articol preluat de pe blogul:fewstuff
. 
De ce toţi?
Dar cum să mă oglindesc eu în răutatea, invidia, bârfa, şi alte nebunii pe care le văd în ceilalţi? Eu chiar nu înţeleg, cum să fie aşa? Poate cei buni , cei amabili şi iubăreţi.... da!
Aşa că am rămas pe gânduri şi într-un târziu ,am privit în jur şi am recunoscut!!!!
Că acolo unde văd măreţie, văd de fapt propria măreţie.
Dar dacă măreţia n-ar există înăuntrul meu, n-aş fi în stare să recunosc această calitate la altcineva. Fiecare dintre noi vede oamenii în mod diferit, pentru că fiecare proiectează asupra lor aspecte din el însuşi .
Am înţeles că întotdeauna voi avea nevoie de cineva , să mă cunosc pe mine însumi. Aşa vedem în alţii ceea ce ne place şi ceea ce nu ne place în noi înşine.
Acceptând aceste părţi din noi înşine, vom reuşi să-i vedem pe alţii aşa cum sunt, oglinzi în care ne reflectăm, ceea ce ne deranjează sau ne place la aceştia sunt chiar trăsăturile noastre de caracter, de comportament, tiparele de gândire.
Ei bine, astăzi, după câteva zile, m-am convins că mă oglindesc în toţi cei din jurul meu! În buni şi răi, în calmi şi nervoşi... în toţi şi în toate!!!
sursa imag