Jobbik a acționat în instanță postul privat ATV din țara vecină în 2012 după ce în cadrul știrilor și emisiunilor politic formațiunea a fost descrisă în repetate rânduri ca fiind ”un partid parlamentar de extremă dreapta”. Naționaliștii maghiari s-au simțit lezați de această ”etichetă”, Curtea Supremă dându-le acestora câștig de cauză, la fel ca și organismul care reglementează piața media din Ungaria (similar Consiliului Național al Audiovizualului din România).

Postul de televiziune a fost găsit vinovat de folosirea sintagmei contestate cu scopul ”influențării negative a telespectatorii”.

Alianţa Tinerilor de Dreapta – Mişcarea pentru o Ungarie mai bună (Jobbik) a obţinut puțin peste 20 la sută din voturi în urma alegerilor generale din aprilie 2014 şi un număr de 24 de parlamentari. La nivel european partidul are legături strânse cu mai multe formaţiuni naţionaliste importante. După alegerile europarlamentare din mai 2014, Jobbik a obţinut aproape 15 procente din totalul voturilor exprimate, revenindu-i 3 locuri în Parlamentul European.

În ultimii ani şi-a intensificat prezenţa şi pe teritoriul României, revizioniştii unguri contestând statalitatea ţării noastre. Deasemenea, la începutul anului, conducerea Jobbik a decis mărirea numărului membrilor cu drept decizional de la 60 la 65, cooptând câte un membru din Ucraina, Slovacia, Serbia şi doi din România, ţări unde minoritatea maghiară este relativ puternic reprezentată în anumite regiuni. Jobbik este primul partid din Ungaria care a aprobat în statut că grupurile partidului din afara graniţelor pot avea delegat cu drept decizional la congresul naţional. Astfel s-a decis ca Transilvania şi aşa-zisul Ţinut Secuiesc să aibă câte un delegat. Sursa: FrontPress.ro