Ambasada Ucrainei din Budapesta pichetata impotriva recrutarii etnicilor maghiari si trimiterea lor pe frontul anti-rusesc din est (FOTO)
Membrii formaţiunilor radicale ungare HVIM şi Jobbik au pichetat vineri după-amiază ambasada Ucrainei din Budapesta în semn de protest faţă de recrutarea de către Kiev a tinerilor etnici maghiari din regiunea Transcarpatia şi trimiterea lor pe frontul de est, unde armata este angajată în lupte grele contra separatiştilor pro-ruşi. Cu o situaţie similară se confruntă şi comunitatea românească din Ucraina, fiind semnalate recent în zona Cernăuţiului manifestaţii contra politicilor războinice ale autorităţilor din Kiev, inclusiv blocarea unor artere de circulaţie.
În cadrul pichetării de vineri din Budapesta, vicepreşedintele Jobbik Stephen Szavay şi fondatorul HVIM Laszlo Toroczkai, interzis în România, au declarat în discursurile rostite că războiul din estul Ucrainei nu este “un conflict al ungurilor”. Deasemenea au mai fost făcute în discursurile care au urmat paralele cu războaiele din fosta Iugoslavie.
Participanţii la acţiune au mai cerut autorităţilor din Budapesta să facă presiuni pentru stoparea “recrutării forţate” a etnicilor maghiari şi trimiterea lor pe frontul anti-rusesc.
Regiunea Transcarpatia este situată în vestul Ucrainei şi găzduieşte o importantă comunitate magiară. Teritoriul Transcarpatiei actuale a făcut parte, până în 1918, din Regatul Ungariei, care organizase în regiune comitatele Maramureș, Ugocea, Bereg și Ung.
“Mişcarea tinerilor maghiari din cele 64 de comitate” (referire la împărţirea teritorial-administrativă a Ungariei Mari) a fost înfiinţată în anul 2001 în Ungaria de către Toroczkai Laszlo. Organizaţia are filiale active şi în România, în unele localităţi din Ardeal unde populaţia maghiară alcătuieşte un procent important din totalul populaţiei. Membrii HVIM s-au remarcat anul trecut cu ocazia Zilei Naţionale a României, când au organizat o contra-demonstraţie la “Marşul Unirii” din Sfântu Gheorghe al Noii Drepte.
Alianţa Tinerilor de Dreapta – Mişcarea pentru o Ungarie mai bună (Jobbik) a obţinut puțin peste 20 la sută din voturi în urma alegerilor generale din aprilie 2014 şi un număr de 24 de parlamentari. La nivel european partidul are legături strânse cu mai multe formaţiuni naţionaliste importante. După alegerile europarlamentare din mai 2014, Jobbik a obţinut aproape 15 procente din totalul voturilor exprimate, revenindu-i 3 locuri în Parlamentul European.
În ultimii ani şi-a intensificat prezenţa şi pe teritoriul României, revizioniştii unguri contestând statalitatea ţării noastre. Deasemenea, la începutul anului, conducerea Jobbik a decis mărirea numărului membrilor cu drept decizional de la 60 la 65, cooptând câte un membru din Ucraina, Slovacia, Serbia şi doi din România, ţări unde minoritatea maghiară este relativ puternic reprezentată în anumite regiuni. Jobbik este primul partid din Ungaria care a aprobat în statut că grupurile partidului din afara graniţelor pot avea delegat cu drept decizional la congresul naţional. Astfel s-a decis ca Transilvania şi aşa-zisul Ţinut Secuiesc să aibă câte un delegat. Sursa: FrontPress.ro