Succes electoral fara precedent pentru nationalistii francezi
Deşi dreapta republicană a câştigat alegerile locale din Franţa, socialiştii recunoscându-şi înfrângerea, naţionaliştii au fost aceia care au creat un adevărat seism în politica din Hexagon. Aproape absent de peste doi ani din peisajul politic local din Franţa, partidul eurosceptic şi anti-imigraţionist Frontul Naţional (FN) va conduce cel puţin 11 oraşe în urma celui de al doilea tur de scrutin al alegerilor municipale, relatează AFP. Lidera formaţiunii naţionaliste, Marine Le Pen a anunţat începutul unei “noi etape pentru FN”. “De acum trebuie să contăm pe o a treia mare forţă politică în ţară”, a asigurat ea duminică seara.Învins la Forbach (est), numărul doi în ierarhia FN, Florian Philippot, a salutat la rândul lui “cel mai bun scor din istorie” pentru partidul “de extremă dreapta”.
În 1995, anul fastului pentru partidul prezidat atunci de Jean-Marie Le Pen, tatăl actualei lidere a formaţiunii, FN a câştigat trei primării, toate în sudul ţării, la Toulon, Marignane şi Orange, cărora li s-a alăturat în 1997 Vitrolles, aminteşte Mediafax.
După ce a câştigat din primul tur oraşul muncitoresc Hénin-Beaumont, în nord, Frontul Naţional a câştigat duminică cel puţin zece alte oraş, între care Béziers (sud-vest) şi Fréjus (sud), atestând reuşita lui Marine Le Pen în strategia sa de “dediabolizare” a formaţiunii fondate în 1972 de tatăl său.
Dincolo de posturile de primar, ancorarea Frontului Naţional în viaţa politică locală franceză se va traduce prin prezenţa în consiliile municipale cu circa 1.200 de aleşi.
În departamentul Vaucluse (sud), alţi trei candidaţi naţionalişti, de data aceasta din partea partidului Liga Sudului (o grupare desprinsă din Frontul Naţional), au fost aleşi la Camaret-sur-Aigues, Bollène şi Orange. Par
Următoarea ţină a naţionaliştilor francezi este scrutinul pentru Parlamentul European, programat pentru luna mai. Mai multe sondaje plasează FN la peste 20 la sută din opţiunile de vot, înaintea Partidului Socialist.
La succesul Frontului Naţionl contribuie şi strategia de “dediabolizare” iniţiată de Marine Le Pen, după preluarea preşedinţiei partidului de la tatăl ei, în 2011. În vreme ce acesta şocase în repetate rânduri opinia publică prin afirmaţiile sale controversate, Marine Le Pen a îndepărtat din prima linie elementele radicale, încearcând să scape partidul de eticheta de “formaţiune de extremă dreapta”, sintagmă contestată chiar în instanţă. Mai mult, pentru a scăpa de acuzaţiile de “rasism”, pe listele Frontului Naţional au candidat şi cetăţeni cu origini străine, inclusiv câţiva maghrebieni. Sursa: FrontPress.ro