Proteste antisârbești au mai avut loc în localitate, dar de data aceasta au izbucnit violențe provocate de circa 100 de membri ai unui grup “pentru protecţia Vakovarului croat”, în general foşti combatanţi ai conflictului din fosta Iugoslavie. Aceștia au distrus sau rupt mai multe panouri scrise în alfabetul latin şi cel chirilic, instalate de autorităţi pe clădirile administraţiei publice, printre care un comisariat de poliţie, a raportat agenţia Hina.

Conform Ministerului de interne, patru polițiști au fost răniți iar mai multe persoane au fost arestate.

La îndemnul Uniunii Europene, guvernul croat a decis să introducă inscripţii bilingve conform unei legi care prevede utilizarea lor în localităţi unde o minoritate reprezintă o treime din populaţie, aşa cum este cazul sârbilor din Vukovar. Însă protestatarii cer ca acest oraş martir al conflictului sârbo-croat, unde relaţiile dintre croaţi şi minoritatea sârbă sunt încă fragile, să fie exclus, transmite Mediafax.

Liderul politic al sârbilor din Croaţia, Milorad Pupovac, a calificat acţiunea manifestanţilor ca un “mesaj de intoleranţă şi apel la violenţă”.

Pe de altă parte, preşedintele croat Ivo Josipovic a declarat că înţelege “durerea acestor oameni ale căror familii au suferit la Vukovar”, însă a făcut apel la respectarea legii, într-o declaraţie pentru postul naţional de radio.

Un ultim recensământ, efectuat în 2011, arată că sârbii reprezintă peste o treime din populaţia Vukovarului, dar şi a altor aproximativ 20 de localităţi din această ţară.

După proclamarea independenţei croate faţă de fosta Iugoslavie, separatişti sârbi, susţinuţi de către fosta armată federală iugoslavă şi regimul aflat la vremea respectivă la putere la Belgrad, au lansat, în august 1991, o campanie militară la Vukovar. Aproximativ 1.600 de persoane, dintre care 1.100 de civili, au fost ucise în câteva luni, în cursul unui asediu şi după cucerirea oraşului, iar aproximativ 20.000 de croaţi au fost expulzaţi din Vukovar. După război, oraşul a fost plasat sub administraţie ONU şi a fost reintegrat administraţiei croate, în 1998. Relaţiile dintre comunităţile sârbă şi croată au rămas tensionate.

Sârbii sunt cea mai importantă minoritate etnică în Croaţia, reprezentând patru la sută dintre cei 4,2 milioane de locuitori ai ţării. Respectarea drepturilor minorităţilor este una dintre principalele condiţii impuse Croaţiei pentru aderarea la UE. În urma dezmembrării sângeroase a fostei Iuguslavii în anii ’90, cele şase foste republici care formau fosta federaţie sunt, în prezent, independente, informează Mediafax. Slovenia a fost prima care a aderat la UE, în 2004, urmată de Croația în 2013. Sursa: FrontPress.ro