Participanţii la acţiune au purtat torţe şi au fluturat drapele naţionale, steaguri ortodoxe sau cu însemnele partidului şi au scandat lozinci patriotice, împotriva imigrației ilegale și a aderării Turciei la Uniunea Europeană. Deasemenea a fost condamnată prigoana împotriva partidului Zorii Aurii, fiind amintite arestările motivate politic ale liderilor formaţiunii, atentatele teroriste de la sediile din teritoriu şi asasinarea în plină stradă a militanţilor.

“Ne-au aruncat după gratii. Şi ce s-a întâmplat? Ne-am clintit? Nu. Suntem mai puternici şi în scurt timp vom fi şi la putere”, a declarat purtătorul de cuvânt al Zorilor Aurii,  Ilias Kasidiaris.

Marşul nu a fost lipsit de incidente, extremiştii de stânga, în general anarhişti, încercând să intimideze cetăţenii care se aflau în proximitatea locului de întâlnire pentru manifestaţia naţionalistă. Aceştia, înarmaţi cu bâte, nu au reuşit totuşi să se apropie foarte mult de grupurile de naţionalişti, fiind împiedicaţi de forţele de ordine. Au existat şi ciocniri între anarhişti şi poliţişti, fiind reţinuţi mai mulţi contra-demonstranţi, unul dintre ei fiind etnic turc.

În urmă cu 18 ani, în luna ianuarie a anului 1996, o criză politico-militară a izbucnit între Turcia şi Grecia, două state membre NATO. Atunci mărul discordiei nu a fost insula divizată a Ciprului ci stâncilie nelocuite Imia din estul Mării Egee. Totul a început din cauza unui incident provocat de câţiva jurnalişti turci care au înlocuit steagul Greciei cu cel al statului musulman. Gestul provocator a fost inspirat de un altul, petrecut cu doar o lună în urmă, la sfârşitul anului 1995, când un vas turc a eşuat pe una dintre stâncile Imia iar căpitanul nu a acceptat în primă fază să fie salvat de paza de coastă elenă, în a cărei jurisdicţie se află teritoriul disputat.

După acest incident, un preot ortodox şi primarul unei localităţi greceşti au înălţat steagul naţional pe insulă. A urmat apoi doborârea acestuia şi ridicarea steagului turc de către un grup de jurnalişi. Acţiunea a fost transmisă în direct în Turcia, stârnind indignarea grecilor.

Marina greacă a înlocuit apoi din nou steagul cu semilună cu drapelul naţional, gestul stârnind reacţii dure la Ankara. Trupele speciale turceşti şi elene au debarcat atunci pe insule şi navele militare ale celor două ţări se aflau în alertă maximă. În acest context, un elicopter grecesc s-a deplasat să inspecteze zona şi a fost doborât de turci. Cei trei ofiţeri aflaţi la bord au decedat.

Pentru ca totul să nu escaladeze într-un război de amploare, Statele Unite ale Americii au intervenit imediat şi au făcut presiuni pentru ca cele două tabere să se retragă. Ambele guverne au fost acuzate de presă că au muşamalizat tragicul incident.

Mai mulți lideri ai partidului parlamentar grec au fost arestați la începutul lunii octombrie a anului trecut, aceştia fiind suspectați de implicarea în uciderea unui cântăreț anarhist de hip-hop. Doi inculpaţi, inclusiv liderul formaţiunii, Nikos Michaloliakos, se află în prezent în arest preventiv în penitenciarul Korydallos, situat în apropiere de Atena, după ce li s-a refuzat judecarea în libertate. Aceștia au negat orice legătură cu crima și susțin că ei sunt de fapt victimele unor înscenări și prigoane, cauzate de creșterea constantă în sondaje a partidului. Mai mult, reprezentanții Zorilor Aurii acuză autoritățile statului că închid ochii la atentatele teroriste îndreptate împotriva sediilor formațiunii și la tentativele de asasinat care i-au vizat pe mai mulți lideri de partid. Toate aceste fapte au fost puse pe seama grupărilor comuniste și anarhiste.

Un exemplu în acest sens este şi asasinarea în plină stradă a doi membri ai partidului Zorii Aurii, care au fost împușcaţi mortal în 1 noiembrie, în faţa sediului formaţiunii din Atena. Victimele sunt Manolis Kapelonis de 22 de ani și Giorgos Fountoulis de 26. O a treia persoană a fost grav rănită. Este vorba tot de un membru al partidului, în vârstă de 29 de ani. Toţi au fost împușcaţi de la mică distanţă. Cei trei atacatori, cel mai probabil extremiști de stânga, au fugit de la faţa locului pe o motocicletă. Tinerii greci ucişi păzeau sediul partidului în momentul atacului, după ce au fost primite în prealabil mai multe telefoane de amenințare. Un purtător de cuvânt al Zorilor Aurii, Ilias Kasidiaris, a declarat la vremea respectivă că aceste amenințări au fost dezvăluite autorităților și s-a solicitat protecția poliției, dar cererea naționaliștilor a fost refuzată. Aceștia au fost nevoiți să apeleze la aripa de tineret, grupuri de voluntari stând de gardă regulat în fața sediilor de partid.

Partidul Zorii Aurii a zguduit în luna iunie a anului 2012 sistemul politic din Grecia obţinând la alegerile parlamentare 7 la sută din voturi, revenindu-i astfel 18 locuri în Parlamentul din Atena. De atunci a crescut constant în sondaje, depășind constant 10 procente din opțiunile de vot. Sursa: FrontPress.ro