Va deveni Edinburgh-ul o noua capitala europeana?

Pe 18 septembrie în Scoţia se va desfăşura un referendum cu privire la separarea de Regatul Unit al Marii Britanii. Londra se pronunţă categoric împotrivă, ameninţă Edinburgh-ul cu tot felul de restricţii. Prim-ministrul David Cameron are, într-adevăr, de ce să se teamă. În cazul în care scoţienii vor vota pozitiv, asta înseamnă că 5 milioane de cetăţeni ai Regatului Unit şi baza britanică de submarine nucleare de lângă Glasgow vor fi teritorii străine.
Europa este în pragul unei serii întregi de referendumuri legate de autodeterminarea unor teritorii care în prezent fac parte din unele ţări de bază din cadrul UE: Marea Britanie, Spania, Italia. Acest lucru nu creează stări de isterie. UE şi Statele Unite nu aplică sancţiuni şi nu ameninţă Roma, Londra şi Madridul, aşa cum au făcut în cazul Rusiei, care a sprijinit voinţa majorităţii locuitorilor Crimeii şi a semnat un acord cu privire la intrarea ei în componenţa statului rus.
Separarea Scoţiei de Regatul Unit este foarte reală, cu toate că este puţin probabilă. De aceea sunt puţine discuţii legate de referendum, consideră Aleksei Gromâko, director interimar la Institutul Europei.
„Acolo nu există o lege care să interzică vreunei regiuni să organizeze referendumuri. Dacă majoritatea locuitorilor vor vota pentru ieşirea din componenţa ţării, Londra nu se va putea opune în mod legal împotriva acestui lucru. Însă toţi ştiu că la acest referendum naţionaliştii vor fi înfrânţi, ei sunt susţinuţi de numai 35% din populaţie”.
Cu toate acestea, Guvernul Scoţiei este de neclintit. El a publicat „Cartea albă”, în care a descris amănunţit planul ieşirii Scoţiei din cadrul Marii Britanii. Anul trecut, prim-ministrul Scoţiei, Alex Salmond, a declarat că suveranitatea va permite realizarea unui potenţial colosal al economiei actuale. Petrolul din Marea Nordului este un garant al prosperităţii şi, potrivit luptătorilor pentru independenţă, geografic, el aparţine Scoţiei. Un alt factor îl constituie turiştii. Datorită acestor resurse, autorităţile pot spori alocaţiile şi îndemnizaţiile. Un stat independent va crea propriul sistem fiscal şi propria armată. În cazul realizării acestor planuri cu adevărat grandioase, în UE se va crea un precedent periculos care, în viitor, poate duce la prăbuşirea celui mai ambiţios proiect din a doua jumătate a sec. XX.
Chiar şi luând în considerare spiritele naţionaliste destul de neînsemnate, rezultatul referendumului poate fi imprevizibil. Sociologia, uneori, greşeşte.
Cu alte cuvinte, pasenţa încă nu s-a încheiat. Bineînţeles că Londra este neliniştită de tendinţele centrifuge care ameninţă securitatea naţională a ţării. Pe de altă parte, Londra este convinsă că Scoţia va rămâne în cadrul Regatului Unit. În curând, lumea va vedea cât de bine este dezvoltată intuiţia clasei politice în capitala britanică. De Ilia Harlamov – Vocea Rusiei