100 Ro

Oaspetii de onoare ai Bookfest 2013 – ginduri inainte de sosirea la Bucuresti

• Salonul de Carte Bookfest 2013: 29 mai-2 iunie, Romexpo / Standul tarilor invitate: Hala C4-C5

• 24 de oaspeti de onoare din Germania, Austria si Elvetia, sub umbrela proiectului „Trei tari, aceeasi limba” – evenimente dedicate iubitorilor de carte, evenimente pentru specialisti, program special pentru copii, de 1 Iunie, seara de lecturi publice, concerte

• Blogul oficial al evenimentului: http://blog.goethe.de/treitari

Cu doua saptamini inainte de sosirea la Bucuresti, invitatii de onoare ai editiei de anul acesta a Salonului International de Carte Bookfest ne-au marturist care sint gindurile cu care vin in Romania.

Katharina Hacker, un nume de prim rang al prozei europene contemporane, laureata cu Premiului National al Cartii din Germania, este la a treia vizita in Romania:„Am fost in 1998 si, apoi, in 1999 sau 2000, daca imi amintesc bine – in Bucuresti, la Cetate si la Cluj. Au fost calatorii frumoase, mi-a placut mult tara. Arhitectura Bucurestiului mi s-a parut familiara, fiindca mi-a adus aminte de Tel Aviv, unde am petrecut mai multi ani. Mi-a placut peisajul, mi-a placut cit de mult se gateste si se traieste in aer liber. Mi-a placut calatoria cu trenul spre Cluj, desi mi-a fost cam frica, era o luna plina si luminoasa, trenul mergea incet printre munti, la intors se auzeau ciinii urlind si-i vedeai cum se apropie in haite de trenul care se tot oprea din loc in loc. Am citit cartile lui Mircea Cartarescu, care imi plac foarte mult, cu fantezia lor invadatoare si incapatinata. Clujul mi s-a parut minunat, am fost impresionata de cita lume invata foarte bine germana in gradinite si in scoli. M-au deprimat, insa, aspectele nationaliste.

Sint foarte curioasa sa vad cum s-a schimbat Bucurestiul si, totodata, cum s-au sedimentat dificilele evolutii politice. Ca privitor de pe margine, nu-ti poti dori altceva decit ca aceasta tara sa aiba parte de o guvernare desteapta si cumpatata”.

Spre deosebire de ea, scriitoarea austriaca Julya Rabinowich, cunoscuta deopotriva ca autoare de proza si teatru, pictorita si interpret, vine pentru prima data in Romania:„Ma astept la intilniri interesante, la impresii noi, poate sa-mi aduc putin aminte de trecutul meu in Uniunea Sovietica – adeseori, imi amintesc, cind vizitez fostele tari ale Uniunii Sovietice, de copilaria mea – lucruri pozitive si negative... Chiar si atunci cind sint doar ecouri ale unui trecut comun”, ne-a marturisit aceasta.

Tot la prima vizita in Romania se afla si prozatorul austriac Josef Winkler, a carui legatura constanta cu Romania, de zeci de ani, o reprezinta literatura Hertei Müller:„O cunosc de peste 25 de ani si o apreciez in mod deosebit. As vrea foarte mult sa scriu o poveste referitoare la romanul ei Regele se-nclina si ucide si de aceea mi-as dori foarte mult sa vizitez satul ei natal”.

Nascut in Romania, prozatorul Catalin Dorian Florescu, autorul Cartii anului 2011 in Elvetia, se reintoarce cu bucurie la Bucuresti, de fiecare data cind are ocazia:„Bucurestiul a devenit pentru mine – alaturi de orasul meu natal, Timisoara – cel mai important oras, deoarece, desi imi este in continuare strain, am aici citiva prieteni buni. Tocmai de intilnirile cu acesti prieteni ma bucur in mod deosebit. Banuiesc ca la salonul de carte ma voi intilni si cu unii dintre cititorii mei, cu alti scriitori si cu echipa Editurii Polirom. Nici nu mai este nevoie de altceva. Este cumva amuzant ca vin acum in tara mea de origine ca reprezentant al literaturii elvetiene. Desi in Romania trec ca autor roman”.

Nu este nascut in Romania, insa a ales tara noastra drept patria de adoptie – este vorba despre Jan Koneffke – autor prolific, prozator, poet si jurnalist, tradus in limba romana la Editura Humanitas Fiction:„Bucurestiul de astazi il cunosc destul de bine, dar si pe cel din trecut, din tot felul de carti, din albume de fotografii si povestiri orale, toate stind la baza documentarii mele pentru scrierea romanului Cele sapte vieti ale lui Felix Kannmacher (Die sieben Leben des Felix Kannmacher) – asadar asteptarile mele se concentreaza pe ecoul pe care cartea mea «romaneasca» il va avea in rindul publicului. Oare privirea pe care personajul principal, emigrantul german Felix Kannmacher, si autorul sau o arunca asupra tarii voastre va convinge cititorul roman? Va stirni uimire, iritare sau ii va captiva? Ma simt ca in fata unui examen si cu cit se apropie mai mult momentul tirgului de carte cu atit imi cresc emotiile”.

Bucurestiul este si locul de desfasurare al actiunii romanului Pribegia (Die Verbannte) al scriitoarei elvetiene Jolanda Piniel: „Am vizitat Bucurestiul de nenumarate ori, ultima oara acum patru ani, cind am locuit in camera de oaspeti a Colegiului Noua Europa si cind m-am documentat cu privire la anii ’30-’40, perioada in care calatoresc personajele mele. Faptul ca am ocazia sa-mi prezint cartea in cadrul Salonului de Carte de la Bucuresti reprezinta ceva foarte special pentru mine. Ma bucur foarte mult ca voi avea ocazia sa particip la discutii si dezbateri. La revedere, Bucuresti!”

Pentru scriitorul elvetian Christian Haller, legaturile cu Bucurestiul se pierd in trecut – este orasul in care au locuit, pentru o vreme, mama si bunicii sai: „Imi place sa ma scufund in atmosfera Bucurestiului, sa ma plimb pe strazile orasului in care a crescut mama mea si in care mi-am petrecut saptamini intregi, pe vremea cind ma documentam pentru romanul meu, Muzica inghitita. Fiecare vizita la Bucuresti a fost stimulatoare: Bucurestiul m-a influentat profund ca sursa de amintiri legate de mama mea. Scrierile mele au fost, la rindul lor, in mare masura influentate de literatura romana.”

Emotiile istoricului elvetian Simon Geissbühler legate de reintoarcerea la Bucuresti au legatura cu felul in care va fi receptat cel mai recent volum al sau:„Ma bucura intoarcerea la Bucuresti, unde am trait si lucrat timp de aproape patru ani. Ma bucur sa cercetez orasul, sa vad ce s-a schimbat si ce a ramas la fel. Sint foarte curios sa constat daca literatura de limba germana de la salonul de carte din Bucuresti va reusi sa stirneasca interesul publicului. Ma intreb daca volumul meu, bazat pe numeroase surse si care abordeaza critic un aspect extrem de dificil si ignorat al istoriei romanesti, va stirni vreo reactie. Va fi oare posibila, dupa 72 de ani, o discutie sincera pe tema primei faze a Holocaustului in teritoriile ocupate de Romani, in iulie 1941? Sau vom avea, oare, parte doar de tacere? ”.

Dragostea pentru cititorii-copii, dublata de curiozitatea privind oferta de carti pentru copii si tineret din Sudul si Estul Europei – acestea sint motivele care o aduc la Bookfest 2013 pe Kirsten Boie, poate cea mai cunoscuta autoare de literatura pentru copii si tineret de limba germana a momentului, laureata a zeci de premii literare: „M-am bucurat de invitatia de a fi prezenta la Bookfest, mai ales datorita faptului ca intotdeauna tirgurile de carte din strainatate sint pentru mine, ca autoare de carti de copii, o ocazie unica de a afla mai multe despre literatura pentru copii din tarile respective, despre tendintele de pe piata, dar si o sansa de a intra in contact direct cu cititorii si de a constata importanta lecturii pentru cititorii-copii. In ultimele decenii, in literatura noastra pentru copii, (vest) germana, privirile noastre au fost orientate exclusiv spre vest – evolutiile care au avut loc in acest timp in Estul si Sudul Europei fiindu-ne complet straine. Sper asadar sa pot afla mai multe despre toate acestea in Bucuresti. Ma bucur totodata ca voi participa la o manifestare la care va exista poate posibilitatea de a intra in discutie cu cititorii romani”.

La invitatia Asociatiei Editorilor din Romania, Germania, Austria si Elvetia sint oaspeti de onoare ai celei de a VIII-a editii a Salonului International de Carte Bookfest. Participarea trinationala se va desfasura sub motto-ul „Trei tari, aceeasi limba” si va prezenta literatura de limba germana, din 29 mai pana pe 2 iunie 2013.

Standul comun al Germaniei, Austriei si Elvetiei va avea o suprafata de 120m2 si va fi amplasat in Hala C4-C5. In centrul sau, se va afla o ampla expozitie de carte, cuprinzind noutati editoriale din toate domeniile. In acelasi stand este prevazut si un spatiu de manifestari, precum si o librarie cu carti in limba germana. Autori, editori, ilustratori, traducatori si jurnalisti din cele trei tari de limba germana vor sta la dispozitia publicului si a specialistilor, pe tot parcursul celor cinci zile de tirg.

Organizatorii evenimentului tri-national: Goethe-Institut Bukarest, Forumul Cultural Austriac, Frankfurt Book Fair, Ambasada Republicii Federale Germania, Ambasada Austriei, Ambasada Elvetiei, Advantage Austria.

Proiectul este sprijinit de: Ministerul de Externe al Republicii Federale Germania, Uniunea Centrala a Editorilor si Librarilor din Austria, Ministerul Invatamintului din Austria, Pro Helvetia, Uniunea Librarilor si Editorilor din Elvetia, Fundatia traduki, Frankfurt Academy, Prior.

Sponsori: BCR, SAP, Swiss Sponsor’s Fund, Mercedes-Benz.

Parteneri media ai proiectului „Trei tari, aceeasi limba”: TVR, RFI,. Radio Romania Cultural, Modernism.ro, Dilema Veche, Observator cultural, BookMag, Bookaholic, Deutche Welle, Agentia de Carte, infocarte.ro, voxpublica.ro, realitatea.net, privesc.eu, debizz.de.

Oana Boca
Managing Partner
www.headsome.ro
str. Constantin Rădulescu-Motru 16, bl. 21, sc. E, ap. 201
sector 4, Bucureşti
0722-609.478

6
digg

Interviu în exclusivitate acordat de avocat doctor Ioan Chelaru Ziarului de Roman, despre proiectele noului președinte al UJR.

Mândria apartenenței la aceste meleaguri binecuvântate este dată romașcanilor și de numele sonore, cu valoare națională și internațională, care au făcut istorie în toate domeniile. Numai în ultimii 20 de ani, din Roman au plecat 11 miniștri și secretari de stat, director al SRI, reprezentant UNESCO, artiști, cercetători, profesori universitari, academicieni.
Între aceste adevărate repere este avocatul Ioan Chelaru (foto), doctor în drept, profesor universitar, senator, decan al Baroului Neamț, arbitru al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Industrie a României, ales, de curând, președinte al Uniunii Juriștilor din România (UJR).

Reporter: Domnule Chelaru, să vă felicit, să vă urez succes sau să vă invidiez pentru noua demnitate în care ați fost ales, aceea de Președinte a Uniunii Juriștilor din România?
Ioan Chelaru: Să lăsăm felicitările pentru mai târziu, succesul sper să vină în timp, iar invidia nu cred că își are locul. Sentimentul care mă domină, acum, la început, este cel al responsabilității foarte mari la care m-am angajat când am acceptat să candidez. La Adunarea generală din 12 mai 2013 s-a făcut un bilanț meticulos al activității pe ultimii ani, s-au tras și niște concluzii. Multe dintre ele previzionau necesitatea unei schimbări a președintelui, dată fiind situația specială de sănătate a președintelui G.I. Chiuzbaian, o întărire a colectivului de conducere și, evident, o dinamizare a activității. Au urmat alegeri, deloc comode, cu competiție, iar rezultatul lor a consfințit o nouă echipă de conducere și un nou președinte, în persoana subsemnatului.
Din acea zi am fost interesat să cunosc, interesându-mă în amănunt, activitatea desfășurată până acum de Uniunea Juriștilor. Și am început, într-un fel firesc, cu istoricul ei. Se spune că cine nu are trecut nu are viitor. Cu un trecut evidențiat de realizări, dar și de personalitatea președintelui Gavril Iosif Chiuzbaian, un exemplu pozitiv pentru noi toți, nu cred că aveam de ales. Echipa care formează actualul Consiliu Director are proiecte ambițioase, are o valoare intelectuală și umană deosebită și îmi dă siguranța unui viitor cert, echilibrat și cu rezultate favorabile nu numai pentru juriștii din România, ci și pentru întreaga societate.

R.: Sunteți implicat în politică, chiar la vârf, fiind unul din liderii PSD, senator, cu funcții de conducere în Parlamentul României și, mai nou, vicepreședintele Comisiei de revizuire a Constituției. Noua poziție pe care o ocupați la UJR vine în completarea activității dumneavoastră?
I.C.: E adevărat că am o anumită experiență politică și parlamentară. Eu am fost ales în Senatul României, în urmă cu aproape 10 ani, direct din profesia de avocat. Nu m-am desprins niciodată de marea mea dragoste, avocatura. Cred, însă, că, la un anume moment în viață, trebuie să faci ceva să întorci către semenii tăi ceea ce Dumnezeu ți-a dat cu prisosință. Și mai cred că această țară nu poate fi condusă de diletanți, de carieriști, de politruci. Eu chiar cred că noi, juriștii, indiferent de domeniul în care ne exercităm profesia, putem și trebuie să ne implicăm mult mai mult. Sper că această nouă demnitate să completeze ceea ce eu încerc să fac foarte bine în Senat, la catedră sau la bara avocaturii.

R.: Care sunt proiectele dumneavoastră pentru Uniunea Juriștilor?
I.C.: Trebuie să știți că activitatea UJR a fost în permanență subsumată cunoașterii, înțelegerii și respectării realității juridice ca dimensiune inalienabilă a realității sociale. Dacă aruncați o privire peste trecutul Uniunii, veți observa extrem de lesne contribuția, uneori majoră, desigur alături de organizațiile de exercitare a profesiilor juridice, la consolidarea statului de drept și a valorilor civice, creșterea credibilității actului de justiție și la promovarea intereselor tuturor categoriilor de juriști. Sunt, într-un fel, principiile în baza cărora Uniunea noastră va funcționa și în viitor. Unii le-ar numi, prețios, deziderate. Proiectele mele, în calitate de președinte, se referă la punerea în practică, întărirea și lărgirea modalităților concrete de realizare a acestor principii. Nu uitați că Uniunea noastră, printr-un colectiv de profesioniști de excepție, editează revista “Dreptul”, cea mai bine cotată publicație de doctrină, jurisprudență și cultură juridică. Ea este acreditată științific, este editată și în format electronic și, un lucru pe care lumea nu îl știe, are o vechime de aproape un secol și jumătate, revista noastră fiind, după “Convorbiri Literare”, cea mai veche publicație românească în apariție.
Vă amintesc de șirul continuu de manifestări publice organizate de Uniune, și aici mă refer la sesiuni de comunicări, simpozioane, dezbateri, întâlniri, toate cu caracter științific, ancorate adânc în realitatea juridică a României. Ele vor continua într-un ritm activ și vor fi realizate și destinate nu numai membrilor Uniunii, ci și tuturor celor care sunt interesați de cunoașterea realității juridice ca fenomen social.
Uniunea va continua să aibă o deschidere totală spre lumea academică, stimulând și premiind toate realizările notabile din domeniu și cred că, în raport de resursele care vor exista, vom crea, împreună cu Societatea “Titu Maiorescu”, un fond special pentru acordarea de burse unor copii de excepție ce și-au îndreptat pașii spre profesiile juridice. Tot la acest capitol, accentul se va deplasa și spre o colaborare cu instituții prestigioase în plan științific, cum ar fi, spre exemplu, Institutul de Cercetări Juridice “Andrei Rădulescu” din cadrul Academiei Române
Vreau, de asemenea, să întărim și să instituționalizăm colaborarea cu toate, repet, toate uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice și alte asociații profesionale, și aici mă refer la cele care cuprind judecători, procurori, notari, avocați, consilieri juridici, executori judecătorești, mediatorii-juriști și alții. Proiecte mai sunt, iar odată ce detaliile vor fi definitivate, urmează a fi analizate și aprobate în Consiliul Director.

R.: La Adunarea Generală în care s-au desfășurat și alegerile au fost reprezentanți ai majorităților profesiilor juridice. Cum vedeți în perspectivă colaborarea și implicarea în activitatea profesiilor juridice românești?
I.C.: Eu cred că o asemenea colaborare este benefică pentru toate părțile, așa cum cred că o Uniune a Juriștilor puternică nu poate exista decât și împreună cu uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice, și aici mă refer la Asociația Magistraților din România, la Asociația Procurorilor din România, la Uniunea Națională a Barourilor din România, la Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, la Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România, la Uniunea Executorilor Judecătorești din România. De altfel, dovada dorinței noastre pentru o colaborare onestă și favorabilă, făcută cu bună credință, este recenta modificare statutului Uniunii, în sensul cuprinderii în organul colegial de conducere a reprezentanților celor mai sus amintiți. Fără ambiții prost înțelese, fără orgolii de falși lideri, pentru că toate profesiile noastre au nevoie de sprijin și susținere reciproce.

R.: Planuri pe termen scurt?
I.C.: Este știut, deja, că Uniunea noastră a desfășurat întotdeauna o amplă activitate, atât de interes general, cât și în interesul profesiilor juridice. Sigur, am început cu organizarea, în sensul în care s-a schimbat structura de conducere. În prima întâlnirea a Consiliului Director au fost aleși noii vicepreședinți: conf. univ. dr. Gheorghe Gheorghiu, care este președintele Societății “Titu Maiorescu”; prof.dr. Ovidiu Predescu, director general al revistei “Dreptul”; prof. dr. Mircea Duțu Buzura, director al Institutului de Cercetării Juridice al Academiei Române “Andrei Rădulescu”; prof. univ. dr. Ioan Alexandru și Sorin Popescu, șef secție la Consiliului Legislativ. Vreau să subliniez că toți membri Consiliului Director fac parte din elita profesiilor juridice, inclusiv din lumea academică. Sunt extrem de mândru de asta. Pentru că vorbeam de planuri pe termen scurt și pentru că pe 7 iulie este Ziua Justiției, vom organiza, la sediul Uniunii, din Bulevardul Magheru, nr. 22, o sesiunea de comunicări științifice sub titlul “Rolul Autorității judecătorești în sistemul organelor puterilor statului”.
Nu în ultimul rând, ne preocupă și vom începe demersurile în sensul extinderii masive a activității și structurii Uniunii în teritoriu. Ne gândim, în prima fază, la stabilirea a opt centre regionale și la cuprinderea în structuri organizate ale UJR a colegilor noștri care lucrează și trăiesc acolo. Era să uit: continuăm editarea revistei de cultură juridică “Palatul de Justiție”, una dintre cele mai citite și mai elevate publicații care apare în România.

R.: Este de actualitate în România dezbaterea pe marginea modificărilor Constituției. Se va implica Uniunea Juriștilor în această dezbatere? Va organiza manifestări pe această temă, care să genereze idei și proiecte, propuneri pentru articole care se doresc a fi modificate?
I.C.: UJR nu a stat niciodată deoparte, indiferent de amploarea modificărilor legislative și domeniul acestora, mai ales când vorbim despre procedura de revizuire a Constituției. Așa cum bine știți, Parlamentul a constituit o comisie multipartită care să elaboreze și să propună un proiect de lege pentru revizuirea Constituției. Sunt vicepreședintele acestei comisii și suntem, la momentul când vă dau acest interviu, în procedura de elaborare a proiectului.
Am chemat și prin intermediul Forumului Constituțional, dar și direct, toată societatea civilă, organizată sau nu, toți cetățenii, să vină cu propuneri, cu idei, pentru că noi chiar ne dorim o Constituție europeană, modernă, care să contribuie esențial la consolidarea democrației și la întărirea și garantarea drepturilor și libertăților cetățenești. Procesul este extrem de complex, cred că trebuie făcut un efort și, cu înțelegere și răbdare, să obținem cât mai mult consens pentru acest proiect. Dezbaterile ce vor genera idei, soluții, principii de drept constituțional, discuțiile din cadrul UJR vor fi prezentate și dezbătute în cadrul Comisiei speciale.

R.: Suntem contemporani cu cea mai mare modificare din epoca modernă a României, schimbarea codurilor fundamentale. Sunt schimbări majore în funcționarea și activitatea cotidiană a juriștilor implicați în una sau alta dintre profesiile juridice, dar și a instituțiilor din care fac parte aceștia. Care este rolul Uniunii în acest context?
I.C.: Parte a Uniunii Europene, venind după o perioadă lungă de dictatură comunistă, elaborarea legislației în România are o dinamică specială, care reflectă dinamica societății românești pe care o trăim cu toții. România este, din păcate sau poate din fericire, în continuare, sub monitorizarea Comisiei Europene prin celebrul Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV). Cele patru Coduri fundamentale care au fost elaborate fac dovada unui efort uriaș pe care lumea juridică l-a făcut, chiar dacă ele sunt, evident, perfectibile. Două din Coduri sunt deja în vigoare și constatăm cu toții dificultățile majore ale implementării lor, iar din februarie 2014 vor intra în vigoare și Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Prezenți în toate dezbaterile profesionale sau generale, membrii corpului juriștilor, fiind direct implicați în punerea în practică a legislației esențiale, zi de zi caută soluții pentru ca cetățeanul, cel care ar trebui să fie beneficiarul principal al actului de justiție, să simtă că serviciul public care i se oferă este numai pentru el și este corect.
De aceea și UJR, ca și celelalte uniuni și asociații de exercitare a profesiilor juridice, prin tot sistemul de pregătire continuă pe care îl practică sau prin sesiuni, simpozioane, cursuri și dezbateri organizate, face un efort important pentru ca schimbările, unele majore, să nu interfereze nefericit în coerența unui act de justiție normal și responsabil.

R.: Celor care nu au interacționat până acum cu dumneavoastră, dar care ar dori să cunoască unele date despre activitatea și biografia dumneavoastră, le puteți da câteva detalii în acest sens?
I.C.: Nu cred că eu sunt important. Cred, mai degrabă, că echipa nouă care a fost aleasă să conducă Uniunea este cea mai importantă: universitari, lideri de profesii și opinie, persoane cu o cultură juridică aleasă, personalități accentuate. Cei care compun Consiliul Director al Uniunii au toate atuurile pentru ca, împreună cu avocatul doctor Ioan Chelaru, colegul lor, să asigure activitatea, acțiunile și, în final, poziția în societate a Uniunii Juriștilor la cele mai înalte standarde profesionale.