Fostul şef al administraţiei de la Kiev a fost demis sâmbătă de către Parlament, în locul lui fiind ales preşedinte interimar Aleksandr Turcinov, considerat mâna dreaptă a Iuliei Timoşenko. Fostul preşedinte a plecat în regiunile din est, unde este încă foarte popular şi unde etnicii ruşi sunt puternic reprezentaţi numeric.

Violenţele care au avut loc în centrul Kievului, punctul culminant al unor proteste predominant paşnice începute în luna noiembrie a anului trecut, s-au soldat în februarie cu peste 80 de morţi şi sute de răniţi.

“O anchetă penală a fost deschisă, pentru uciderea în masă a civililor, împotriva lui Ianukovici şi mai multor funcţionari. Un mandat de arestare a fost emis pe numele lor”, a scris ministrul interimar de Interne Arsen Avakov într-un mesaj postat pe Facebook.

În tot acest timp, Rusia şi-a retras ambasadorul din Ucraina, motivând deteriorarea condiţiilor din ţară. Deasemenea Moscova condamnă demiterea preşedintelui Ianukovici.

În acest context, securitatea la frontierele ucrainene a fost sporită, pe fondul informaţiilor privind prezenţa trupelor ruse la graniţa estică, informează site-ul agenţiei Interfax, citat de Mediafax.

Rusia consideră că în Ucraina există în prezent tendinţa de a folosi “metode dictatoriale” şi chiar “teroriste” împotriva disidenţilor din regiunile cu populaţie rusă şi cere ca reformele constituţionale anunţate la Kiev să fie supuse unui referendum, se arată într-un comunicat emis luni de Ministerul rus de Externe, în care statele occidentale sunt acuzate că implicarea lor în Ucraina este motivată exclusiv de calcule geopolitice, relatează agenţiile Reuters, AFP şi RIA Novosti.

“Dacă oamenii care merg prin Kiev cu măşi negre şi kalaşnikov reprezintă noul guvern, ne va fi dificil să colaborăm cu un astfel de guvern”, a declarat luni premierul rus Dmitri Medvedev, citat de AFP.

“Cu acordul tacit al mediatorilor externi, acordul de pe 21 februarie este folosit ca o acoperire pentru a promova scenariul unei schimbări a puterii din Ucraina prin forţă”, se afirmă în textul ce vorbeşte şi despre o organizare prea rapidă a alegerilor prezidenţiale anticipate pe data de 25 mai.

“A apărut tendinţa folosirii de metode dictatoriale şi uneori teroriste pentru a suprima disidenţa din mai multe regiuni”, adaugă MAE rus, afirmând că îngrijorările exprimate de parlamentarii ucraineni din Crimeea, din sudul şi din estul Ucrainei (regiuni cu o numeroasă comunitate rusă) trebuie luate în considerare.

Tot în estul ţării au început şi protestele populare împotriva noi puteri de la Kiev. În oraşul port Sevastopol din Crimeea, baza flotei ruse din Marea Neagră, 50.000 de oamnei au demonstrat paşnic, cerând secesiunea faţă de Ucraina. Au fluturat steaguri comuniste şi drapele ale Rusiei şi au intonat cântece patriotice ruseşti. Demonstraţia s-a sfârşit cu un miting la care vorbitorii au cerut ruperea tuturor legăturilor cu Kievul.

Crimeea este o regiune tradiţional rusă, care a fost eliberată de sub tătari de către ruşi, aminteşte TVR. A făcut parte din Imperiul ţarist de la sfârşitul secolului al 18-lea şi apoi din Uniunea Sovietică. Abia în 1954, prim-secretarul de atunci al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Nichita Sergheevici Hruşciov, a încorporat-o Ucrainei.

Şi în oraşul Kerci din estul extrem al Crimeei, o mare parte a populaţiei doreşte secesiunea faţă de Ucraina. Mulţimea a devenit chiar violentă şi a încercat să înalţe steagul Rusiei pe acoperişul primăriei. Sursa:FrontPress.ro