Conferinţa părintelui Boian Alexandrovici a fost susţinută în faţa unui numeros public, în sala amfiteatru a Facultăţii de Chimie din Parcul Central. Cuvântul de deschidere l-a ţinut părintele Ciprian Negreanu, duhovnicul ASCOR Cluj, care a arătat că părintele Boian Alexandrovici este o personalitate a ortodoxiei româneşti din jurul graniţelor României şi noi cei din Ţară trebuie să-i ajutăm mai mult pe fraţii noştri.

Părintele Boian Alexandrovici a susţinut că el este daco-român şi că întotdeauna românii din Valea Timocului s-au numit români şi rumâni, numai sârbii i-au denumit cu apelativul de vlahi şi aromâni. El a expus greutăţile de a ridica biserici româneşti în Valea Timocului, unde locuiesc circa 200 mii de români. Biserica Ortodoxă Sârbă s-a opus oficierii în limba română a liturghiei în satele de vlahi. Dar Boian a avut încredere în Dumnezeu şi ridică ca şi protopop al Episcopiei Dacia Ripensis biserici româneşti. Acum sunt şase biserici. Autorităţile sârbe nu le dau aprobare, dar ei le ridică ca şi garaje, ca apoi să le transforme în lăcaşuri de cult. Sunt biserici româneşti în case la oameni, iar clopotniţa este în pod. Biserica sârbă e goală, iar paraclisele româneşti sunt arhipline şi se oficiază duminical slujbe în sate. Părintele Boian Alexandrovici a cerut ca şi Belgradul să recunoască Biserica română din Valea Timocului aşa cum BOR recunoaşte Episcopia sârbă de la Timişoara pentru sârbii din România. Pentru părintele Boian, marele patriarh Pavle a fost un mare rugător şi credincios, dar a căzut la examenul recunoaşterii bisericii româneşti în Valea Timocului. Părintele Boian Alexandrovici crede că un sinod pan-ortodox ar rezolva multe probleme inter-ortodoxe.

Bojan Alexandrović (alternativ: Boian Alexandrovici sau Boian Alexandru) este un preot român ortodox din estul Serbiei (Timoc), paroh de Malainița și Remesiana, precum și protopop al Protopiatului Dacia Ripensis (fiind hirotonit de episcopul român Daniil de la Vârșeț) cu sediul la Negotin. S-a născut în 1977 la Negotin, unde și-a petrecut copilăria. Descendent al unei familii de români timoceni,bunicii din partea tatălui, originari din satul Malainița, situat la câțiva kilometri nord-vest de Negotin. Actualmente, Bojan Alexandrovič locuiește în Malainița, unde slujește în prima biserică ortodoxă în care limba liturgică este româna. Deocamdată doar în Iasicuva (sârb. Jasikovo), în Bigrenița (sârb.: Bigrenica) și Samarinovăț (sârb:Samarinovac) s-au mai ridicat astfel de biserici (sau se află în construcție). La Malainița este plănuită ridicare unei biserici mai mari, biserica actuală urmând să fie transformată în mănăstire.

În 2003, Boian Alexandrovici a ridicat la Mălăinița din fonduri proprii, pe un teren aflat în proprietatea sa, prima biserică ortodoxă română din Serbia de răsărit. Urmează un conflict îndelungat cu autoritățile sârbe, care cereau demolarea lăcașului, invocând ilegalitatea acestei construcții. Un oponent vehement a lui Alexandrovic este și Biserica Ortodoxă Sârbă care se teme să-și piardă influența în acest colț al Serbiei. Scandalul a ajuns să fie comentat în presa internațională. În aprilie 2005, incidentul a fost discutat și la adunarea Consiliului Europei. La sfârșitul anului 2006, ipodiaconul Boian Alecsandrovic, a fost condamnat la două luni de inchisoare, cu suspendare.

În martie 2008 părintele Bojan Aleksandrović a fost decorat de către ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României la Belgrad, Ion Macovei, Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Comandor, înalta distincție conferită de președintele României, Traian Băsescu. Înalta distincție a fost decernată de către București “în semn de apreciere deosebită pentru atașamentul și angajamentul său constant față de promovarea identității culturale, lingvistice și religioase a românilor din Serbia”, conform Wikipedia.

Cu toate acestea, atacurile Bisericii Ortodoxe Sârbe împotriva preotului român au continuat. Acesta fost caterisit pe motiv că a oficiat slujbe în limba română într-o biserică din Serbia. Sentința de excomunicare, pronunțată pe 16 octombrie 2008 de către Iustin, episcopul ortodox sârb al Timocului, a fost comunicată și preotului Bojan Aleksandrovici, care a fost judecat în absență. În actul semnat de episcopul Iustin se arată următoarele: „Boian Aleksandrovici, fost cleric al episcopiei de Timoc, a disprețuit pe episcopul său competent și fără aprobare și acord al bisericii noastre a fost hirotonit în treapta preoției de către un episcop al Bisericii Ortodoxe Române. Ca urmare, pe presbiterul Boian Aleksandrovici îl caterisim din treapta preoției și îl întoarcem în rândul laicilor fără drepturi și funcții“.

Sfântul Sinod al BOR, întrunit la 30 octombrie 2008 la București, considera “invalid actul de caterisire a părintelui Bojan Alexandro¬vici de la Malainița (Valea Timocului) de către tribunalul bise¬ricesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc, deoarece preotul român nu este cleric al Bisericii Ortodoxe Sârbe. De asemenea, Membrii Sfantului Sinod au constatat faptul că Episcopia Ortodoxă Sârba a Timocului nu respecta cele convenite în cadrul Comisiei mixte de dialog a celor doua Biserici Ortodoxe, din aprilie 2006, adică asigurarea serviciilor religioase în limba română pentru comunitățile românești”. De Ionuţ Ţene – NapocaNews