Regiunile nordice – altfel spus Flandra – încearcă de mai mulţi ani să obţină independenţa faţă de restul ţării. Prin urmare, în cazul în care aspiraţiile separatiştilor flamanzi vor conduce către succes, Belgia ar putea să dispară complet de pe harta lumii.

Criza financiară izbucnită la sfârşitul primului deceniu al secolului al XXI-lea a constituit un catalizator al mişcărilor separatiste în Europa. Regiunile bogate ale statelor prospere au început să declare tot mai des că au obosit să hrănească zonele mai puţin dezvoltate economic din aceste ţări. Un exemplu în acest sens este Belgia, divizată între Flandra, o regiune populată de vorbitori de olandeză, şi Valonia, vorbitoare de limba franceză.

Separatismului flamand îşi are rădăcinile încă de la înfiiţarea Belgiei. Problema constă în aceea că acest stat este „artificial”, subliniază analistul politic Fiodor Lukianov. „Din punct de vedere istoric, Flandra și Valonia, ca teritorii limitrofe, au fost mereu foarte apropiate, foarte legate, dar, totodată, au avut tradiţii culturale şi lingvistice diferite. Belgia a apărut ca rezultat al unor cataclisme care au zguduit Europa în secolul al XIX-lea”.

Flandra a început să prospere în epoca economiei post-industriale. Pe lângă sentimentul unor diferenţe culturale, în rândul falmazilor a sporit dorinţa pentru independenţă. De altfel, problemele economice sunt, probabil, principalul argument în favoarea ieşirii Flandrei din componenţa Belgiei, consideră economistul Aleksei Kuzneţov. „Principalul obstacol în calea naționaliștilor din Europa de Vest este statutul juridic neclar în cadrul UE al acelei regiuni autonome care ar putea obţine independenţa. Când vor deveni membri ai UE ca stat independent? Şi vor deveni oare?”.

În pofida acestor subtilităţi juridice, anul acesta urmează să fie organizate referendumuri pe tema independenţei în Catalonia şi Scoţia, referndumuri care vor fi urmărite îndeaproape de către flamanzi. În cazul separării Flandrei de restul ţării, Belgia va dispărea complet de pe harta lumii.

Rămasă singură, Valonia, vorbitoare de limba franceză, va încerca să treacă sub jurisdicţia Parisului. Reprezentanţii Partidului Naţionalist din Valonia insistă pe ideea că această regiune a fost întotdeauna o parte integrantă a Franţei „din toate punctele de vedere, exceptând denumirea”. Naţionaliştii francezi sprijină aceste aspiraţii ale valonilor. Chiar liderul Frontului Naţional din Franţa, Marine Le Pen, a spus-o direct: „Dacă Belgia se va destramă şi Flandra îşi va proclama independenţa, atunci devine cu fiecare zi tot mai evident că Franţa va primi cu plăcere Valonia în componenţa sa”. De Artiom Kobzev – Vocea Rusiei