Opozanţii monumentului funerar susţin că deşi acolo sunt îngropaţi combatanţii din ambele tabere din timpul Războiului Civil, ansamblul a devenit “un loc de pelerinaj pentru extremiştii de dreapta”. Deasemenea este accentuat şi faptul că mai mulţi oponenţi politici de stânga ai regimului naţionalist au murit în timpul construirii complexului din “Valea celor căzuţi”.

Recomandările ONU sunt doar o repetare a unor presiuni similare din 2011, exercitate pentru deshumarea generalului la vremea respectivă de fostul guvern socialist al Spaniei.

Reprezentanţii ONU susţin că după ce mormântul lui Franco va fi mutat, ansamblul ar putea deveni un muzeu care să “onoreze memoria victimelor dictaturii”.

Ansamblul monumental din “Valea celor căzuţi” cuprinde o biserică catolică de mari dimensiuni, unde sunt îngropaţi combatanţii din ambele tabere din timpul Războiului Civil dintre anii 1936 şi 1939 (peste 33.800 de persoane dintre care circa 12.000 rămânând neidentificate). În acest loc se află în prezent şi mormintele a doi lideri naţionalişti spanioli, Francisco Franco şi Jose Antonio Primo de Rivera. Construcţia bisericii, situată în apropiere de Madrid, a început în 1940 şi a durat 19 ani.

În 20 noiembrie 1975 se stingea din viaţă în Madrid generalul Franco, conducătorul suprem al Spaniei naţionaliste timp de peste 35 de ani. În aceeaşi zi, dar în anul 1936, era asasinat de comunişti Jose Antonio Primo de Rivera, fondatorul Falangei Spaniole, formaţiune naţionalistă catolică devenită ulterior partid unic de guvernământ în timpul regimului franchist.

Generalul Franco a condus statul iberic într-o manieră autoritară din 1939 până în 20 noiembrie 1975, când a murit la vârsta de 82 de ani. În toată această perioadă Spania s-a bucurat de stabilitate politică, fapt ce a dus, în opinia nostalgicilor regimului, la creşterea nivelului de trai şi la dezvoltarea industrială a ţării.

Franco a cerut ca după moartea sa să fie reinstaurată monarhia, care fusese abolită încă din 1931, numindu-l succesor pe Juan Carlos de Bourbon. Odată ajuns pe tron acesta a renunţat la regimul autoritar în favoarea democraţiei liberale.

În 1977, forţele politice ale Spaniei din acele vremuri au căzut de acord să ofere o “amnistie generală” pentru toţi reprezentanţii fostului regim care ar fi putut fi chemaţi în instanţă de familiile victimelor. În luna februarie a acestui an, ONU a cerut ca acest “pact” să fie anulat, pentru trimiterea în judecată a unor foşti funcţionari sau militari. Sursa: FrontPress.ro