Raniti in revoltele din Kiev tratati in Bucuresti. Guvernul nu sufla insa o vorba despre sovinismul noii puteri din Ucraina
Ca un semn de bunăvoință față de noua putere de la Kiev, o coaliție între partidele pro-europene și naționaliștii șovini de la Svoboda, guvernul Victor Ponta a decis, la solicitarea ambasadei României la Kiev, să trimită un avion militar în capitala Ucrainei pentru a prelua 12 răniţi în confruntările cu forțele de ordine de săptămâna trecută, înainte ca președintele Ianukovici să fie demis de parlament și să se refugieze în estul țării. Gestul guvernului din București vine însă fără o condiționare, chiar și foarte diplomatică, legată de garantarea drepturilor românilor din Ucraina, cărora noul regim le-a interzis recent folosirea limbii materne ca limbă regională oficială în administrația locală.Secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat a declarat că în funcţie de patologia constatată, răniţii din Ucraina ar putea fi îngrijiţi la unităţi medicale precum Spitalul de Urgenţă Floreasca, Spitalul Bagdasar, Spitalul Universitar sau Spitalul Elias. Alături de România, și alte țări, precum Germania și Polonia, vor acorda asistență medicală victimelor din Ucraina.
Zeci de persoane au fost ucise în Kiev în luna februarie și alte câteva sute rănite în timpul confruntărilor dintre manifestanți și forțele de ordine. Acţiunile, inițiate la sfârșitul anului trecut, au fost motivate iniţial de decizia fostului președinte Ianukovici de scoate ţara în afara sferei de influenţă a Uniunii Europene în vederea unei apropieri de Rusia. Între timp, pe măsura escaladării violenţelor, aripa naţionaliştilor radicali din rândul demonstranţilor a început să revendice o schimbare totală de regim şi orientarea Ucrainei spre un statut de ţară independentă, atât faţă de Bruxelles cât şi faţă de Moscova.
După ce noua putere a acaparat instituţiile decizionale din ţară, printre primele măsuri adoptate a fost şi anularea legii cu privire la principiile politicii lingvistice din 3 iulie 2012, care acorda dreptul minorităţilor etnice, inclusiv românilor, de a folosi limba natală în administraţia locală. Astfel de săptămâna trecută limba română şi-a pierdut statutul de limbă regională în mai multe localităţi din regiunea Cernăuţi, nordul Basarabiei şi ţinutul Herţa. Liderul partidului naţionalist Svoboda, Oleg Teagnibok, a declarat că până la adoptarea unei noi legislaţii lingvistice, funcţionarea limbilor va fi reglementată de legea din anul 1989, care acorda statut privelegiat limbii ucrainene.
În România, printre puținele voci din rândul clasei politice care a criticat aceste derapaje șovine s-a numărat și cea a lui Traian Băsescu. Legat de situaţia românilor aflaţi pe teritoriul ucrainean, șeful statului a afirmat marți că problema importantă este să se revină la dreptul de a utiliza limba română. “Deocamdată [românii] sunt într-o situaţie bună, adică nu sunt angrenaţi în conflicte, problema este să se revină la dreptul de a utiliza limba română, pentru că numai aşa Ucraina va reuşi să stea unită, dacă minorităţile vor avea respectul cuvenit din partea puterii. Inclusiv minoritatea rusă trebuie să aibă dreptul să se exprime în limba maternă”, a spus Traian Băsescu. Sursa: FrontPress.ro