În 3 Septembrie 1940, izbucnește revoluția legionară, aplicându-se planul de acțiune stabilit de grupul din Berlin. Horia Sima dă un manifest către popor, prin care cere abdicarea Regelui. În mai multe orașe din țară legionarii trec la atac, ocupând instituțiile publice. În București au loc uriașe manifestații de sute de mii de oameni. Regele Carol II, pentru a-și salva tronul, însărcinează în 4 Septembrie pe Generalul Antonescu cu formarea noului guvern. În ziua următoare, 5 Septembrie, îi acordă puteri depline, numindu-l Conducător al Statului. Dar nici cu această concesiune nu se poate menține pe tron. După o disperată încercare în noaptea de 5-6 Septembrie de a pune armata să tragă în legionari, Regele abdică în dimineața zilei de 6 Septembrie 1940.
Toată țara respiră ușurată. Călăul tineretului, care ucisese pe Corneliu Codreanu și floarea tineretului românesc, este izgonit de pe tron și pleacă până la frontieră petrecut de rafalele de gloanțe ale legionarilor. Populația, după doi ani de tiranie sângeroasă, își manifestă bucuria ieșind în valuri pe străzi și aclamând pe legionari. În luptele care s-au dat au căzut opt legionari și au fost peste patruzeci de răniți. Mii de oameni participă la înmormântarea lor, la Constanța, Brașov și Ploiești. Și-au jertfit viața în revoluția de la 3 Septembrie legionarii Ilie Cavachi, Cristu Caporani și Constantin Ardeleanu la Constanța, iar la Bod și Brașov, Lucian Caramlău, Gheorghe Ștefănescu, Grigore Grigorescu, Sultan Donat și Constantin Sălceanu.
Ardealul de Nord fiind cedat Ungariei prin arbitrajul de la Viena, se iau măsuri urgente pentru dezgroparea osemintelor legionarilor uciși la Miercurea Ciuc. Trupurile lor sunt aduse peste noua frontieră de la Brașov și apoi îngropate în cimitirul din Predeal.
În 13 Septembrie peste zece mii de legionari din Capitală se concentrează la „Casa Verde”, pentru a comemora ziua Căpitanului.
În 14 Septembrie 1940, se formează guvernul național-legionar, iar în 15 Septembrie se întoarce Regina-Mamă Elena din exil.
În 22 Septembrie, în cimitirul din Predeal, are loc o impresionantă solemnitate pentru pomenirea martirilor legionari, în prezența Generalului Antonescu și a reprezentanților Axei. În aceeași zi, la București, Horia Sima se îndreaptă în fruntea coloanelor legionare spre Podul Sf. Elefterie, la locul unde au fost împușcați Miti Dumitrescu și echipa lui pe Bv. Regele Carol II, pentru a comemora jertfa lor.
În 6 Octombrie are loc o uriașă manifestație legionară în Capitală. Peste o sută de mii de cămăși verzi se concentrează în Piața 6 Septembrie și apoi defilează la statuia lui Mihai Viteazul, în fața Generalului Antonescu, Horia Sima, Comandantul Mișcării Legionare și a reprezentanților Puterilor Naționaliste.
În 9 Octombrie un detașament de 120 tineri legionari, sub comanda lui Victor Silaghi, pleacă în Italia, pentru a participa la reuniunea tineretului european de la Padua. Defilează în fața Ducelui.
În seara de 9 Octombrie, Horia Sima, Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, vorbește în aula liceului „Andrei Șaguna” din Brașov, denunțând atrocitățile maghiare din Ardealul de Nord contra populației românești.
În 8 Noiembrie 1940, ziua Arhanghelului Mihail, toate autoritățile Statului în frunte cu Maiestatea Sa Regele, se deplasează la Iași, proclamat „Oraș al Mișcării Legionare”, unde are loc o mare manifestație.
În 12 Noiembrie Generalul Antonescu pleacă în Italia, unde este primit de Duce, restabilind raporturile de bună prietenie între cele două națiuni.
În 20 Noiembrie moare venerabilul luptător naționalist Protopopul Ion Moța. I se fac funeralii naționale.
În 22 Noiembrie Generalul Antonescu, însoțit de o delegație de miniștri legionari din cabinet, este primit de Adolf Hitler.
În 23 Noiembrie, România aderă la Pactul Tripartit.
În 30 Noiembrie 1940, are loc reînhumarea osemintelor Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor la „Casa Verde”, cu participarea Generalului Antonescu și a reprezentanților mișcărilor naționaliste. Zeci de mii de legionari și sute de mii de locuitori ai Capitalei dau ultimul onor marilor dispăruți.
Guvernarea național-legionară se încheie la 23 Ianuarie 1941 cu așa zisa „rebeliune legionară”, în realitate lovitura de Stat a Generalului Antonescu contra formelor constituite ale Statului. Din cauza uriașei rezistențe ce o întâmpina Generalul în toata țara, inclusiv din partea unor sectoare importante din armată, acesta se află pe punctul de a capitula. În acel moment critic pentru Antonescu, vine ordinul de la Adolf Hitler ca armata germană, care până atunci păstrase o poziție neutrală, să treacă de partea Generalului și să-l ajute pe acesta „în eforturile de a restabili ordinea internă”. Horia Sima primește un ultimatum de la Hitler. În fată acestei situații neprevăzute, Horia Sima este silit să cedeze și ordonă legionarilor să se retragă din instituțiile publice.
Arhanghelul Mihail, patronul Legiunii, și-a arătat puterea lui la 6 septembrie 1940, ziua biruinței legionare. În această zi, Biserica prăznuiește Minunea Arhanghelului Mihail. Arhanghelul Mihail este îngerul neamurilor și voievodul nesfârșitei tinereți.
6 septembrie 1940 în capitală. Renunțarea la tron a regelui Carol. Zidurile tiraniei s-au prăbușit. Calea Victoriei e o mare de oameni. Poporul se revarsă pe străzi, cântându-ș i bucuria.