Congres JOBBIK, cu participarea ambasadorilor din Irak si Iran
La sfârşitul săptămânii trecute a avut loc Congresul de început de an al partidului naţionalist Jobbik din Ungaria, unde s-au trasat principalele obiective ale formaţiunii radicale pentru 2014, mai ales că în luna aprilie vor avea loc alegeri parlamentare, care vor fi urmate de cele europarlamentare.La congresul de sâmbătă au participat peste 2.000 de membri de partid, inclusiv invitaţi din străinătate, printre care s-au numărat şi ambasadorii din Irak şi Iran.
Discursurile liderilor Jobbik au fost alternate cu momente artistice. Deasemenea a fost ţinut şi un minut de reculegere dedicat lui Gergely Pongratz, fondator al formaţiunii şi veteran al Revoluţiei antibolşevice din 1956. Memoria acestuia a fost omagiată şi prin vizionarea unui film documentar dedicat vieţii sale.
De la pupitru au fost anunţate noi filiale înfiinţate în aşa-zisul “Ţinut secuiesc”, deşi în realitate reprezentanţele locale din România ale Jobbik nu au nici un statut juridic.
Apogeul congresului a fost cuvântarea de peste o oră a liderului naţional, Vona Gabor, care a declarat că urmăreşte obţinerea unui scor electoral care să-l ajute să devină premier. Acesta a criticat atât opoziţia de stânga, cât şi partidul conservator al primului ministru Viktor Orban, acuzat că a ignorat zona rurală şi că nu a negociat reeşalonarea datoriilor externe ale Ungariei. Deasemenea, ambele partide de sistem au fost găsite vinovate pentru faptul că “au gonit cetăţenii din ţară”, în ultimii şase ani peste jumătate de milion de unguri emigrând în ţări străine. Vona Gabor s-a mai împotrivit şi vânzării de teren străinilor, o decizie impusă ţării de către UE. Nu a fost uitată nici problema infracţionalităţii ţigăneşti, un fenomen care îngrijorează un segment important din populaţie.
În plan extern, Jobbik a anunţat că va lupta pentru crearea unei axe Polonia – Croaţia – Ungaria. Deasemenea, în opinia naţionaliştilor, Ungaria ar trebui să colaboreze mai intens cu Germania, Turcia şi Rusia.
Alianţa Tinerilor de Dreapta – Mişcarea pentru o Ungarie mai bună (Jobbik) a obţinut 17 la sută din voturi în urma alegerilor generale din 2010 şi un număr de 45 de parlamentari. La nivel european partidul are legături strânse cu mai multe formaţiuni naţionaliste importante. După alegerile europarlamentare din 2009, Jobbik a obţinut aproape 15 procente din totalul voturilor exprimate, revenindu-i 3 locuri în Parlamentul European.Sursa: FrontPress.ro
6:39 μ.μ. | 
Αναρτήθηκε από mikres-ekdoseis | 
La sfârșitul săptămânii trecute a avut loc în satul Kirchheim din landul Thuringia congresul de început de an al 
1% dintre miliardarii lumii deţin 46% din averea de pe glob, iar primii 85 cei mai bogaţi oameni au o avere mai mare decât jumătate din populaţia lumii la un loc.
Carlos Slim Helu are o avere de 53.9 miliarde de euro, conform topului Forbes şi 53.1 miliarde, conform Bloomberg Billionaires. Mexicanul deţine Telmex, cea mai mare reţea de telefonie fixă din Mexic, care oferă servicii de telecomunicaţii şi în Argentina, Columbia, Brazilia, Ecuador şi alte ţări din America Latină, dar şi compania America Movil, al cincilea operator de telefonie mobilă din lume, cu 246 de milioane de abonaţi în 18 ţări.
Bill Gates ocupă a doua poziţie în topul Forbes, cu o avere de 49.4 miliarde de euro. Bloomberg anunţă însă că averea lui Gates a crescut cu aproape 12 miliarde de euro până la sfârşitul lui 2013, ajungând la 57.7 miliarde de euro şi îi oferă americanului prima poziţie a clasamentului. Bill Gates este fondatorul companiei Microsoft, care dezvoltă, produce şi comercializează softuri pentru calculator, electronice şi computere personale.
Poziţia a treia este ocupată de Amancio Ortega Gaona, un spaniol cu o avere estimată de Forbes la 42.09 miliarde de euro, şi de Bloomberg la 48.2 miliarde de euro. Ortega este fondatorul Inditex, o companie producătoare de haine, care comercializează mărcile Zara, Bershka, Pull and Bear, Stradivarius sau Massimo Dutti şi este cel mai bogat european.
Warren Buffet ocupă locul al patrulea, cu o avere estimată de Forbes la 39.4 miliarde de euro şi de Bloomberg la 43.45 miliarde de euor. Buffet este unul dintre cei mai importanţi investitori ai secolului trecut. Americanul este preşedintele Berkshire Hathaway, o companie care deţine numeroase subsidiare, în domenii precum asigurări, transporturi, construcţii, sau mobilă şi care are acţiuni la American Express, The Coca-Cola Company, sau IBM.
Pe poziţia a cincea în topul Forbes se află Larry Ellison, fondatorul companiei Oracle, care dezvoltă componente de calculator şi softuri, în special destinate firmelor şi nu utilizatorilor individuali. Oracle este a doua companie de software din lume, iar averea lui Ellison este estimată de Forbes la 31.7 miliarde de euro. Bloomberg îl plasează pe Ingvar Kamprad pe poziţia a cincea, cu o avere de 38.9 miliarde de euro. Kamprad este fondatorul companiei IKEA, care comercializează mobilier casnic. În topul Forbes, Ingvar Kamprad este clasat pe locul 412, cu o avere de doar 2.4 mililarde de euro, aceştia motivând că suedezul şi-a transferat majoritatea acţiunilor către două firme pe care nu le controlează personal şi către copii săi.
După nici 140 de zile de la instaurarea
În plan extern, atât legionarii cât şi Ion Antonescu doreau continuarea alianţei politice, economice şi militare cu Germania. Legionarii erau simpatizaţi de cadrele înalte din Partidul Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani, deoarece aveau o bază ideologică şi organizatorică solidă la nivel naţional, în vreme ce Ion Antonescu era susţinut de armata germană. Pentru a media conflictul intern dintre forţele naţionaliste româneşti, cancelarul german Adolf Hitler i-a chemat la Berlin pentru negocieri pe Ion Antonescu şi pe Horia Sima, cel din urmă refuzând să dea curs invitaţiei din motive necunoscute şi nelămurite total nici în prezent. Deznodământul a fost unul previzibil, Germania, care plănuia Operaţiunea Barbarossa de invadare a Uniunii Sovietice, avea nevoie de stabilitate în România, mai ales datorită resurselor petroliere şi astfel a decis să tranşeze problema în defavoarea legionarilor.
Astfel, în perioada 21-23 ianuarie 1941 a avut loc aşa-zisa “rebeliune legionara”, practic o lovitură de stat a armatei, orchestrate de generalul Ion Antonescu, după ce acesta a obţinut în prealabil acceptul Berlinului. Armata a luat cu asalt mai multe instituţii conduse în conformitate cu legea din acea perioadă de legionari. Aceştia au ripostat, baricadându-se în sedii şi birouri, rezistând eroic în faţa asaltului antonescian.
Văzând că situaţia se degradează rapid, existând riscul unui război civil, Adolf Hitler cere Mişcării Legionare să se predea, cu garanţia exilului în Germania a cadrelor din conducere.
19 Aaprilie 1941: Horia Sima, primind raportul legionarilor de la Berkenbruck, Germania, la scurt timp după lovitura de stat antonesciană.
După ”știrea bombă” că partidul extremist Jobbik și-a deschis filială la Cluj-Napoca, mi-am pus întrebarea: Oare cine are mai multă ură pentru români, extremiștii unguri sau clasa politică? Din păcate orice acțiune anti-românească a organizațiilor xenofobe ungurești pe teritoriul Transilvaniei a devenit ceva normal, încât astfel de știri nu ar trebui să mai mire pe nimeni. Iar dacă atacurile la adresa României și a românilor au devenit ceva normal, asta numai din cauza faptului că politicienii sunt mult prea toleranți cu antiromânismul.
România se va mișca din loc atunci când va conștientiza că dușmanii ei cei mai mari nu sunt la Cluj, Târgu Mureș sau Timișoara, ci mai degrabă la București, pentru că epicentrul tuturor deciziilor catastrofale și a manevrelor mafiote este acolo. Și aici mă refer evident la hoții din clasa politică și la toate slugile lor dresate să-i voteze și să li se subordoneze orice ar fi.
Forţele de ordine au început o nouă ofensivă contra baricadelor instalate de demonstranţii din Kiev, care protestează contra deciziei guvernului de a întrerupe negocierile cu Uniunea Europeană, în favoarea apropierii de Rusia. Ca urmare a ciocnirilor violente, trei persoane au fost ucise în această dimineaţă. Doi protestatari au murit împuşcaţi de poliţişti, în timp ce al treilea a decedat din cauza rănilor provocate de căderea de la înălţime de pe un stâlp.
Unde se duc managerii demişi, când se duc? Cum unde? La partid, pentru redistribuire. E aşa o lipsă de „cadre” prin formaţiunile politice că nimeni nu-şi permite să renunţe la vreun incompetent. Astfel că prin eşaloanele doi şi trei ale ministerelor, dar şi la vârful societăţilor şi companiilor naţionale se flutură, după cum vâjâie vântul algoritmului, un grup restrâns de personaje, plasate strategic în funcţie de necesităţi: azi la CFR, mâine la Comunicaţii, poimâine la Electrica sau unde dă Domnul… pardon, partidul.
Sâmbătă, 18 ianuarie 2014, în staţiunea Predeal, sub patronajul preşedintelui Tudor Ionescu, s-au desfăşurat lucrările Conferinţei naţionale a 
Timişoara candidează la titlul de Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021, cu scopul promovării oraşului şi a deschiderii de noi oportunităţi de dezvoltare. În acest sens, primarul liberal Nicolae Robu a anunţat în urmă cu câteva zile că va propune înfiinţarea unui comitet director al rectorilor universitari şi al șefilor de partide din Timişoara, pentru susţinerea candidaturii. Printre cei invitaţi să participe la prima şedinţă a acestui organism consultativ se numără şi naţionaliştii de la 
.