aibă ca vecin un evreu.
    La întrebările sondajului comandat de Comunitatea Evreiască şi realizat de Institutul Homo Homini au răspuns 1.250 de elevi polonezi, cu vârste între 16 şi 18 ani. 2 din 5 au mărturisit că nu ar dori să aibă un colg de clasă iudeu. Alte 61 de procente au spus că ar fi supăraţi dacă ar afla că iubitul sau iubita ar avea origini evreieşti, scrie Gazeta Wyborcza.
    “Din păcate sunt procente foarte mari”, a declarat Michal Bilewicz, cercetător la Universitatea din Varşovia.Sursa: FrontPress.ro


    0 0
  • 04/18/13--06:00: Limba romana nu exista

  • Fost presedinte al Republicii Moldova: Limba romana NU exista!

    autor: FrontPress 18.04.2013
    voroninLiderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova şi fost preşedinte al celui de al doilea stat românesc, Vladimir Voronin, a susţinut un curs în faţa studenţilor de la Universitatea Liberă Internaţională din Chișinău, unde a spus că limba română nu a existat niciodată şi că românii au preluat limba moldovenească. Discursul instigator al acestuia a stârnit reacţii diverse în rândul studenţilor, de la râsete şi aplauze până la părăsirea sălii de către un grup de tineri indignaţi.
    „Eu, fiind deputat în ultimul soviet suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti la 31 august 1989 conştient am ridicat mâna pentru legea limbii de stat, legea despre funcţionarea limbilor în RSSM, în care este stipulat că limba noastră este moldovenească. Ce fac ei astăzi? Unde e limba moldovenească? Ei nu înţeleg şi nu ştiu că limba română ca atare nu există şi nu a existat niciodată? Ea a fost rezultatul creării statului român”, le-a spus studenţilor liderul comunist.
    “România când s-a format ca stat a luat limba noastră moldovenească şi a numit-o română pentru că statul se numea România. Întrebaţi românii de peste Prut cum numesc limba lor în România – limba moldovenească”, a spus miercuri Voronin.
    Aceasta nu este prima ieşire antiromânească a polticianului comunist. El a mai atacat în trecut tricolorul, catalogat ca fiind un simbol “fascist”, doar ca apoi să susţină că drapelul “adevărat” al Republicii Moldova ar fi steagul bicolor alb-albastru, un simbol al mişcării “moldoveniste”.
    Moldovenismul este un concept etno-cultural menit să faciliteze procesul de rusificare al populației române dintre Prut și Nistru pe principiul „Divide et impera” (dezbină și stăpânește). Acest curent susține că moldovenii sunt o etnie separată, diferită de români. Sursa: FrontPress.ro


    0 0
  • 04/18/13--06:07: Fara spectatori
  • UDMR vrea ca meciul Romania – Ungaria sa se joace fara spectatori

    autor: FrontPress 18.04.2013

    mesaj-UDMRNaţionala de fotbal a României ar putea fi nevoită să evolueze fără spectatori la meciul cu Ungaria, din cadrul preliminariilor pentru CM 2014, aşa cum s-a întâmplat şi în partida disputată în luna martie la Budapeste (scor final 2-2). Atunci, Comisia de disciplină a FIFA a suspendat terenul Ungariei ca urmare a comportamentului “rasist” al fanilor maghiari în Israel. Acum, UDMR doreşte ca meciul din Bucureşti să fie disputat deasemenea cu porţile închise, fiind invocat “şovinismul” suporterilor români.
    60589463Mesajul “care incită la ură” invocat de deputatul UDMR Atilla Marko în plângerea depusă la FIFA a fost afişat în timpul partidei cu Olanda (0-4) şi face referire la drapelul maghiar ars de fanii Rapidului la meciul cu CFR Cluj. “Acum, pentru o cârpă aprinsă îl vreţi arestat, după ce atâţia ani de zile, zâmbind, aţi tolerat terorismul etnic al UDMR ca politică de stat”, a fost textul afişat de suporterii români la meciul din Amsterdam. Mesajul s-a dorit o aluzie la incendierea la Cluj, în 18 martie, a unui drapel maghiar de către un suporter rapidist. Jandarmeria anunţa la vremea respectivă că acesta a fost indentificat şi riscă o pedeapsă cu închisoare de la şase luni la trei ani pentru infracţiunea de instigare la discriminare.
    mircea-sandu_02ce6e58eb“Avem o problemă la FIFA. A fost deschisă o acţiune disciplinară din cauza unui banner din Olanda care a fost remarcat de UDMR. Cei de acolo au transmis la FIFA şi UEFA o plângere în acest sens. Ne-a chestionat FIFA, iar noi am trimis un punct de vedere. Să sperăm că nu se iau măsuri cu privire la meciul cu Ungaria. Eu sper să nu se ajungă la suspendări, n-au fost probleme de rasism. Nici nu am vazut bannerul, nici nu există oficial în vreunul dintre documentele meciului. Federaţia maghiară, cea olandeză sau delegatul meciului nu ni s-au adresat. O să vedem în următoarea perioadă ce se întâmplă”, a declarat preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, în legătură cu acest scandal.
    Partida România-Ungaria, din preliminariile Campionatului Mondial din 2014, se va disputa pe 6 septembrie, la Bucureşti, pe Stadionul Naţional. Sursa: FrontPress.ro

older | 1 | .... | 43 | 44 | (Page 45) | 46 | 47 | .... | 171 | newer