Are you the publisher? Claim or contact us about this channel


Embed this content in your HTML

Search

Report adult content:

click to rate:

Account: (login)

More Channels


Showcase


Channel Catalog


Channel Description:

Impreuna vom construi cel mai mare blog scris in limba Romana.

older | 1 | .... | 44 | 45 | (Page 46) | 47 | 48 | .... | 171 | newer

    0 0

    Daca nu vizualizati corect acest newsletter click aici

    Draga prietene al Rosiei Montane,
    Campania Salvati Rosia Montana a trimis pe 18 aprilie, cu ocazia Zilei Internationale a Monumentelor, o scrisoarea deschisa ministrului culturii, Daniel Barbu, prin care ii reamintim domniei sale ca includerea Rosiei Montane pe lista Unesco are nevoie de o ultima semnatura, cea a ministrului!
    Va invitam sa cititi mai jos scrisoarea si sa o trimiteti pe adresa ministrului: Ministerul Culturii, bulevardul Unirii nr. 22, sector 3, Bucuresti. Scrisoarea poate fi transmisa si pe email catre cabinet.ministru@cultura.ro, ori prin fax la 021 223 4951.
    Scrisoare Deschisa catre Ministerul Culturii
    18 aprilie 2013
    Stimate domn ministru Daniel Barbu,
    Dle ministru Barbu, de Ziua Internationala a Monumentelor si Siturilor, va reamintim ca includerea Rosiei Montane pe lista UNESCO are nevoie de o ultima semnatura: a dumneavoastra! 
    Rosia Montana este una dintre cele mai semnificative concentrari de valori de patrimoniu ale Romaniei. Este localitatea rurala cu cel mai mare numar de monumente incluse in Lista Monumentelor Istorice, conserva inca intacte urmele a peste 2000 de ani de activitati miniere, prin numeroase marturii istorice inestimabile: galerii miniere antice si medievale, un targ minier exemplar conservat, vestigii ale perioadei de inceput a industrializarii. De asemenea, Rosia Montana este subiectul celei mai fierbinti dispute purtate in ultimul deceniu pe marginea unui obiectiv de patrimoniu in Romania.
    In fiecare an pe 18 aprilie sarbatorim Ziua internationala a monumentelor, la initiativa ICOMOS. Aceasta celebrare ofera posibilitatea constientizarii de catre public a diversitatii si vulnerabilitatii patrimoniului la nivel mondial si in consecinta, a eforturilor necesare pentru protectia si conservarea sa. Este, de asemena, un prilej de a readuce in atentia publicului larg, dar si a autoritatilor, necesitatea unei interventii rapide din partea statului in gestionarea problemelor de conservare a patrimoniului de la Rosia Montana.
    In ultimii 10 ani ministerului aflat sub coordonarea dvs. i s-a atras atentia in repetate randuri in legatura cu situl Rosia Montana, sit de valoare exceptionala aflat sub imensa amenintare a distrugerii ireversibile: atentionari, luari de pozitie, scrisori deschise. Solutii au venit din randul specialistilor, al opiniei publice, al tuturor celor interesati si afectati de periclitarea acestui sit.
    Includerea Rosiei Montane pe Lista Tentativa a Romaniei pentru includerea in Patrimoniul Universal UNESCO este un demers care trebuie sa fie prioritar pentru orice autoritate insarcinata cu protectia patrimoniului, si cu atat mai mult a Ministerului Culturii si Patrimoniului National!
    Cititi aici o sinteza a demersurilor efectuate și a etapelor deja parcurse.

    Desi  includerea Rosiei Montane pe Lista Tentativa a Romaniei pentru UNESCO se bucura de o larga sustinere, desi valoarea sa si potentialul de includere in Lista sunt semnalate de zeci de organizatii de specialisti si cu toate ca sunt intrunite toate procedurile care implica opinia avizata a specialistilor, inclusiv recomandarea explicita a Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, astazi lipseste inca semnatura dumneavoastra, dle ministru Daniel Barbu, care, procedural, reprezinta doar un pas, ultim, tehnic. 

    Asadar, va solicitam sa deblocati procedura de includere a Rosiei Montane in Patrimoniul Universal prin semnarea documentelor necesare acestei includeri. Va solicitam sa aratati prin aceasta respect si responsabilitate fata de patrimoniu si valorile asociate lui, fata de expertiza specialistilor care s-au exprimat si fata de opinia publicului larg care sprijina recunoasterea si asumarea valorii universale a Rosiei Montane.
    Eugen David
    Presedinte
    Asociatia Alburnus Maior
     

    Sustin Campania Salvati Rosia Montana. Donez 2%!
    Protest al activistilor Salvati Rosia Montana la Forumul European al Aurului din Zurich

    Pe 17 aprilie, 20 de activisti ai Campaniei Salvati Rosia Montana au desfasurat o actiune de protest in fata Hotelului Park Hyatt din Zurich, Elvetia, unde avea loc Forumul European al Aurului. Activistii au boicotat intalnirea industriei miniere aurifere si au transmis companiei Gabriel Resources, prezenta la eveniment, ca lupta impotriva proiectului minier de la Rosia Montana continua.
    In formatie de cortegiu funerar si purtand masti aurii, activistii au intrerupt intalnirea in desfasurare a companiilor miniere pentru a face cunoscut opiniei publice ca Gabriel Resources stramuta familii de pe pamanturile lor si dezgroapa mortii din morminte in Rosia Montana. Toate acestea cu incalcarea drepturilor omului si a legislatiei in numele profitului. Activistii romani au livrat companiei miniere un sicriu auriu cu mesajul “Gabriel, RIC – rest in cyanide!”, in semn de urare pentru Gabriel Resources care planuieste cu orice pret deschiderea la Rosia Montana a celei mai mare mine aurifere de suprafata din Europa.

    Alaturi de cei 20 de membri ai Campaniei Salvati Rosia Montana au participant la actiunile de protest desfasurate pe parcursul zilei, reprezentanti din Argentina si Grecia, precum si seful triburilor indigene din Canada. Aici puteti vizualiza fotografii de la actiune.

    0 0

    Miine vor fi decernate premiile de excelenta ale industriei de carte din Romania,
    in cadrul Galei „Bun de Tipar”


    Joi, 25 aprilie, la Biblioteca Nationala, va avea loc decernarea premiilor de excelenta ale industriei de carte din Romania, in cadrul Galei „Bun de Tipar”.
    Competitia, la care anul acesta s-au inscris peste 100 de institutii si peste 600 de proiecte – cu o treime mai multe decit la prima editie –, a fost jurizata de o echipa formata din 9 specialisti, avindu-l drept presedinte pe Radu Dimitriu, directorul general al Editurii C.H. Beck. Lista finalistilor poate fi consultata pe www.galabundetipar.ro.
    Spectacolul de decernare a premiilor celei de a doua editii a Galei Industriei de Carte din Romania va fi prezentat de Irina Pacurariu, una dintre cele mai credibile si mai carismatice jurnaliste de televiziune din Romania. Desfasuratorul editiei de anul acesta a „Bun de Tipar” include, pe linga momentele cunoscute de premiere a laureatilor, si 4 scurte filme de prezentare a unor proiecte care au schimbat date in istoria pietei de carte autohtone.
    Momentul artistic va fi asigurat de Trio Zamfirescu.
    Televiziunea nationala, unul dintre cei trei mari sustinatori ai evenimentului (alaturi de Ministerul Culturii si Biblioteca Nationala a Romaniei), va inregistra intreg spectacolul, urmind sa dedice o emisiune Galei – simbata, 27 aprilie, de la ora 14.30, pe TVR 1. De asemenea, Radio 3net „Florian Pitis” va inregistra spectacolul, urmind sa il posteze pe site in cel mai scurt timp posibil. 
    In direct, Gala va fi transmisa pe site-ul televiziunii online privesc.eu, incepind cu ora 19.00. 
    Accesul la Gala se face pe baza de invitatie.
    Bun de Tipar – Gala Industriei de Carte din Romania este un proiect initiat in mai 2012, de agentia Headsome Communication si Federatia Editorilor din Romania. 

    Editia 2013:
    Sponsori: Dacia, Petrom
    Un eveniment sustinut de: TVR, Ministerul Culturii, Biblioteca Nationala a Romaniei
    Cu sprijinul: Aqua Carpatica, Domeniile Samburesti, Fairy’s Corner, Centrul de Librarii Bucuresti
    Parteneri: Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania, Asociatia Romana de Relatii Publice, ArCUB, GMP PR
    Parteneri media: Europa FM, Cocor Media Channel, Hotnews.ro, Radio Romania Cultural, Radio 3 net, Observator cultural, Dilema Veche, 24-FUN, Modernism.ro, privesc.eu, infocarte.ro



    --
    Oana Boca
    Managing Partner
    www.headsome.ro
    str. Constantin Rădulescu-Motru 16, bl. 21, sc. E, ap. 201
    sector 4, Bucureşti
    0722-609.478

    0 0

    Oaspetii de onoare ai Bookfest 2013 – ginduri inainte de sosirea la Bucuresti



    Salonul de Carte Bookfest 2013: 29 mai-2 iunie, Romexpo / Standul tarilor invitate: Hala C4-C5
     24 de oaspeti de onoare din Germania, Austria si Elvetia, sub umbrela proiectului „Trei tari, aceeasi limba” – evenimente dedicate iubitorilor de carte, evenimente pentru specialisti, program special pentru copii, de 1 Iunie, seara de lecturi publice, concerte
     Blogul oficial al evenimentului: http://blog.goethe.de/treitari


    Cu doua saptamini inainte de sosirea la Bucuresti, invitatii de onoare ai editiei de anul acesta a Salonului International de Carte Bookfest ne-au marturist care sint gindurile cu care vin in Romania.
    Katharina Hacker, un nume de prim rang al prozei europene contemporane, laureata cu Premiului National al Cartii din Germania, este la a treia vizita in Romania:„Am fost in 1998 si, apoi, in 1999 sau 2000, daca imi amintesc bine – in Bucuresti, la Cetate si la Cluj. Au fost calatorii frumoase, mi-a placut mult tara. Arhitectura Bucurestiului mi s-a parut familiara, fiindca mi-a adus aminte de Tel Aviv, unde am petrecut mai multi ani. Mi-a placut peisajul, mi-a placut cit de mult se gateste si se traieste in aer liber. Mi-a placut calatoria cu trenul spre Cluj, desi mi-a fost cam frica, era o luna plina si luminoasa, trenul mergea incet printre munti, la intors se auzeau ciinii urlind si-i vedeai cum se apropie in haite de trenul care se tot oprea din loc in loc. Am citit cartile lui Mircea Cartarescu, care imi plac foarte mult, cu fantezia lor invadatoare si incapatinata. Clujul mi s-a parut minunat, am fost impresionata de cita lume invata foarte bine germana in gradinite si in scoli. M-au deprimat, insa, aspectele nationaliste.
    Sint foarte curioasa sa vad cum s-a schimbat Bucurestiul si, totodata, cum s-au sedimentat dificilele evolutii politice. Ca privitor de pe margine, nu-ti poti dori altceva decit ca aceasta tara sa aiba parte de o guvernare desteapta si cumpatata”.

    Spre deosebire de ea, scriitoarea austriaca Julya Rabinowich, cunoscuta deopotriva ca autoare de proza si teatru, pictorita si interpret, vine pentru prima data in Romania:„Ma astept la intilniri interesante, la impresii noi, poate sa-mi aduc putin aminte de trecutul meu in Uniunea Sovietica – adeseori, imi amintesc, cind vizitez fostele tari ale Uniunii Sovietice, de copilaria mea – lucruri pozitive si negative... Chiar si atunci cind sint doar ecouri ale unui trecut comun”, ne-a marturisit aceasta.

    Tot la prima vizita in Romania se afla si prozatorul austriac Josef Winkler, a carui legatura constanta cu Romania, de zeci de ani, o reprezinta literatura Hertei Müller:„O cunosc de peste 25 de ani si o apreciez in mod deosebit. As vrea foarte mult sa scriu o poveste referitoare la romanul ei Regele se-nclina si ucide si de aceea mi-as dori foarte mult sa vizitez satul ei natal”.

    Nascut in Romania, prozatorul Catalin Dorian Florescu, autorul Cartii anului 2011 in Elvetia, se reintoarce cu bucurie la Bucuresti, de fiecare data cind are ocazia:„Bucurestiul a devenit pentru mine – alaturi de orasul meu natal, Timisoara – cel mai important oras, deoarece, desi imi este in continuare strain, am aici citiva prieteni buni. Tocmai de intilnirile cu acesti prieteni ma bucur in mod deosebit. Banuiesc ca la salonul de carte ma voi intilni si cu unii dintre cititorii mei, cu alti scriitori si cu echipa Editurii Polirom. Nici nu mai este nevoie de altceva. Este cumva amuzant ca vin acum in tara mea de origine ca reprezentant al literaturii elvetiene. Desi in Romania trec ca autor roman”.

    Nu este nascut in Romania, insa a ales tara noastra drept patria de adoptie – este vorba despre Jan Koneffke – autor prolific, prozator, poet si jurnalist, tradus in limba romana la Editura Humanitas Fiction:„Bucurestiul de astazi il cunosc destul de bine, dar si pe cel din trecut, din tot felul de carti, din albume de fotografii si povestiri orale, toate stind la baza documentarii mele pentru scrierea romanului Cele sapte vieti ale lui Felix Kannmacher (Die sieben Leben des Felix Kannmacher) – asadar asteptarile mele se concentreaza pe ecoul pe care cartea mea «romaneasca» il va avea in rindul publicului. Oare privirea pe care personajul principal, emigrantul german Felix Kannmacher, si autorul sau o arunca asupra tarii voastre va convinge cititorul roman? Va stirni uimire, iritare sau ii va captiva? Ma simt ca in fata unui examen si cu cit se apropie mai mult momentul tirgului de carte cu atit imi cresc emotiile”.

    Bucurestiul este si locul de desfasurare al actiunii romanului Pribegia (Die Verbannte) al scriitoarei elvetiene Jolanda Piniel: „Am vizitat Bucurestiul de nenumarate ori, ultima oara acum patru ani, cind am locuit in camera de oaspeti a Colegiului Noua Europa si cind m-am documentat cu privire la anii ’30-’40, perioada in care calatoresc personajele mele. Faptul ca am ocazia sa-mi prezint cartea in cadrul Salonului de Carte de la Bucuresti reprezinta ceva foarte special pentru mine. Ma bucur foarte mult ca voi avea ocazia sa particip la discutii si dezbateri. La revedere, Bucuresti!”
     
    Pentru scriitorul elvetian Christian Haller, legaturile cu Bucurestiul se pierd in trecut  este orasul in care au locuit, pentru o vreme, mama si bunicii sai: „Imi place sa ma scufund in atmosfera Bucurestiului, sa ma plimb pe strazile orasului in care a crescut mama mea si in care mi-am petrecut saptamini intregi, pe vremea cind ma documentam pentru romanul meu, Muzica inghitita. Fiecare vizita la Bucuresti a fost stimulatoare: Bucurestiul m-a influentat profund ca sursa de amintiri legate de mama mea. Scrierile mele au fost, la rindul lor, in mare masura influentate de literatura romana.”

    Emotiile istoricului elvetian Simon Geissbühler legate de reintoarcerea la Bucuresti au legatura cu felul in care va fi receptat cel mai recent volum al sau:„Ma bucura intoarcerea la Bucuresti, unde am trait si lucrat timp de aproape patru ani. Ma bucur sa cercetez orasul, sa vad ce s-a schimbat si ce a ramas la fel. Sint foarte curios sa constat daca literatura de limba germana de la salonul de carte din Bucuresti va reusi sa stirneasca interesul publicului. Ma intreb daca volumul meu, bazat pe numeroase surse si care abordeaza critic un aspect extrem de dificil si ignorat al istoriei romanesti, va stirni vreo reactie. Va fi oare posibila, dupa 72 de ani, o discutie sincera pe tema primei faze a Holocaustului in teritoriile ocupate de Romani, in iulie 1941? Sau vom avea, oare, parte doar de tacere? ”. 

    Dragostea pentru cititorii-copii, dublata de curiozitatea privind oferta de carti pentru copii si tineret din Sudul si Estul Europei – acestea sint motivele care o aduc la Bookfest 2013 pe Kirsten Boie, poate cea mai cunoscuta autoare de literatura pentru copii si tineret de limba germana a momentului, laureata a zeci de premii literare: „M-am bucurat de invitatia de a fi prezenta la Bookfest, mai ales datorita faptului ca intotdeauna tirgurile de carte din strainatate sint pentru mine, ca autoare de carti de copii, o ocazie unica de a afla mai multe despre literatura pentru copii din tarile respective, despre tendintele de pe piata, dar si o sansa de a intra in contact direct cu cititorii si de a constata importanta lecturii pentru cititorii-copii. In ultimele decenii, in literatura noastra pentru copii, (vest) germana, privirile noastre au fost orientate exclusiv spre vest – evolutiile care au avut loc in acest timp in Estul si Sudul Europei fiindu-ne complet straine. Sper asadar sa pot afla mai multe despre toate acestea in Bucuresti. Ma bucur totodata ca voi participa la o manifestare la care va exista poate posibilitatea de a intra in discutie cu cititorii romani”. 


    La invitatia Asociatiei Editorilor din Romania, Germania, Austria si Elvetia sint oaspeti de onoare ai celei de a VIII-a editii a Salonului International de Carte Bookfest. Participarea trinationala se va desfasura sub motto-ul „Trei tari, aceeasi limba” si va prezenta literatura de limba germana, din 29 mai pana pe 2 iunie 2013.
    Standul comun al Germaniei, Austriei si Elvetiei va avea o suprafata de 120m2 si va fi amplasat in Hala C4-C5. In centrul sau, se va afla o ampla expozitie de carte, cuprinzind noutati editoriale din toate domeniile. In acelasi stand este prevazut si un spatiu de manifestari, precum si o librarie cu carti in limba germana. Autori, editori, ilustratori, traducatori si jurnalisti din cele trei tari de limba germana vor sta la dispozitia publicului si a specialistilor, pe tot parcursul celor cinci zile de tirg. 
    Organizatorii evenimentului tri-national: Goethe-Institut Bukarest, Forumul Cultural Austriac, Frankfurt Book Fair,  Ambasada Republicii Federale Germania, Ambasada Austriei, Ambasada Elvetiei, Advantage Austria.
    Proiectul este sprijinit de: Ministerul de Externe al Republicii Federale Germania, Uniunea Centrala a Editorilor si Librarilor din Austria, Ministerul Invatamintului din Austria, Pro Helvetia, Uniunea Librarilor si Editorilor din Elvetia, Fundatia traduki, Frankfurt Academy, Prior.
    Sponsori: BCR, SAP, Swiss Sponsor’s Fund, Mercedes-Benz.
    Parteneri media ai proiectului „Trei tari, aceeasi limba”: TVR, RFI,. Radio Romania Cultural, Modernism.ro, Dilema Veche, Observator cultural, BookMag, Bookaholic, Deutche Welle, Agentia de Carte, infocarte.ro, voxpublica.ro, realitatea.net, privesc.eu, debizz.de.


    -- 
    Oana Boca
    Managing Partner
    www.headsome.ro
    str. Constantin Rădulescu-Motru 16, bl. 21, sc. E, ap. 201
    sector 4, Bucureşti
    0722-609.478

    ​​

    0 0



    Ioan Chelaru 0106
    Interviu în exclusivitate acordat de avocat doctor Ioan Chelaru Ziarului de Roman, despre proiectele noului președinte al UJR.


    Mândria apartenenței la aceste meleaguri binecuvântate este dată romașcanilor și de numele sonore, cu valoare națională și internațională, care au făcut istorie în toate domeniile. Numai în ultimii 20 de ani, din Roman au plecat 11 miniștri și secretari de stat, director al SRI, reprezentant UNESCO, artiști, cercetători, profesori universitari, academicieni.
    Între aceste adevărate repere este avocatul Ioan Chelaru (foto), doctor în drept, profesor universitar, senator, decan al Baroului Neamț, arbitru al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Industrie a României, ales, de curând, președinte al Uniunii Juriștilor din România (UJR).

    Reporter: Domnule Chelaru, să vă felicit, să vă urez succes sau să vă invidiez pentru noua demnitate în care ați fost ales, aceea de Președinte a Uniunii Juriștilor din România?
    Ioan Chelaru: Să lăsăm felicitările pentru mai târziu, succesul sper să vină în timp, iar invidia nu cred că își are locul. Sentimentul care mă domină, acum, la început, este cel al responsabilității foarte mari la care m-am angajat când am acceptat să candidez. La Adunarea generală din 12 mai 2013 s-a făcut un bilanț meticulos al activității pe ultimii ani, s-au tras și niște concluzii. Multe dintre ele previzionau necesitatea unei schimbări a președintelui, dată fiind situația specială de sănătate a președintelui G.I. Chiuzbaian, o întărire a colectivului de conducere și, evident, o dinamizare a activității. Au urmat alegeri, deloc comode, cu competiție, iar rezultatul lor a consfințit o nouă echipă de conducere și un nou președinte, în persoana subsemnatului.
    Din acea zi am fost interesat să cunosc, interesându-mă în amănunt, activitatea desfășurată până acum de Uniunea Juriștilor. Și am început, într-un fel firesc, cu istoricul ei. Se spune că cine nu are trecut nu are viitor. Cu un trecut evidențiat de realizări, dar și de personalitatea președintelui Gavril Iosif Chiuzbaian, un exemplu pozitiv pentru noi toți, nu cred că aveam de ales. Echipa care formează actualul Consiliu Director are proiecte ambițioase, are o valoare intelectuală și umană deosebită și îmi dă siguranța unui viitor cert, echilibrat și cu rezultate favorabile nu numai pentru juriștii din România, ci și pentru întreaga societate.

    R.: Sunteți implicat în politică, chiar la vârf, fiind unul din liderii PSD, senator, cu funcții de conducere în Parlamentul României și, mai nou, vicepreședintele Comisiei de revizuire a Constituției. Noua poziție pe care o ocupați la UJR vine în completarea activității dumneavoastră?
    I.C.: E adevărat că am o anumită experiență politică și parlamentară. Eu am fost ales în Senatul României, în urmă cu aproape 10 ani, direct din profesia de avocat. Nu m-am desprins niciodată de marea mea dragoste, avocatura. Cred, însă, că, la un anume moment în viață, trebuie să faci ceva să întorci către semenii tăi ceea ce Dumnezeu ți-a dat cu prisosință. Și mai cred că această țară nu poate fi condusă de diletanți, de carieriști, de politruci. Eu chiar cred că noi, juriștii, indiferent de domeniul în care ne exercităm profesia, putem și trebuie să ne implicăm mult mai mult. Sper că această nouă demnitate să completeze ceea ce eu încerc să fac foarte bine în Senat, la catedră sau la bara avocaturii.

    R.: Care sunt proiectele dumneavoastră pentru Uniunea Juriștilor?
    I.C.: Trebuie să știți că activitatea UJR a fost în permanență subsumată cunoașterii, înțelegerii și respectării realității juridice ca dimensiune inalienabilă a realității sociale. Dacă aruncați o privire peste trecutul Uniunii, veți observa extrem de lesne contribuția, uneori majoră, desigur alături de organizațiile de exercitare a profesiilor juridice, la consolidarea statului de drept și a valorilor civice, creșterea credibilității actului de justiție și la promovarea intereselor tuturor categoriilor de juriști. Sunt, într-un fel, principiile în baza cărora Uniunea noastră va funcționa și în viitor. Unii le-ar numi, prețios, deziderate. Proiectele mele, în calitate de președinte, se referă la punerea în practică, întărirea și lărgirea modalităților concrete de realizare a acestor principii. Nu uitați că Uniunea noastră, printr-un colectiv de profesioniști de excepție, editează revista “Dreptul”, cea mai bine cotată publicație de doctrină, jurisprudență și cultură juridică. Ea este acreditată științific, este editată și în format electronic și, un lucru pe care lumea nu îl știe, are o vechime de aproape un secol și jumătate, revista noastră fiind, după “Convorbiri Literare”, cea mai veche publicație românească în apariție.
    Vă amintesc de șirul continuu de manifestări publice organizate de Uniune, și aici mă refer la sesiuni de comunicări, simpozioane, dezbateri, întâlniri, toate cu caracter științific, ancorate adânc în realitatea juridică a României. Ele vor continua într-un ritm activ și vor fi realizate și destinate nu numai membrilor Uniunii, ci și tuturor celor care sunt interesați de cunoașterea realității juridice ca fenomen social.
    Uniunea va continua să aibă o deschidere totală spre lumea academică, stimulând și premiind toate realizările notabile din domeniu și cred că, în raport de resursele care vor exista, vom crea, împreună cu Societatea “Titu Maiorescu”, un fond special pentru acordarea de burse unor copii de excepție ce și-au îndreptat pașii spre profesiile juridice. Tot la acest capitol, accentul se va deplasa și spre o colaborare cu instituții prestigioase în plan științific, cum ar fi, spre exemplu, Institutul de Cercetări Juridice “Andrei Rădulescu” din cadrul Academiei Române
    Vreau, de asemenea, să întărim și să instituționalizăm colaborarea cu toate, repet, toate uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice și alte asociații profesionale, și aici mă refer la cele care cuprind judecători, procurori, notari, avocați, consilieri juridici, executori judecătorești, mediatorii-juriști și alții. Proiecte mai sunt, iar odată ce detaliile vor fi definitivate, urmează a fi analizate și aprobate în Consiliul Director.

    R.: La Adunarea Generală în care s-au desfășurat și alegerile au fost reprezentanți ai majorităților profesiilor juridice. Cum vedeți în perspectivă colaborarea și implicarea în activitatea profesiilor juridice românești?
    I.C.: Eu cred că o asemenea colaborare este benefică pentru toate părțile, așa cum cred că o Uniune a Juriștilor puternică nu poate exista decât și împreună cu uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice, și aici mă refer la Asociația Magistraților din România, la Asociația Procurorilor din România, la Uniunea Națională a Barourilor din România, la Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, la Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România, la Uniunea Executorilor Judecătorești din România. De altfel, dovada dorinței noastre pentru o colaborare onestă și favorabilă, făcută cu bună credință, este recenta modificare statutului Uniunii, în sensul cuprinderii în organul colegial de conducere a reprezentanților celor mai sus amintiți. Fără ambiții prost înțelese, fără orgolii de falși lideri, pentru că toate profesiile noastre au nevoie de sprijin și susținere reciproce.

    R.: Planuri pe termen scurt?
    I.C.: Este știut, deja, că Uniunea noastră a desfășurat întotdeauna o amplă activitate, atât de interes general, cât și în interesul profesiilor juridice. Sigur, am început cu organizarea, în sensul în care s-a schimbat structura de conducere. În prima întâlnirea a Consiliului Director au fost aleși noii vicepreședinți: conf. univ. dr. Gheorghe Gheorghiu, care este președintele Societății “Titu Maiorescu”; prof.dr. Ovidiu Predescu, director general al revistei “Dreptul”; prof. dr. Mircea Duțu Buzura, director al Institutului de Cercetării Juridice al Academiei Române “Andrei Rădulescu”; prof. univ. dr. Ioan Alexandru și Sorin Popescu, șef secție la Consiliului Legislativ. Vreau să subliniez că toți membri Consiliului Director fac parte din elita profesiilor juridice, inclusiv din lumea academică. Sunt extrem de mândru de asta. Pentru că vorbeam de planuri pe termen scurt și pentru că pe 7 iulie este Ziua Justiției, vom organiza, la sediul Uniunii, din Bulevardul Magheru, nr. 22, o sesiunea de comunicări științifice sub titlul “Rolul Autorității judecătorești în sistemul organelor puterilor statului”.
    Nu în ultimul rând, ne preocupă și vom începe demersurile în sensul extinderii masive a activității și structurii Uniunii în teritoriu. Ne gândim, în prima fază, la stabilirea a opt centre regionale și la cuprinderea în structuri organizate ale UJR a colegilor noștri care lucrează și trăiesc acolo. Era să uit: continuăm editarea revistei de cultură juridică “Palatul de Justiție”, una dintre cele mai citite și mai elevate publicații care apare în România.

    R.: Este de actualitate în România dezbaterea pe marginea modificărilor Constituției. Se va implica Uniunea Juriștilor în această dezbatere? Va organiza manifestări pe această temă, care să genereze idei și proiecte, propuneri pentru articole care se doresc a fi modificate?
    I.C.: UJR nu a stat niciodată deoparte, indiferent de amploarea modificărilor legislative și domeniul acestora, mai ales când vorbim despre procedura de revizuire a Constituției. Așa cum bine știți, Parlamentul a constituit o comisie multipartită care să elaboreze și să propună un proiect de lege pentru revizuirea Constituției. Sunt vicepreședintele acestei comisii și suntem, la momentul când vă dau acest interviu, în procedura de elaborare a proiectului.
    Am chemat și prin intermediul Forumului Constituțional, dar și direct, toată societatea civilă, organizată sau nu, toți cetățenii, să vină cu propuneri, cu idei, pentru că noi chiar ne dorim o Constituție europeană, modernă, care să contribuie esențial la consolidarea democrației și la întărirea și garantarea drepturilor și libertăților cetățenești. Procesul este extrem de complex, cred că trebuie făcut un efort și, cu înțelegere și răbdare, să obținem cât mai mult consens pentru acest proiect. Dezbaterile ce vor genera idei, soluții, principii de drept constituțional, discuțiile din cadrul UJR vor fi prezentate și dezbătute în cadrul Comisiei speciale.

    R.: Suntem contemporani cu cea mai mare modificare din epoca modernă a României, schimbarea codurilor fundamentale. Sunt schimbări majore în funcționarea și activitatea cotidiană a juriștilor implicați în una sau alta dintre profesiile juridice, dar și a instituțiilor din care fac parte aceștia. Care este rolul Uniunii în acest context?
    I.C.: Parte a Uniunii Europene, venind după o perioadă lungă de dictatură comunistă, elaborarea legislației în România are o dinamică specială, care reflectă dinamica societății românești pe care o trăim cu toții. România este, din păcate sau poate din fericire, în continuare, sub monitorizarea Comisiei Europene prin celebrul Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV). Cele patru Coduri fundamentale care au fost elaborate fac dovada unui efort uriaș pe care lumea juridică l-a făcut, chiar dacă ele sunt, evident, perfectibile. Două din Coduri sunt deja în vigoare și constatăm cu toții dificultățile majore ale implementării lor, iar din februarie 2014 vor intra în vigoare și Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Prezenți în toate dezbaterile profesionale sau generale, membrii corpului juriștilor, fiind direct implicați în punerea în practică a legislației esențiale, zi de zi caută soluții pentru ca cetățeanul, cel care ar trebui să fie beneficiarul principal al actului de justiție, să simtă că serviciul public care i se oferă este numai pentru el și este corect.
    De aceea și UJR, ca și celelalte uniuni și asociații de exercitare a profesiilor juridice, prin tot sistemul de pregătire continuă pe care îl practică sau prin sesiuni, simpozioane, cursuri și dezbateri organizate, face un efort important pentru ca schimbările, unele majore, să nu interfereze nefericit în coerența unui act de justiție normal și responsabil.

    R.: Celor care nu au interacționat până acum cu dumneavoastră, dar care ar dori să cunoască unele date despre activitatea și biografia dumneavoastră, le puteți da câteva detalii în acest sens?
    I.C.: Nu cred că eu sunt important. Cred, mai degrabă, că echipa nouă care a fost aleasă să conducă Uniunea este cea mai importantă: universitari, lideri de profesii și opinie, persoane cu o cultură juridică aleasă, personalități accentuate. Cei care compun Consiliul Director al Uniunii au toate atuurile pentru ca, împreună cu avocatul doctor Ioan Chelaru, colegul lor, să asigure activitatea, acțiunile și, în final, poziția în societate a Uniunii Juriștilor la cele mai înalte standarde profesionale.

    0 0



    librarii 01062
    Romanul avea, la începutul secolului al XX-lea, aproape zece tipografii şi depozite ale renumitelor institute de arte grafice din ţară. Pe lângă magazine evreieşti, săli de teatru sau de cinema, fabrici şi spitale, tipografiile întregeau viaţa acestui oraş vechi din Moldova și erau un mijloc de luminare a oamenilor de către cărturarii timpului.


    Tipografiile romaşcane erau conduse de comercianţi care moşteneau tradiţia din tată în fiu.
    librarii 01061Ilustrate viu colorate, timbre şi cărţi erau căutate de pasionaţi în tipografiile vechiului târg al Romanului, situate de o parte şi de alta a uliţei evreieşti – sau Strada Mare, cum a fost numită de romaşcani. “Pe Strada Mare, la începutul secolului al XX-lea, de la Biserica «Precista Mare» spre Gară erau Librăriile Beram-tatăl, Tipografia cu librărie – Franz Ghinsberg, Librăria «Viitorul» – Leon Grünberg, Librăria Naţională – Horowitz, Librăria Michel Șimsenzon, Librăria, Tipografia şi Editura «Modernă» – Fraţii Rothenberg, Tipografia şi Librăria «Avram Iancu». Rolul librarilor era deosebit, deoarece asigurau, prin editurile proprii, apariţia cărţilor poştale, devenite, astfel, un mod de comunicare specific acelei perioade. Aceste librării nu mai există, dar mărturiile existenţei şi funcţionării acestora o reprezintă aceste cărţi poştale, realizate de editurile unora dintre librării, precum şi cărţile care au fost achiziţionate de către mulţi dintre locuitorii oraşului”, a spus bibliotecara Oana Buga, de la Biblioteca Municipală “George Radu Melidon” din Roman.
    librarii 01063În monografia “Istoria oraşului Roman 1392 – 1992″ se menţionează că au existat în oraş, ca tip de unitate comercială, librării, papetării, depozite de ziare şi hârtie. Multe dintre acestea au dispărut în perioada comunistă.
    După anii ’60, pe Strada Mare mai exista doar Librăria “Miron Costin” nr. 1.
    “Librarul Mihai Cernomaz, artizanul promovării cărţilor, a lucrat în Librăria «Miron Costin» nr. 1, ca şef de unitate, din 1960 până în 1982, când a ieşit la pensie. A dus o adevărată politică de promovare a cărţii şi de instruire a librarilor cu care a colaborat de-a lungul anilor, păstrând o legătură permanentă cu intelectualii oraşului, clienţi fideli ai librăriei”, a spus bibliotecara Oana Buga.
    Astăzi, la cei 91 de ani, Mihai Cernomaz mărturiseşte: “În trecut, cartea era la mare căutare”.

    0 0

    Asigurare de Viata si  Asigurari de Sanatate

    HD Asig, compania de consultanta in domeniul asigurari de sanatate private si Asigurari de Viata a lansat un comunicat de presa in luna martie 2013.
    Asigurare de Viata, Asigurari de Sanatate Private, asigurare sanatate straini rezidenti

    HDASIG prin intermediul consultantilor de asigurari de viata si cu ajutorul specialistilor din domeniul medical, am reusit sa aducem pentru persoanele interesate un nou concept de consultanta, transparent, axat pe nevoile clientului si care sa indeplineasca si cele mai exigente cerinte.

    Servisam un portofoliu de peste 3000 de clienti multumiti pe segmentul de retail asigurari de sanatate private pentru straini rezidenti in Romania , asigurari de viata, pensie privata suplimentara facultativa, asigurare majorat, asigurare de casatorie, asigurare de nastere in sistem privat.

    In 2012 am construit relatii stabile cu clienti importanti din piata, oferindu-le solutii pe partea de Asigurari de Sanatate pentru angajati la costuri reduse si croite conform cerintelor clientului pentru asigurari de sanatate deductibile fiscal si neimpozabile sau scutite de impozit
    Suntem convinsi ca putem sa dezvoltam si in 2013 segmentul de consiliere personala in domeniul asigurarilor private de sanatate si viata, oferind suportul si informatiile necesare in luarea unor deizii importante. Aceste decizii daca sunt luate impreuna cu un consultat HDasig, va ajuta nu doar acum ci si pe viitor deoarece oferim suport si servisare nu doar in momentul luarii deciziei ci si pe parcurs.

    Mai jos aveti un film de prezentare


    0 0

    EcoRacovițenii de Ziua Mediului
    5 iunie 2013

    Așa cum ne-am obișnuit elevii, activitățile ecologice cu ocazia Zilei Internaționale a Mediului nu au lipsit
    din Școala Gimnazială EMIL RACOVIȚĂ.
    Din dragoste pentru natură și din respect pentru toate acțiunile care atrag atenția asupra protejării mediului, am dat naștere unei activități – concurs, la care au participat 30 de elevii din clasele a 5-a și a 6-a ale școlii noastre. Fiecare colectiv și-a nominalizat un echipaj reprezentativ, care a pregătit câte o prezentare sub forma unui referat. Temele abordate de elevi au fost: protejarea mediului, poluarea apelor, poluarea aerului, poluarea solurilor, iar prezentările au fost înalt calitative și de interes pentru elevii noștri.
    Din programul nostru nu au lipsit nici sloganurile eco, creativitatea elevilor fiind aici surprinzătoare, mesajele lor fiind clare, succinte și, mai ales, elocvente: 

    Ceea ce a acordat o notă inedită activității noastre a fost concursul dintre echipaje, care a constat în completarea unui chestionar de cunoștințe din domeniul botanicii, zoologiei și ecologiei. Elevii au arătat adevărat interes pentru ca răspunsurile să fie corecte, astfel încât echipajul din care au făcut parte să iasă câștigător. De aceea, rezultatele celor șase echipaje au fost foarte strânse! Însă, cu un ușor avantaj, a ieșit câștigător echipajul clasei a 5-a A!

    Un alt aspect inedit al activității noastre a constat în prezentarea unor afișe realizate de către elevii, care au uimit prin originalitate și grafică!
    La finalul activității, considerăm că obiectivele au fost atinse, elevii fiind sensibilizați cu privire la nevoia protejării mediului ! De asemenea, prin faptul că aceștia au fost active, curioși, prompți în organizare, creative și informați, se dovedește că activitatea a fost una încununată de succes.

    Înainte de încheierea momentului eco, elevii și profesorii nu au uitat nici de Ziua Educatorului, motiv pentru care au închinat cuvinte de mulțumire față de această flacără aprinsă în slujba educației tinerilor generații.
    Întreaga activitate a fost gândită și organizată de doamna Stela Pârcălabu, profesor de Biologie, cu înalte preocupări pentru activitățile ce susțin protejarea mediului și unul dintre cei mai îndrăgiți dascăli ai școlii noastre. De asemenea, la activitate au participat doamnele Lavinia Barbu, profesor de Limba Engleză și Cora Aprozeanu, profesor consilier. 
    Cu aprobarea și susținerea doamnei director Codila Cornelia, activitatea ce a avut loc într-una dintre cele mai frumoase și bine dotate săli ale școlii noastre, în sala Clubului European, a avut un real succes și a fost agreată și cu adevărat utilă pentru elevii noștri.

    A consemnat, cu stimă pentru dumneavoastră,
    Cora Aprozeanu





    0 0
  • 06/10/13--10:12: Asigurare de invaliditate
  • Asigurare de invaliditate

    Asigurarea in caz de invaliditate este o asigurarecare iti asigura un anumit venit in cazul in care se intampla sa te incadrezi in unul dintre cele trei grade de invaliditate: Asigurare Invaliditate de grad I, invaliditate de grad II, invaliditate de grad III.

    asigurare de invaliditate, asigurare sanatate, scutire de la plata primelor, asigurare de viata

    Conform legii 263/2010 au dreptul din partea statului la pensia de invaliditate persoanele care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca. De asemenea, beneficiaza de pensie de invaliditate si urmatoarele persoane care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca.

    Dupa cum stim aceste pensii si indemnizatii oferite de statul roman sunt in cuantum foarte mic si de cele mai multe ori nu reusesc sa acopere in intregime nevoile financiare ale persoanelor.

    Asigurarea de invaliditate poate completa sau chiar suplini nevoia financiara imediata, prin acoperirea costurilor imediat aparute in urma unei invaliditati. Asigurarea de invaliditate ofera nu doar o suma de bani ci si siguranta unui trai decent si trait cu decenta indiferent ce se va intampla in viitor.

    Asigurare de invaliditate poate fi considerata si clauza de scutirede la plata primelor.

    Clauza de scutire de la plata primelor poate intra in vigoare in momentul in care asiguratul se incadreaza in unul dintre cele trei grade de invaliditate.

    Invaliditate de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, si a capacitatii de autoingrijire

    Invaliditate de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu pastrarea capacitatii de ingrijire

    Invaliditate de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, persoana putand sa presteze o activitate profesionala, corespunzatoare a cel mult jumatate din timpul normal demunca

    citeste mai mult...

    0 0
  • 07/06/13--08:33: :)))


  • 0 0
  • 07/06/13--09:34: Bancuri...

  • Discutie intre doi pensionari:
    - Azi am fost la doctor si a zis ca mai am de trait doua luni!
    - Din ce, bai, Vasile? Din ce?!


    Doi proaspat arestati discuta in celula:
    - De ce ai fost arestat?
    - Pentru concurenta.
    - Adica ?!?
    - Fabricam aceleasi bancnote ca si statul ...


    Intr-un sat de munte e mare agitatie in fata primariei.
    Iese primarul si intreaba:
    - Ce s-a intamplat?
    - Apai dom' primar s-o pripasit un negru pe la noi prin
    sat si ne reguleaza toate femeile.
    - Si....n-ati luat masuri?
    - Apai cum sa nu? Am luat la toata lumea, dar tot a lui
    e cea mai mare.

    Unu' se duce la o biblioteca:
    - Dati-mi si mie, va rog, o carte despre sinucidere.
    Bibliotecaru:
    - Du-te ma dracului, ca tu n-o mai aduci inapoi!!

    .................
    Anunt la "Matrimoniale" pe timp de criza :
    - Caut FEMEIE rezistenta la frig, foame si bataie.
    Rog seriozitate!


    - De ce ai fugit din sala de operatie inainte de a fi operat?
    - Pentru ca infirmiera spunea tot timpul: Curaj, nu va fie teama, e o
    operatie usoara!
    - Pai si?... asta nu te-a linistit?
    - Nu. Pentru ca vorbea cu chirurgul!

    0 0
  • 07/06/13--09:35: :)))


  • 0 0
  • 07/06/13--09:56: Sfecla rosie



  • Leguma banala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut glorios. Descoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in Iran, Babilon si Assiria pentru gustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum lung spre Grecia antica si Roma, cu desagii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. In Grecia, sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se agata o cununa impletita din frunze de sfecla. In Roma, atitudinea fata de sfecla era mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de lux care nu trebuia sa lipseasca de pe masa. De aceea, imperatorul Tiberius le-a si impus germanilor cuceriti de romani sa plateasca tributul in sfecla. In Romania , sfecla a ajuns in secolul IX, initial in zona Marii Negre, odata cu ridicarea cetatilor grecesti, luand apoi drumul Rusiei. In secolul X, calugarii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de regula impreuna cu varza si fructe de padure.
    Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de problemele legate de indigestii sau depuneri de colesterol. La tara se tinea post negru obligatoriu, miercuri si vineri. In seara zilei de marti, se bea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se bea ceai din mai multe plante (patlagina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi! Un asemenea regim alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 90 de ani. Poate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale longevitatii, daca vom acorda respect si atentie nemarginitei experiente si intelepciuni populare.

    0 0
  • 07/06/13--11:18: Franta
  • Franta sacrifica democratia pe altarul homosexualitatii

    autor: FrontPress 06.07.2013

    gay hollandeV-aţi putea imagina, în Franţa, o scenă în care poliţiştii francezi, adunaţi buluc în faţa preşedinţiei, să-şi arunce caschetele în geamurile Élysée-ului urlând din toţi rărunchii la preşedintele ce-şi doreşte căsătoria pentru toţi numai pentru el nu: “Ieşi afară, javră ordinară”?
    Întrebarea asta, pusă la 100 de cetăţeni români, ar avea ca primă reacţie apariţia unui îndreptăţit zâmbet de superioritate pe buzele a, probabil, 95% dintre ei – ceva de genul: “Ne iei de proşti nene?” După aia ar veni şi răspunsul logic: “Bineînţeles că da, doar Franţa este o democraţie. Acolo oamenii au dreptul să-i pună şi-un tort de frişcă-n cap preşedintelui dacă nu le convine ceva”.
    V-aţi putea imagina, în Romania, o scenă, să zicem într-un sat uitat de lume, unde la ieşirea din biserică enoriaşii să fie legitimaţi de poliţie, iar preotului care protestează contra reţineri abuzive a altor enoriasi de-ai săi în localul poştei din sat, prefectul judeţului să-i zică : “Dacă n-ai fi fost popă ţi-aş fi dat două palme”?
    Întrebarea asta, pusă la 100 de cetăţeni români ar avea, din nou, ca prima reacţie, apariţia unui zâmbet de superioritate pe buzele a, probabil, 99% dintre cei întrebaţi – ceva de genul: “Ţi-ai găsit prostul şefule?“. După aia, am avea din nou un răspuns logic şi afirmativ: “Bineînţeles că da, doar în România este dictatura lui Băsescu. Aici oamenii nici la biserică nu sunt în siguranţă. Că aici, bieţii de ei, n-au nici poştă-n sat, darămite drepturi; că face ăsta numa’ ce-i convine lui”.
    V-aţi imagina, în România, o scenă în care un cetăţean, aflat pe stradă, să strige “Jos Basescu – Jos cu Chioru” şi poliţia să-l aresteze, iar justiţia să-i dea două luni de puşcărie şi 1000 de euro amendă?
    “Nu dom’ne”, ar veni răspunsul majoritătii zdrobitoare, “asta n-a făcut-o Dictatoru’ nici când erau ai lui la putere, că n-a avut sânge în el, cu atât mai puţin ar face-o acum când au venit ăştialalții”.
    Dar în Franţa dacă ar striga cineva pe stradă “Demisia Hollande”, ar putea fi arestat şi condamnat la două luni de închisoare şi 1000 de euro amendă?
    Şi la întrebarea aceasta probabil că majoritatea zdrobitoare a celor interogaţi ar da un răspuns negativ, şi asta pentru că, logic şi normal, “dacă n-a facut-o marinarul ăsta beţiv, în amărâta asta de ţară, cum s-o facă domnul François Hollande, intelectualul fin, în ditamai democraţia franceză?“.
    Realitatea este, de cele mai multe ori, altceva decât cea “descrisă” de sondaje. În democraţia socialistă franceză (nu îi spun “originală” pentru că François Hollande n-a chemat încă minerii) poliţiştii nu aruncă cu caschetele în geamurile Élysée–ului, chiar dacă pe unii iar bate gândul, pentru că nici n-ar avea când sa o facă: de dimineaţă şi până seara târziu, zi de zi, de luni de zile, în întreaga Franţă, sunt mobilizaţi contra protestatarilor paşnici care se opun revoluţiei culturale socialiste declanşată de guvernarea Hollande. Interpelează, legitimează, arestează, confiscă steaguri franceze şi tricouri care subminează siguranţa statului şi afectează autoritatea și imaginea domnului Hollande, gazează, bat, astfel încât Consiliul Europei a fost nevoit să taxeze Franţa, în rând cu Turcia, pentru “recurgerea excesivă la forţă” contra protestatarilor paşnici. Erdogan şi Hollande – cine şi-ar fi închipuit?
    nicolas-600x450Arestarea şi condamnarea tânărului Nicolas Bernard-Busse, cel care a strigat “Demisia Hollande” pentru “rebeliune” şi condamnarea lui în regim de urgenţă la 2 luni de închisoare cu executare şi 1000 de euro amendă, a făcut vâlvă în lumea întreagă.
    Introducerea lui, încă din prima zi, într-un regim de izolare severă (singur, într-o celulă aflată într-o avansată stare de degradare şi lipsită de lumină naturală), fără săpun, hârtie igienică şi fără a i se permite, conform legii franceze, să-şi facă plimbarea zilnică de o oră, sau să primească vizite timp de o saptămână, nu a fost deloc inspirată. Tocmai în aceste momente, Justiţia franceză s-a gândit că n-ar strica sa mai creeze un precedent. Considerând că nu a fost de ajuns transformarea lui Nicolas Bernard Busse în primul deţinut politic din Franţa, a hotărât să-l elibereze din inchisoare pe un infractor, din cauza “condiţiilor de detenţie nedemne” în care acesta era găzduit în spaţiul inchisorii! Alt scandal!
    Deși nu atât de cunoscut ca Nicolas Bernard–Busse, numele abatelui Didier Pirrodon, din comuna Saint-Cyr-au-Mont-d’Or, este rostit în ultimul timp în Franţa, împreună cu numele ministrului de interne francez Manuel Valss şi cel al prefectului regiunii lyoneze, Jean-François Carenco. Comuna Saint-Cyr-au-Mont-d’Or are cinstea să găzduiască Şcoala Naţională de Poliţie, care, pe 21 iunie a avut onoarea să-i aibă ca vizitatori pe ministrul de interne Manuel Valss şi pe primul ministru francez Jean-Marc Ayrault – i-am pus în ordinea aceasta pentru că în democraţia socialistă franceză ministrul de interne este mai important decât primul ministru.
    Cei doi miniştri au participat, în prezenţa prefectului Jean-François Carenco, la decernarea diplomelor celei de a 63-a promoţii de ofiţeri de poliţie. Locuitorii nu au avut voie să participe la festivitate, ca de obicei, şi nici să depăşească perimetrul păzit de importante forţe de ordine! Printre invitaţi s-a numărat şi abatele Didier Pirrodon, care a fost anunţat prin telefon, în timpul ceremoniei, că un grup de enoriaşi de-ai săi – ce doreau să-şi exprime opoziţia faţă de condamnarea lui Nicolas Bernard–Busse – fusese reţinut şi închis în localul poştei din comună!
    În Franţa, închisorile fiind pline era normal ca Poşta să-şi ofere serviciile! Mai mult, bunul abate a aflat că la ieşirea de la slujba duminicală, enoriaşii sunt reţinuţi, legitimaţi şi controlaţi de forţele de poliţie! Vigilenţă dealtfel normală într-o ţară în care creştinii sunt consideraţi principalul inamic al Statului.
    La încheierea ceremoniei, abatele Didier Pirrodon l-a anunţat de cele întâmplate pe primarul comunei, deşi total relaxat, Manuel Valls i-a cerut să se calmeze. În schimb, prefectul de Rhone, Jean-François Carenco, pătruns de importanţa evenimentului şi preocupat în egală măsură de stabilitatea “scaunului” pe care-l ocupă, i-a dat o veste bună omului în sutană, spunându-i că dacă n-ar fi fost preot, i-ar fi dat două palme! Abatele a fost dus la postul de poliţie! Nici în localul poştei nu mai erau locuri!
    Prin urmare între dictatura băsesciană si democraţia lui Hollande mai există o diferenţă fundamentală: în „democraţia” socialistului, din fericire, toate localitățile rurale au Poștă. De Bogdan Calehari – In linie dreapta
    manif-pour-tous-police

    0 0
  • 07/06/13--11:37: Bancuri....:)))

  • Citat dintr-o scrisorica primita de la finante:

    ...."Suntem nevoiti sa va returnam declaratia fiscala cu rugamintea sa o revedeti si sa faceti corecturile necesare, deoarece nu putem accepta raspunsul dvs. de la rubrica PERSOANE AFLATE IN INTRETINERE unde ati trecut: Guvernul, Parlamentul, functionarii administratiei locale, judetene si de stat precum si cateva milioane de tigani".



    Teoria relativitătii:
    În pat: Este 7 dimineata, închizi ochii pentru 5 minute si este 8:45.
    La serviciu: Este 1:30, închizi ochii pentru 5 minute si este 1:31.


    Soferul unui dric incearca sa agate o fata pe strada:
    - Hei papusa... ce zici de o plimbarica?
    - In masina aia?!?... sper ca glumesti!
    - Sa glumesc?... lumea moare ca sa faca o tura cu masina asta

    - Tie îTi plac mai mult blondele sau brunetele?
    - Mie-mi plac tâtele...
    - Ok, dar culoarea parului?
    - Nu-mi plac tâtele cu păr...




    -Domnisoara, va privesc si nu am cuvinte…
    -Dar bani ai?


    O tipă cu o maşină trăznet într-un service auto. Mecanicul întreabă:
    - Ce s-a intamplat?
    - Merge aiurea si se opreşte motorul.
    Mecanicul deschide capota si găseşte un biletel: "Este o proastă, nu ştie să conducă, iar eu n-am de gând să plătesc. Soţul" .
    Mecanicul închide capota:
    - Ne pare rău, dar nu vă putem ajuta, mergeti la un alt service.
    Tipa furioasă:
    - La mama dracului, sunteti al şaptelea service care mă refuză.

    Un tip cu doua gagici la o terasa, apare chelnerul si intreaba:
    -Cu ce va servim?
    -O bere, la tap...
    -Si la caprele astea?...

    La Radio Erevan , un ascultator intreaba:
    - Ce este un "titlu onorific"?
    Radio Erevan raspunde:
    - Titlu onorific este atunci cand sotia spune: "Sotul meu este capul familiei".

    - Ieri a fost ziua sotiei mele si i-am facut o surpriza neasteptata!
    - Nu mai spune! Ce cadou i-ai facut?
    - O ciocolata cu lapte!
    - Bine, dar asta consideri tu surpriza?
    - Sigur ca da, ea se astepta la o rochie!


    Intra o fetita intr-o farmacie si spune :
    - Puteti sa-mi dati un prezervativ ?
    - Bine... dar cred ca este pentru parinti tai?, zice farmacista.
    - Este pentru mine, ca am deja trei papusi si nu vreau mai multe...

    Planurile care nu corespund posibilitatilor tale financiare, intelectuale şi fizice, se numesc vise.


    Sotul prinde amantul soţiei şi îl ia la omor. Soţia, disperată, il apuca de mână:
    - Ce faci ?!!! Nu te gandesti ca este tatăl copiilor tăi ?

    El şi ea în pat, după ce s-a consumat noaptea nunţii. După o tăcere îndelungată ea, în sfârşit, întreabă:
    - De fapt, tu ce leafă ai?
    - 900 de lei.
    Cu un oftat prelung, ea:
    -Şi asta-i mică!


    Fluierul piciorului este un dispozitiv de găsire a mobilei pe întuneric.

    Conduce atât de rău încât GPS-ul i-a zis: "in 50 de metri trage pe dreapta că eu cobor"

    Soţia către soţ:
    - Vrei sa faci sex cu o mulatra simpatica?
    - Bineînţeles.
    - Atunci da-mi bani pentru solar!

    Doi prieteni vin de la o bere si se pisa . Unul întreabă:
    - De ce mă pis eu aşa de zgomotos si tu aşa de puţin zgomotos?
    - Pentru ca tu faci pipi pe maşina mea si eu pe paltonul tău...

    Politistul catre sofer:
    - Va rog, sa coborati din masina!
    - Sunt prea beat, urca tu!

    Maria il toooot asteapta ingrijorata pe Ion. In sfarsit, acesta apare in zori.
    Ea: poti sa-mi spui pentru ce vii la ora asta?
    El: pentru micul dejun!

    Mistreţul furios îşi cumpără o bicicletă şi se dă cu ea prin pădure. Iepuraşul, fugind pe lângă el, îi tot strigă:
    - O să cazi! O să cazi!
    Mistreţul, nervos:
    - N-o să cad! N-o să cad!
    Până la urmă cade într-o groapă. Iepuraşul, vesel:
    - Vezi, ţi-am zis eu c-o să cazi!
    Mistreţul îi răspunde răutăcios:
    - Parchez unde vreau, da!?

    Cred că autostopiştii sunt cei mai prietenoşi oameni.
    Am trecut pe lângă vreo zece în ultima oră şi toţi mi-au făcut cu mâna.

    Doi amici:
    - Am auzit că te-ai însurat, de ce?
    - Nu mai voiam să umblu pe la alte femei.
    - Şi acum?
    - Acum vreau!


    -Domnisoara, de ce v-ati numit cainele "Boule"?
    -Pentru distractie. Cand sunt in strada si-l strig, jumatate din barbati se intorc!

    0 0
  • 07/06/13--11:50: Rionegro e Solimoes

  • 0 0
  • 07/06/13--21:07: Garda de vikingi
  • Faimoasa garda de vikingi din Constantinopol

    autor: FrontPress 07.07.2013

    0Deşi se ocupau cu activităţi comerciale în cona Balticii încă din secolul al VII-lea, primele raiduri vikinge în est apar în documente relativ târziu, când în 852 trupe de vikingi suedezi iau cu asalt oraşul Novgorod, pretinzând de la localnici sume imense (Danegeld). Dar vikingii estici (varegii) sunt mai mult negustori decât piraţi, chiar şi aşa, nu au ezitat să domine populaţia slavă, care le-a dat numele de Rus.
    1Până în 858 deja se stabilesc în Kiev, de unde, în numai doi ani, lansează un atac fulgerător şi îndrăzneţ asupra Constantinopolului, pe care îl numeau Miklagard, Marele Oraş. Nu au succes, dar vikingii nu cedează şi tot mai întreprind campanii împotriva bizantinilor în 907, 941 şi 944, deşi în tot acest timp vikingii încep să fie asimilaţi de supuşii slavi şi deja nu îi mai putem privi drept o populaţie de sorginte germanică, ci “un fel de slavi”, după spusele geografului arab Ibn Khordadbah în secolul al IX-lea.
    Vikingii autentici, la care arabii şi bizantinii se referă cu denumirea de varegi, încă figurează în istoria Rusiei, pentru că prinţii din Kiev şi Novgorod angajează trupe de mercenari din rândul acestora, o practică ce continuă până în secolul al XI-lea, ultima menţiune a unor astfel de mercenari datând din 1043. Mulţi vikingi, după aventura din Rusia, iau drumul Constantinopolului şi intră în rândurile armatei de aici, chiar în 911 se pare că staţionau aici nu mai puţin de 700 de oameni.
    După aceea bizantinii se folosesc din ce în ce mai mult de varegi: şapte corăbii cu 415 vikingi însoţesc o expediţie bizantină în Italia în anul 935; şase corăbii cu 629 de oameni navighează spre Creta în 949 tot sub steag bizantin; în 955 trupe de Rus luptă împotriva arabilor, iar în 968 îi găsim într-o campania în Sicilia. 20 de ani mai târziu, în 988, prinţul Vladimir al Kievului trimite 6000 de varegi în ajutorul împăratului bizantin Basileios al II-lea. Se naşte odată cu ei faimoasa gardă de varegi de la Constantinopol (The Varangian Guard).
    var2Fondarea acestei gărzi, denumită adesea în surse garda Purtătorilor de Securi, a rezultat din neîncredere împăratului în propriile trupe de bizantini. Din contră, nutrea o încredere crescândă în aceşti vikingi Rus, probabil din pricina descrierilor călătorilor arabi, care îi laudă în nenumărate rânduri pe vikingi pentru loialitatea lor fată de prinţul kievean. Vorbele nu sunt exagerate, pentru că în secolul al X-lea Anna Comnena scrie că trupele de varegi considerau protecţia persoanelor imperiale aproape o tradiţie de familie, un fel de datorie sacră trimisă din generaţie în generaţie, o fidelitate pe care nu puteau nicicând să o încalce.
    Vikingii nu nutreau niciun imbold spre trădare. Scandinavii erau prin urmare mereu bine primiţi la curtea bizantină, iar saga islandeze şi inscripţiile runice conţin numeroase referinţe despre vikingi care la un moment dat au servit în garda de varegi. Chiar Harald Hardrada, viitorul rege al Norvegiei, a fost unul dintre temuţii mercenari.
    Garda a continuat să curpindă în principal scandinavi vreme de 150 de ani de la fondarea sa, dar după cucerirea Angliei de către normanzi în 1066, ea începe să încorporeze şi un număr considerabil de anglo-saxoni care emigrează din insulă. Apar pentru prima dată în componenţa trupelor bizantine în anii 1070-1080, când se pare că sunt un corp distinct de cel scandinav, dar până în secolul al XII-lea cresc rândurile. Astfel că, în 1180, cronicarul bizantin Cinnamus menţionează că acum garda de varegi a ajuns să fie compusă mai mult din oameni “de rasă britonă”, decât din Rus sau vikingi.
    Chiar şi în acest context, Saga lui Sverrir conţine informaţii cum că târziu, prin 1195, împăratul trimite ambasadori la regii Norvegiei, Danemarcei şi Suediei, cerând 1200 de oameni pentru a-l servi în garda personală. Şi cronica lui Villehardouin care povesteşte despre cruciada a patra din 1202-1204, pomeneşte despre gărzile de danezi, nu numai de anglo-saxoni. Varegii sunt însă în minoritate la această dată, sursele de secol XIII echivalându-i cu Englinoi, deci cu englezii. Aventura vikingilor în est ajunsese la sfârşit. De Irina-Maria Manea – Historia
    1369191773

    0 0
  • 07/07/13--04:05: Un banc ...:)))

  • Foto: Karisa
    Un tip se îmbatã la petrecerea sefului si a doua dimineatã vorbeste cu nevastã-sa: 

    Ea: Ca de obicei, te-ai îmbãtat turtã si te-ai fãcut de cãcat în fata sefului.
    El: Sã mã pis pe el..
    Ea: Asta ai fãcut asearã si te-a dat afarã.
    El: Atunci sa-l fut!
    Ea: L-am futut eu ...... si mîine dimineatã te poti duce inapoi la serviciu
    , boule!!!



    0 0


    0 0
  • 07/07/13--22:13: Viktor Orban
  • Viktor Orban, in Parlamentul European: “NU voi accepta sa imi transformati tara intr-o COLONIE”

    autor: FrontPress 08.07.2013

    orbanNesupunerea premierului ungar, Viktor Orban, continuă să dea mari bătăi de cap Uniunii Europene. Tentativele repetate ale Guvernului Orban de a modifica Constituţia sunt urmărite cu mare atenţie şi îngrijorare de liderii europeni.
    Dar Viktor Orban a calificat raportul eurodeputatului portughez Rui Tavares, adoptat în iunie de comisia pentru Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, din Parlamentul European, ca fiind nedrept. Raportul Tavares cerea autorităţilor ungare, cu precădere, restaurarea deplină a statului de drept, respectarea independenţei justiţiei şi garantarea libertăţii de expresie, a libertăţii presei, a libertăţii cultelor religioase, a dreptului la proprietate, ca şi respectarea drepturilor minorităţilor. “Nu îmi fac iluzii. Ştiu că socialiştii, liberalii şi verzii vor vota împotriva Ungariei, iar prietenii noştri ne vor fi alături. Am venit în faţa dumneavoastră să vă transmit respectul meu. Am depus sub forma unui memorandum răspunsul Guvernului ungar la jignirile grave care s-au adus ţării noastre. Sunteţi profund incorecţi faţă de Ungaria şi poporul maghiar. Folosiţi în mod public dubla măsură, nu recunoaşteţi, ne subestimaţi şi luaţi în derâdere munca maghiarilor de a-şi reînnoi patria, deşi am depus eforturi consistente şi am muncit din greu ca să depăşim falimentul din startul crizei economice. Am început de foarte de jos, economia Ungariei prăbuşindu-se încă dinainte de cea a Greciei”, le-a spus Orban europarlamentarilor.
    “Ungaria se autofinanţează”
    “Doar două ţări au reuşit să îşi plătească datoriile, Ungaria este una dintre acestea. Ţara noastră se autofinanţează deja din pieţele financiare, în timp ce datoria de stat şi şomajul sunt în continuă scădere. Noi nu vrem să trăim din banii altor contribuabili europeni, ci vrem să stăm pe picioarele noastre, prin propria noastră economie. Ungaria a lucrat mereu în contravântul Parlamentului European. Uniunea Europeană vrea să impună un sistem de monitorizare care ar aduce un stat membru sub tutela ei. Este o direcţie periculoasă. Eu am trăit soarta Europei Centrale. Ştiu ce înseamnă să nu fim propriii noştri stăpâni, fiindcă departe, într-o altă ţară, alţii decid soarta noastră. Ştiu ce înseamnă să trăim drept cetăţeni de rang inferior. Timp de decenii am suportat ca cei puternici să abuzeze de puterea lor. Noi ştim ce înseamnă ca independenţa şi libertatea ţării noastre să nu fie respectate. M-am aliat cu cei care luptau împotriva comunismului pentru a pune capăt unui astfel de regim şi niciodată să nu mai fim nevoiţi să retrăim astfel de lucruri”, a declarat Orban în cadrul discursului său, citat de Hirtv.
    Doleanţe
    “În consecinţă, am venit să vă transmit că noi maghiarii nu vrem o Europă în care ţările de succes sunt pedepsite în loc sa fie premiate, nu vrem o Europă în care majoritatea de două-treimi este condamnată, în loc să fie respectată. Nu vrem o Europă în care suntem ţinuţi sub tutelă, iar libertatea ne este îngrădită, în loc să fie asigurată. Nu vrem o Europă în care cel puternic abuzează de puterea sa. Nu vrem o Europă în care se foloseşte dubla măsură, unde doar cel mic trebuie să îl respecte pe cel mare. Astfel, noi ne vom lupta cu toţi cei care aplică dubla măsură, abuzează de puterea lor şi care vor să ne transforme în cetăţeni de rang inferior. Ne vom lupta şi cu cei care vor să transforme Uniunea Europeană într-un imperiu. Noi facem parte din acea categorie de milioane de oameni din Europa care nu susţin o supunere a Europei, ci pe cea a naţiunilor libere din Europa. Trăiască Uniunea Europeană a naţiunilor libere”, a mai spus Orban în cadrul discursului său.
    Reacţii contra-Orban
    Discursul lui Orban a generat replici tăioase. Şeful grupului social-democrat din PE, Hannes Swoboda, i-a reamintit premierului că, deşi prezintă un scenariu de succes, cetăţenii ungari continuă să părăsească ţara. “Ungaria este o ţară liberă, dar aşa a fost şi România împotriva căreia am demarat procedura de monitorizare”. Liberalul Gui Verhofstadt l-a acuzat pe premierul ungar că “lucrează împotriva Ungariei, în timp ce Parlamentul European apără democraţia maghiară. Premierul se poartă exemplar dacă luăm în considerare că de doi ani nu a mai zis nimic de naţionaliştii români şi slovaci”. Ulrike Lunacek susţine că modificarea Constituţiei a generat o atmosferă înfricoşătoare pentru minorităţile din Ungaria. “Peste tot încercaţi să renaşteţi regimul Horthy, atacând toate valorile europene de bază. Este nevoie de un nou mecanism de monitorizare”, a comentat Lunacek. Jaroslav Paska i-a reamintit premierului că “Uniunea Europeană nu poate tolera în interiorul ei un nou regim Lukaşenko sau de tip african”.
    Reacţii pro-Orban
    Au fost şi câteva luări de cuvânt pro-Orban, “Noi avem încredere în Ungaria. Ea este ţara libertăţii”, a spus Manfred Weber. “Dubla măsură este la ordinea de zi în Parlamentul European. Când Guvernul socialist a distrus Ungaria, aţi tăcut cu toţii, acum atacaţi Ungaria cu înverşunare”, a comentat europarlamentarul Antoni Legutko. “Eforturile Guvernului ungar ar trebui apreciate”, a adăugat Jaimer Mayor Oreja. “Respectarea statului de drept este o temă deosebit de importantă pentru toate instituţiile europene”, a subliniat Viviane Reding. Atmosfera în sală s-a încins la reacţia europarlamentarului Daniel Cohn-Bendit. Acesta a anunţat că el nu va permite nimănui să compare UE cu Uniunea Sovietică. “Ungurii ştiu totul mai bine, europenii sunt idioti, dar cum ajungem la Uniunea Sovietică?”
    “Sunt pricipala tinta a atacurilor antisemite”
    Replica lui Orban la atacurile venite din sală nu s-a lăsat aşteptată. “Există persoane cărora nu le place politica maghiară. Ei sunt banchierii, aflaţi în monopol, pe care o să îi impozităm în continuare, chiar dacă grupurilor de interese pe care le reprezentanţi nu le convine. Cât priveşte democraţia, vă reamintesc că din 1990, de când sunt alegeri libere, am câştigat, dar am şi pierdut alegeri. Aşa că nu avem nevoie de lecţii de democraţie de la nimeni. Cât priveşte antisemitismul din Ungaria, vă anunţ ca principala ţintă a atacurilor grupurilor radicale şi antisemite sunt chiar eu, în calitate de protector al comunităţii evreieşti din Ungaria. În tot mediul public, primul atacat sunt eu şi abia apoi compatrioţii evrei.
    Nu cunoaşteţi istoria noastră. Îngrădirea libertăţii poporului maghiar nu au reuşit-o nici sovieticii, nici comuniştii. Dacă vorbim de drepturile minorităţilor, Constituţia defineşte clar căsătoria ca fiind între un bărbat şi o femeie, iar tradiţia asta este de 4.000 de ani. Comparaţia dintre Uniunea Europeană şi Uniunea Sovietică este chiar interesantă. Bruxelles versus Moscova. În mod cert, pe vremea Uniunii Sovietice eu nu aş fi putut să îmi spun părerea la Moscova. Dacă aş fi reuşit, probabil nu mai ajungeam acasă. Nu putem pune semnul egal între cele două entităţi, dar nici nu putem uita vremurile când soarta şi deciziile Ungariei nu au fost lăsate în mâinile maghiarilor. Aşa cum încercaţi dumneavoastră acum, aşa încercau unii atunci să ne apere pe noi de noi înşine. Vă transmit clar: maghiarii nu au nevoie să fie apăraţi de ei înşişi. Noi suntem un popor democratic şi iubitor de libertate. Fiecare decizie a Parlamentului este una de partid. Cea legată de Ungaria va fi una a partidelor de stânga. Cei care ne sunt procurori, vor juca şi rolul de judecători. Eu nu voi accepta niciodată să îmi transformaţi patria într-o colonie politică a Uniunii Europene. Ungaria este o ţară liberă”, a încheiat Orban, smulgând numeroase aplauze în sală.
    Avertisment
    Autorităţile ungare trebuie să corecteze urgent orice încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, în caz contrar, liderii Parlamentului European vor lua în considerare opţiunea de a cere Consiliului UE să verifice dacă există un risc clar de încălcare gravă, au avertizat miercuri, la Strasbourg, parlamentarii europeni. Aceştia au mai cerut crearea unui grup la nivel înalt care să monitorizeze respectarea valorilor europene în toate statele membre. De Istvan Deak - Jurnalul National

    0 0
  • 07/08/13--03:33: Moarte pentru coruptie
  • Fost ministru chinez condamnat la MOARTE pentru coruptie

    autor: FrontPress 08.07.2013

    1China continuă să condamne la moarte sau închisoare lideri ai Particului Comunist şi înalţi funcţionari de stat, pentru corupţie şi abuz de putere. Cel mai recent caz este acela al lui Liu Zhijun, fostul ministru al Căilor ferate din China, care a fost condamnat luni la moarte cu suspendare, în cel mai mare proces anticorupţie din China ultimilor ani.
    Tribunalul din Beijing l-a condamnat pe ministru la pedeapsa cu moarte pentru luare de mită şi abuz de putere, scrie The Guardian. Deasemenea acestuia i s-au anulat pe viaţă drepturile politice şi i s-a confiscat şi averea dobândită ilegal. Liu este acuzat că între 1986 şi 2011 a primit mită în valoare de circa 10 milioane de dolari şi s-a folosit de poziţia pe care o ocupa pentru a promova 11 angajaţi.
    Liu a devenit ministrul Căilor Ferate în 2003 şi a condus un program de investiţii de milioane de dolari. A fost demis în februarie 2011, după ce autorităţile au lansat o investigaţie în cadrul căreia acesta era acuzat de „grave abateri disciplinare“.
    129940211_Liu_421361cReţeaua de căi ferate chineze, cea mai extinsă din lume, a fost ţinta a numeroase scandaluri referitoare mai ales la siguranţa transportului feroviar, în contextul în care, în iulie 2011, coliziunea a două trenuri de mare viteză din ţară a fost o adevărată tragedie.
    În martie, China a dizolvat ministerul Căilor Ferate, măsură care a făcut parte dintr-un plan menit să crească eficienţa guvernului şi să combată corupţia, atribuţiile sale fiind preluate de ministerul Transporturilor.
    China pedepseşte cu moartea 68 de fapte, inclusiv omucidere, trafic de droguri, viol, re-vânzarea încasărilor de TVA, proxenetism, furt, furtul sau tranzacţionarea patrimoniului naţional sau relicvelor culturale, pornografie, comercializarea de bani falşi, infracţiuni economice, specula în general şi chiar uciderea unui urs panda. Sursa: FrontPress.ro


older | 1 | .... | 44 | 45 | (Page 46) | 47 | 48 | .... | 171 | newer