Liga Bănăţeană a demarat recent o campanie de promovare a personalităţilor din Banat, prima personalitate omagiată urmând să fie Pavel Chinezu. Astfel, în perioada 22-29 noiembrie, în faţa Muzeului Banatului din Timişoara va rămâne amplasat un banner menit să atragă atenţia asupra datei de 24 noiembrie, dată la care Pavel Chinezu s-a stins din viaţă.

Pavel (Paul) Chinezu, comandant în armata regelui Ungariei, Matei Corvin, s-a născut în jurul anului 1432, asupra locului naşterii sale circulând o mulţime de variante. Mai mulţi istorici au susţinut că era născut în Banat iar legenda atribuie denumirea comunei Satchinez de numele lui Pavel Chinezul, care ar fi locuit acolo. Tradiţia locală spune că aici s-ar fi aflat şi o cetate a acestuia, pe locul unde astăzi se mai află o movilă numită „Gomila”, şi că nu departe de fosta cetate ar fi existat moara lui Pavel Chinezul, în locul care se numeşte „Cotul Morii”.

Pavel a copilărit muncind din greu şi a devenit extrem de voinic. S-a făcut morar; i-a mers vestea că avea atâta putere încât ridica piatra de moară cu uşurinţă. Pentru primele trei decenii ale vieţii sale lipsesc mărturiile documentare, numele său fiind amintit cu prilejul unei întâlniri avute cu tânărul rege Matei Corvin, fiul comandatului român Iancu de Hunedoara, pe la începutul domniei acestuia. În anul 1480 sa căsătorit cu Benigna, fiica vărului şi tovarăşului său de arme Blasius Magyar. În 1478, Pavel Chinezul a fost numit comite de Timiş şi căpitan general al armatei regatului Ungariei, atât ca urmare a dorinţei acestuia de a lupta împotriva turcilor, cât şi pentru a întări sistemul defensiv dunărean, tot mai slăbit în urma atacurilor otomane din ce în ce mai dese. În cei 16 ani în care a ocupat această funcţie, s-a consolidate atât potenţialul economic al Banatului, cât şi importanţa militară a regiunii. Un eveniment celebru şi glorios în cariera sa este bătălia din anul 1479 de la Câmpul Pâinii, de lângă Orăştie, unde Pavel Chinezul, aflat în fruntea trupelor bănăţene, a reputat o victorie decisivă împotriva turcilor.

A câştigat mai multe bătălii împotriva turcilor, care au adus Banatului o perioadă de linişte. În urma unor incursiuni ulterioare din ultimii ani ai vieţii sale, sunt cunoscute torturile cumplite la care prizonierii musulmani au fost supuşi în pivniţele castelului din Timişoara, care au stârnit groaza în rândul turcilor.

Deși a fost cel mai probabil etnic român, acesta nu a ezitat să lupte contra moldovenilor din oștirea lui Ștefan cel Mare, când regele Matei Corvin i-a cerut acest lucru, supărat de înțelegerea domnitorului român cu suveranul Poloniei, o mare putere a acelor vremuri.  Într-o luptă decisivă la Baia (1467), pe valea Moldovei, oastea ungurească este înfrântă, regele fiind rănit de trei săgeți și o lovitură de lance. Ștefan năvălește în Ardeal pe urmele armatei ungurești în retragere și își asigură liniștea la granița apuseană a țării.

Pavel Chinezul a luptat însă alături de Vlad Țepeș împotriva turcilor în Bosnia, în timpul celei de a treia domnii a prințului valah în Țara Românească, în timpul campaniei din 1475-1476.

S-a stins din viaţă în anul 1494 la 24 noiembrie, în timpul unei campanii pe râul Sava, când a fost nevoit să se oprească la castelul Sf. Clement, în urma rănilor suferite în timpul asediului cetăţii Szendro-Smederevo, în Serbia de azi. Corpul neînsufleţit a fost transportat la posesiunea sa de la Nagyvazsony şi înmormântat în mănăstirea pe care a ctitorit-o. În anul 1708 mormântul i-a fost profanat, sustrăgândui-se armura, coiful şi paloşul, obiecte ce aveau să reapară mai târziu, ele fiind adăpostite în prezent la Muzeul Naţional al Ungariei.

Tot de Pavel Chinezul este legată și denumirea celebrei echipe care a dominat fotbalul românesc în anii ’20, Chinezul Timișoara, prima campioană națională a României Mari la fotbal, după Primul Război Mondial.

Deasemenea, memoria fostului mare comandat de oști a fost omagiată și prin cântec de formații precum Pheonix sau Noi din Banat, formația suporterilor poliști. Sursa: FrontPress.ro