Bărbatul, în vârstă de 40 de ani, era unul dintre dezvoltatorii cei mai apreciați la locul de muncă. Codurile lui erau mereu bine scrise, curate și predate cu punctualitate, înainte de termen. Se spunea despre el că este un angajat „inofensiv și tăcut, genul la care nu te-ai uita de două ori, nici dacă ați fi într-un lift”. Nimeni nu ar fi bănuit că, în timp ce dezvoltatorul își aduna credit profesional și recomandări pentru CV, altcineva îi făcea toată munca.

Și nici nu s-ar fi descoperit lucrul acesta dacă firma pentru care lucra nu ar fi suspectat că este victima unui atac informatic, după ce administratorii au observat că un IP din China se loghează zilnic la rețeaua companiei. Pentru investigații, firma (al cărui nume nu a fost dezvăluit presei) a angajat compania Verizon Business, care a deslușit misterul.

Unul dintre angajații firmei își externaliza toată munca, la o companie din China. Nu exista nicio breșă în sistem, fiindcă bărbatul oferea datele de acces în rețea pe care le avea el, trimițând în China, prin curierat, chiar și token-ul necesar pentru logare. Din salariul lui anual, de câteva sute de mii de dolari, dezvoltatorul trimitea (potrivit facturilor descoperite cu sutele în computerul lui) numai 50.000 de dolari în China.

Echipa de investigatori de la Verizon a putut chiar să reconstituie, pe baza logurilor dezvoltatorului, programului lui zilnic:

9:00 a.m. – sosirea la muncă + surf pe Reddit vreo două ore. Privit clipuri cu pisici pe YouTube
11:30 a.m. – prânz
1:00 p.m. – Ebay
în jur de 2:00 p.m – update-uri pe Facebook și LinkedIn
4:30 p.m. – sfârșitul zilei de muncă și e-mail către management
5:00 p.m. – plecat acasă

Povestea lui a fost relatată, ca studiu de caz, pe blogul Verizon. A fost rapid tradusă în chineză și publicată pe rețeaua socială Sina Weibo (foarte populară în China). Cazul a stârnit controverse pe ambele coaste ale Pacificului. În timp ce unii l-au lăudat pentru creativitatea modului în care și-a delegat munca, alții (în special dezvoltatori chinezi) s-au declarat dezamăgiți de salariul disproporționat al dezvoltatorului. „Hai să învățăm engleza și să ne căutăm de lucru în SUA”, spunea un comentator pe Sina Weibo. „De ce să facem noi munca de jos, pentru un preț de nimic în China?”.

Întâmplarea, aproape anecdotică, se adaugă pe lista deja deschisă a gesturilor de exploatare comise de membri ai societății vestice asupra societăților defavorizate economic.

Colateral, portalul slaveryfootprint.orgşi-a propus să militeze împotriva flagelului exploatării, folosind o metodă cât se poate de inedită: calcularea, în funcţie de consum, a numărului de muncitori ilegali pe care îi implică traiul nostru zilnic.

Site-ul propune participarea la un test scurt şi foarte atractiv din punct de vedere grafic, la finalul căruia, bazat pe obiceiurile de consum ale participantului, se poate concluziona asupra modului în care omul repectiv profită de pe urma muncii „sclavilor contemporani”. De pe Semnele Timpului