Cu barca, călare sau..pe jos la inundații
Inundații de ieri și de azi
România a fost, în întreaga ei istorie, afectată de inundații și de viituri. Numărul inundațiilor de proporții semnalate pe teritoriul României de-a lungul secolelor este următorul: 10 în secolul XVI, 19 în secolul XVII, 26 în secolul XVIII, 28 în secolul XIX și 42 în secolul XX. Și se pare că și secolul XXI ne rezervă viituri de amploare și inundații.Doar în primul deceniu, în România, mai mult de 200 de oameni au murit din cauza furiei apelor.
De-a lungul acestor secole România a avut parte de conducători mai buni sau mai răi, mai cinstiți sau mai corupți, mai gospodari sau mai …negospodari (am spus-o elegant, nu-i așa?). Și, deși s-au mai facut de-a lungul secolelor lucrări hidrotehnice sau de protecție împotriva furiei apelor – riscurile de inundații nu sunt nici pe departe eliminate. Și nici nu văd rezolvarea, măcar punctuală, a problemelor rămase nerezolvate, în viitorul apropiat. Deși diguri se mai construiesc pe ici pe colo. Ghinionul e că sunt măturate de ape la primele ploi mai consistente. Care sa fie cauza !?
Și ca să nu credeti ca doar în zilele de azi conducătorii inspectează zonele calamitate și promit soluții, o să vă mai dau câteva exemple din România de ieri:
1862
 |
| Domnitorul A.I. Cuza si Dr. Carol Davila vizitand cartierul Tarbaci din Bucuresti, inundat de raul Dambovita in anul 1862 |
Inundații deosebit de grave s-au produs în București în 1837, provocate de Râul Ilfov, afluent al Dâmboviței, dar mai ales în 1862, 1864 și 1865. Alexandru Ioan Cuza – conducătorul de atunci al României inspectează zonele inundate al Bucureștiului, călare, însoțit de doctorul Carol Davila.
Atât doar ca inspecția nu a rămas făra urmări: au fost începute lucrări de regularizare ale cursului râului Dămbovița în București. Lucrări de amploare au fost executate mai apoi , în timpul regelui Carol I: cursul Dâmboviței a fost canalizat în aval de Grozăvești. Lucrările au fost continuate în 1898-1900 în amonte de Grozăvești până la Ciurel, ultimele lucrări de sistematizare executate înainte de cel de al doilea război mondial fiind planșeul de acoperire a Dâmboviței între fostul pod al Senatului (în prezent Piața Națiunilor Unite) și Piața Unirii. In 1885 a fost dat dat în funcțiune nodul hidrotehnic de la Brezoaiele situat pe canalul de derivație construit de Alexandru Ipsilanti la inceputul secolului al XIX-lea și pe care fusese mutat cursul râului Dâmbovița. Nodul de la Brezoaiele deriva debitele de viitură ale Dâmboviței în râul Ciorogârla.
1932
 |
| Regele Carol II-lea vizitand Iasul pentru a evolua pagubele inundatiilor din 1932 |
O ploaie torențială din iunie 1932 provoacă dinnou inundații catastrofale.Iată cum e relatată catastrofa în “Realitatea ilustrată“ , numărul din 7 iulie 1932: ”Moldova și Dobrogea au trecut prin momenet de goraza. Ploile căzute au provocat revărsarea apelor și regiunile din Nordul și estul Moldovei au înregistrat cele mai mari inundații și cel mai sinistru dezastru de o sută de ani încoace. Iașul a fost complet izolat. Bârladul a fost dărâmat pe trei sferturi, numeroase sate au fost rase de pe suprafața pământului, iar puhoaiele mai poartă și azi cadavre omenești și de animale și case întregi, care plutesc la vale și din care se mai aud țipetele supraviețuitorilor”
 |
| Inundatii Iasi 1932 Bahlui iesit din matca |
Regele Carol II a întreprins o vizită la Iaşi pe data de 4 iulie, pentru a evalua consecinţele inundaţiilor şi a fost primit de o mulţime impresionantă. A promis efectuarea de lucrări pentru evitarea repetarii inundațiilor. Lucrări care nu au fost făcute (poate și din cauza vremurilor care au urmat) decât abia peste 30 de ani când s-a investit în lucrări care să ferească Iaşiul de tragedii similare. In anii 1960-70 s-a realizat adâncirea şi regularizare albiei râului Bahlui şi s-au construit digurile de protecţie, deasemenea barajul si lacul de la Sârca.
1970
Cel puțin 1.500 de localităţi au fost devastate de apele revărsate ale Someșului în anul 1970. Ploile au turnat cu găleata timp de o săptămână. Fenomenul neobișnuit a fost determinat de căderea unor precipitații în cantitați nemaîintâlnite, în perioada 10 -13 mai 1970, precipitții care au atins intensități ajungând pâna la 100 l/mp in 24 de ore, adică de 2-3 ori volumul total al precipitațiilor care normal cad într-o lună. Cel mai mare dezastru a fost înregistrat la Satu Mare unde apele au spart un dig ce ocrotea un cartier şi uzina electrică şi au lăsat, după lovirea viiturii, în întuneric mii de oameni ce încercau să se salveze. Au murit într-o noapte 52 de oameni.
 |
| Ceausescu la inundatiile din Satu Mare 1970 |
A venit la faţa locului Ceauşescu şi, încălţat în cizme de cauciuc, a parcurs prin apă drumul până la sediul Consiliului Judeţean. Comunicatul apărut în presa vremii spunea : "Conducerea partidului și Guvernul, analizând situația creată, au stabilit o serie de măsuri urgente pentru ajutorarea regiunilor și localităților calamitate, precum și pentru limitarea efectelor negative. La această acțiune participă mii de cetățeni, o contribuție pretioasă fiind adusă de unitățile militare dislocate în acest scop, precum și de formațiunile gărzilor patriotice".
Cert este că - fără a fi nici pe departe un admirator al epocii respective- trebuie să recunosc că în perioada 1970-1980 au fost facute investițiile cele mai importate pentru combaterea inundațiilor din întreaga istorie a României: diguri, lucrări de îmbunătățiri funciare, baraje ș.a.m.d. Pe care dupa 1990 nu reușim nici măcar să le întreținem. De foarte multe ori chiar le distrugem (exemplul sistemelor de irigații e unul cocludent). Urmarea : ne plângem ba de inundații – ba de secetă !
2014
 |
| La inundații în..2014 |
Să înteleg ca Victor Ponta e primul conducător al României care “dă bani pentru un dig” ? E vorba de banii lui, înteleg...Mă abțin cu greu să nu mai comentez!
Surse:
Surse:
“Realitatea ilustrată” – numerele din 7 și 14 iulie 1932
deieri-deazi.blogspot.com