Ioana D’Arc, simbolul nationalismului catolic francez
Acum 583 de ani, în 30 mai 1431, a fost arsă pe rug Ioana d’Arc, supranumită “Fecioara din Orleans”, eroină naţională a poporului francez din în timpul “Războiului de 100 de ani” (1337-1453), purtat de Franţa împotriva Angliei.
Ioana D’Arc, o viaţă dedicată Bisericii şi eliberării Franţei de sub ocupaţia străină
Ioana D’Arc s-a născut în 6 ianuarie 1412 la Domremy, într-o familie simplă de ţărani. În anul 1428 localitatea este atacată de armatele anglo-burgunde şi Ioana este martoră la violarea și uciderea surorii sale, Catherine, de către soldații englezi. A avut din copilărie mai multe viziuni, faima ei crescând treptat şi ajungând să-i impresioneze şi pe conducătorii Franţei.
Ajunge la curtea regală la 16 ani, unde este supusă unor teste. Îl recunoaşte dintr-o mulţime de oameni pe Delfin, viitorul rege al Franţei, şi îi dezvăluie mai multe din viziunile sale, şoptite de voci divine. O seamă de teologi şi medici de la curte analizează cazul Ioanei. Până la urmă acesteia i s-a încredinţat o armată după ce a susţinut că într-una din viziunile ei Dumnezeu i-a spus să reîntoarcă pământurile Franței care erau dominate de Anglia în urmă bătăliilor din timpul “Războiul de o sută de ani”. Conduce lupta de eliberare a Orleansului, aflându-se mereu în fruntea oştirilor, deşi rănită de o săgeată la umăr. Victoria readuce încrederea în inimile soldaţilor francezi, armata fiind până în acel moment cu moralul zdrobit în urma unui şir de înfrângeri dureroase.
Delfinul este uns rege sub numele de Carol al VII-lea al Franţei, în prezența Ioanei şi a stindardului ei. La puţin timp după încoronare, semnează un acord cu anglo-burgunzii pentru încetarea momentană a ostilităților. Ducele de Burgundia asediază însă Compiegne în anul 1430 şi Ioana vine în ajutorul orașului. La 24 mai, este făcută prizonieră de către un cavaler burgund, care o capturează în timp ce încearcă să iasă din încercuire. Eroina pune la cale o evadare, însă Jean de Luxembourg o vinde regelui Angliei, care o închide la Rouen. Carol al VII-lea o trădează pe Ioana şi nu o ajută, cu toate că ea este convinsă că o va răscumpăra.
Este acuzată de erezie de către Universitatea din Paris, care cere să fie judecată de tribunalul Inchiziției. Este arsă pe rug, la 30 mai, în piața Vieux-Marche din Rouen, la numai 18 ani. Moare strigând numele lui Iisus Hristos, convinsă că și-a îndeplinit misiunea.
Sentința care a condamnat-o este anulată în 1456 şi Ioana d’Arc este reabilitată. Este beatificată de Vatican abia în 1905 şi este canonizată câţiva ani mai târziu, în 1921. Sursa: FrontPress.ro