Nationalistii NU au reusit sa formeze un grup propriu in Parlamentul European
După alegerile europarlamentare de la sfârşitul lunii mai partidele naţionaliste au câştigat procente istorice, în unele ţări plasându-se pe primul loc. Cu toate acestea, preşedinta Frontului Naţional din Franta, Marine Le Pen, nu a reuşit să adune numărul necesar de partide pentru formarea unui grup propriu în Parlamentul European (PE), a anunţat, luni seara, aliatul său olandez, Geert Wilders. Pe de altă parte, euroscepticii conduși de britanicul Nigel Farage au creat un grup de sine stătător încă de săptămâna trecută.“Din păcate, nu am reuşit să constituim un grup în Parlamentul European cu alte şase partide”, a declarat Geert Wilders, citat de agenţia de presă olandeză ANP.
Partidele aveau termen până luni pentru a se înregistra în calitate de grup parlamentar în urma alegerilor europene, amintește Mediafax. Înainte de alegeri, Geert Wilders şi Marine Le Pen au încheiat un acord în vederea “distrugerii din interior” a Uniunii Europene.
Cel puţin 25 de deputaţi (dintr-un total de 751) din şapte ţări diferite sunt necesari pentru înfiinţarea unui grup parlamentar, fapt ce permite o vizibilitate mai mare, dar şi obţinerea unor subvenţii.
Cu toate că numărul de deputaţi nu reprezintă o problemă, partidele eurosceptice întâmpină dificultăţi în concilierea unor puncte de vedere uneori contradictorii.
Preşedinta FN, al cărei partid a câştigat alegerile europene din Franţa, a putut conta pe aproximativ 40 de aleşi (între care 23 FN), dar i-au lipsit două ţări pentru formarea unui grup al său. Ea era asigurată de susţinerea formaţiunilor din Olanda (anti-imigraţioniştii de la Partidul Libertăţii), Belgia (separatiştii flamanzi), Italia (separatiştii de la Liga Nordului) și Austria (Partidul Libertăţii). Marine Le Pen spera să convingă alte două partide să se alăture.
Geert Wilders, cunoscut pentru poziţiile sale anti-islam, a anunţat că cele cinci partide vor continua să colaboreze, “cu scopul de a reuşi crearea unui grup, alături de noi parteneri, înainte de sfârşitul anului”.
Ideea unei eventuale asocieri cu partidul polonez Congresul Noii Drepte (KNP) a fost în cele din urmă abandonată, din cauza olandezului Wilders. “PVV şi-a dorit cu adevărat constituirea unui grup, dar nu cu orice preţ”, a susţinut Geert Wilders, potrivit căruia partidul său nu poate colabora cu KNP, care doreşte, între altele, abolirea dreptului de vot pentru femei.
Istoricul grupurilor euro-parlamentare de “extremă dreapta”
Primul grup catalogat ca fiind “de extremă dreapta” a fost, în 1984, Grupul dreptei europene (GDE), prezidat de către tatăl lui Marine Le Pen, Jean-Marie Le Pen, informează Mediafax. În afară de Frontul Naţional, din acest grup mai făceau parte trei partide, şi anume Mişcarea Socială Italiană (considerată “neofascistă”), Uniunea Politică Naţională Greacă (nostalgică după Junta Coloneilor) şi partidul unionist din Irlanda de Nord. GDE a avut în total 17 aleşi, minimum cerut la acea vreme. În 1989, deputatul grec nu a fost reales iar Gianfranco Fini, liderul Mişcării Sociale Italiene, a început o reaşezare a partidului către centru-dreapta şi nu a mai dorit să se alieze cu alte formaţiuni naţionaliste. În lipsa cvorumului necesar, GDE a fost dizolvat.
În această situaţie, Frontul Naţional a căutat alţi aliaţi. A adunat 17 aleşi, provenind din Blocul Flamand (precursorul partidului separatist Interesul Flamand) şi partidul german Republicanii. A fost astfel creat Grupul tehnic al dreptei europene (GTDE), prezidat de către Jean-Marie Le Pen. Grupul s-a destrămat după ce trei germani au părăsit această structură, din cauza certurilor interne din propriul partid. Ulterior, alţi doi membri din cadrul Republicanilor au părăsit GTDE, din cauza dezacordurilor cu colegul lor flamand. GTDE s-a destrămat definitiv în 1994, Republicanii nemaitrecând pragul electoral.
Un alt proiect naţionalist în cadrul Parlamentului European s-a numit Grupul “Identitate, tradiţie, suveranitate”, care a funcţionat din ianuarie şi până în noiembrie 2007, preşedinte fiind francezul Bruno Gollnisch. Cei 23 de eurodeputaţi proveneau de la Frontul Naţional din Franţa, Interesul Flamand, Partidul Libertăţii din Austria, Alternativa Socială din Italia, Flamura Tricoloră tot din Italia, partidul bulgar Ataka şi un membru de la UKIP. Deasemenea din această structură a făcut parte şi Partidul România Mare. Grupul s-a destrămat în urma unor declaraţii cu caracter şovin la adresa românilor al italiencei Alessandra Mussolini. Indignaţi de faptul că ceilalţi colegi nu au sancţionat aceste ieşiri, cei şase aleşi PRM au părăsit grupul, care a căzut sub prag, revizuit la 20 de aleşi.
Euroscepticii au propriul grup parlamentarPe de altă parte, euroscepticul britanic Nigel Farage a anunţat miercuria trecută formarea unui grup în Parlamentul European (PE) în urma alierii unei disidente din Frontul Naţional (FN) francez, relatează AFP.
“Sunt foarte mândru că am format acest grup cu alţi deputaţi şi ne-am angajat să fim vocea poporului”, a anunţat şeful UKIP într-un comunicat publicat la Bruxelles. “Vom fi în avangardă pentru restabilirea libertăţii, democraţiei naţionale şi prosperităţii în Europa”, a adăugat el.
Grupul EFD (Europa, Libertate, Democraţie) va număra 48 de deputaţi, printre care şi o disidentă din FN, Joëlle Bergeron, aleasă în Franţa pe listele partidului FN, condus de Marine Le Pen.
Cei 48 de europarlamentari ai EFD provin din şapte ţări, numărul minim necesar pentru formarea unui grup politic în PE. EFD este alcătuit în marte parte din deputaţi Ukip (24) şi membri ai Mişcării italiene Cinci Stele (17) a lui Beppe Grillo.
Formarea acestui grup constituie o lovitură grea pentru preşedinta FN Marine Le Pen, care nu a reușit același lucru.
Formarea unui grup le va permite euroscepticilor să adopte poziţii în legătură cu cele mai importante teme dezbătute în plenul PE şi să pretindă preşedinţia uneia dintre cele 22 de comisii ale Legislativului european, transmite Mediafax. În plus, înfiinţarea unui grup oferă şi siguranţa acordării subvenţiilor, cuprinse între 20 şi 30 de milioane de euro pentru cei cinci ani de mandat în PE.
Curtat de FN, partidul lituanian Ordine şi Justiţie (TT) a ales în cele din urmă să rămână în grupul lui Nigel Farage. Deasemenea Partidul Popular din Danemarca şi formaţiunea populistă Adevăraţii finlandezi au respins o alianţă cu Frontul Naţional şi s-au alăturat grupului eurosceptic al conservatorilor britanici (ECR).
Aliaţi tradiţionali ai Frontului Naţional, democraţii suedezi s-au delimitat, la rândul lor, de partidul francez și s-au alăturat grupului lui Nigel Farage. Sursa: FrontPress.ro
Formarea acestui grup constituie o lovitură grea pentru preşedinta FN Marine Le Pen, care nu a reușit același lucru.
Formarea unui grup le va permite euroscepticilor să adopte poziţii în legătură cu cele mai importante teme dezbătute în plenul PE şi să pretindă preşedinţia uneia dintre cele 22 de comisii ale Legislativului european, transmite Mediafax. În plus, înfiinţarea unui grup oferă şi siguranţa acordării subvenţiilor, cuprinse între 20 şi 30 de milioane de euro pentru cei cinci ani de mandat în PE.
Curtat de FN, partidul lituanian Ordine şi Justiţie (TT) a ales în cele din urmă să rămână în grupul lui Nigel Farage. Deasemenea Partidul Popular din Danemarca şi formaţiunea populistă Adevăraţii finlandezi au respins o alianţă cu Frontul Naţional şi s-au alăturat grupului eurosceptic al conservatorilor britanici (ECR).
Aliaţi tradiţionali ai Frontului Naţional, democraţii suedezi s-au delimitat, la rândul lor, de partidul francez și s-au alăturat grupului lui Nigel Farage. Sursa: FrontPress.ro