Comersantii de boli
Doi profesori de medicină francezi, respectiv, Philippe Ewen şi Bernard Debré consideră că, „fiecare al doilea medicament din lume este inutil (circa 50% ), chiar periculos pentru omenire şi aproape 56 de tipuri de medicamente ar trebui retrase din farmacii”.
Lista cuprinde remedii împotriva fumatului şi diabetului, pentru cancer, boli neurologice, cardio-vasculare, osteoporoză, stimulente psihice, antidepresive, contraceptive de generaţia a treia şi a patra. „Toate acestea fac mai mult rău decît bine, îmbogăţind lanţurile de farmacii şi producătorii, susţin cei doi profesori, citaţi de Agerpres.” Cu puţin timp în urmă, am primit cu poşta electronică de la cititoarea mea fidelă, Florina Cameniţă, un material pe tema comerţului cu boli, al cărui fundament m-a impresionat, de unde şi curgerea textului de mai jos. Dragii mei cititori, am aflat cu stupoare cine exploatează temerile omului: producătorii de medicamente, care în ultimele decenii ţintesc tot mai mulţi oameni sănătoşi prin publicitate virulentă. Comerţul cu boli urmăreşte păstrarea unei permanente clientele de „bolnavi” prin „medicalizarea” vieţii acestora, inocularea fricii, fiind strategie lor de succes.
Frica de boală, de moarte, de înălţime, de întuneric, de suferinţă, tristeţile, calviţia, kilogramele în plus, singurătatea, timiditatea, grijile cotidiene, eşecurile, sărăcia, neîmplinirile, stările de rău sau disconfort, şubrezirea fizică şi emoţională, frica de îmbătrînire a femeilor, frica de cancer, de osteoporoză, de boli cardiace, de diabet, alte inventate fobii moderne, devin peste noapte afecţiuni grave, fiecăreia revenindu-i cîteva sortimente de pastile. Comersanţii de medicamente au inventat cîte o boală pentru fiecare pastilă fabricată, constată medicul Martin Winkler în postfaţa lucrării lui Jorg Blech, „Inventatorii de boli”. „Manipulând membrii influenţi ai comunităţii medicale, industria farmaceutică a modificat periodic normele anumitor valori biologice (colesterol, tensiune arterială etc) pentru a creşte numărul pacienţilor care cumpără medicamente”.
Asta explică de ce 80% din oamenii sănătoşi de pe planetă ajung bolnavi peste noapte. „Pînă şi stresul de la loterie a fost denumit „traumatismul biletului necîştigător”. Alain Cassels – cercetător în politica medicamentelor la Universitatea Victoria din Canada şi Ray Moynihan – jurnalist pe probleme de sănătate, scriu în cartea „Selling Sickness – How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients” despre cinismul marketingului practicat de companiile farmaceutice: „Dacă în ţările dezvoltate, oamenii se bucură de o viaţă lungă, sănătoasă, dinamică, campaniile publicitare îi transformă în bolnavi. Cheltuielile cu sănătatea ale populaţiei s-au triplat în ultimii ani, din cauza preţurilor mereu crescînde ale medicamentelor, dar mai ales pentru că medicii prescriu din ce în ce mai multe clase de medicamente unei prezumate boli”.
„A-i face pe oamenii sănătoşi să creadă că trebuie să se îngrijească pe viaţă, reprezintă pentru fabricanţii de medicamente o veritabilă rentă viageră”. Vince Parry, în Medical Marketing & Media, Londra – „Arta de a cataloga starea de sănătate” (The Art of Branding a Condition), înfăţişează pe larg metodele prin care se „favorizează crearea” tulburărilor de sănătate: „reevaluarea repetată a stării de sănătate, redefinirea unor boli cunoscute de mult şi redenumirea lor şi crearea unor disfuncţii din nimic.” „Business Insights” consemnează într-un raport: „oamenii trebuie „convinşi că problemele acceptate de ei ca uşoare disconforturi” necesită „intervenţia medicului”, iar „anii care vor veni vor fi martorii bolilor create de firme”. Potrivit aceleaşi surse, „90% dintre americani sunt hipertensivi, 50% dintre femei au disfuncţie sexuală, iar 40 de milioane de americani sînt monitorizaţi din cauza nivelului „ridicat” al colesterolului.” Aceste maladii în ghilimele se pot vindeca, desigur, numai cu noile clase de medicamente.
Epidemia de marketing a transformat, uşor-uşor disfuncţiile banale în boli grave. Experţii medicali, plătiţi de industria farmaceutică, au extins aria de definire a patologiilor, favorizînd consumul de medicamente, acoperit mediatic cu mărturii ale celebrităţilor. Şi la noi, toata lumea i-a văzut la televizor pe Arşinel, Stela si Nico, făcînd reclama unei farmacii. Unde s-a mai pomenit asta în vremea bunicii? Astfel de tehnici manipulatorii au creat o piaţă impresionantă a pastilelor care tratează boli inexistente, precum impotenţa, hipertensiunea uşoară, osteoporoza, fobiile şi altele.” Biblia psihiatrilor americani – „Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder” (DSM 4) – a introdus 77 de boli mentale noi, scrie Jean-Claude St-Onge în „Reversul pilulei”, publicată la Montreal, Ecosocietes, în 2004. Pentru a introduce aceste noi boli a fost schimbată definiţia bolnavului. O anchetă efectuată în aprilie 2004 de Lisa Cosgrove, cercetător la University of Masachussets Boston, publicată în „Psycho-Therapy and Psychosomatics”, a demonstrat că mai bine de jumătate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost plătiţi de firmele de medicamentele care tratează aşa-zisele boli noi, introduse în manual. La fel şi cu depresia. Impresia de depresie a fost creată artificial în ultima vreme, numărul depresivilor de pe mapamond s-a dublat, numărul femeilor care consumă antidepresive fiind triplu faţă de cel al bărbaţilor. A crescut, de asemenea, numărul copiilor cărora le sînt administrate antidepresive. Nefiind indicate în tratamentul depresiilor uşoare, cu atît mai mult copiilor, antidepresivele sînt totuşi prescrise masiv, special pentru creşterea vînzărilor. Potrivit lui Jean-Claude St-Onge, „femeile sînt vizate în mod special de medicalizarea vieţii”. Altădată femeile mergeau la medic doar în perioada sarcinii. Astăzi sînt „hrănite cu medicamente de contracepţie şi de menopauză”. Schimbarea modului în care oamenii privesc afecţiunile banale, crearea pieţei aferente bolilor noi şi negoţul cu boli, prin inocularea fricii, aduc vînzări de miliarde de dolari companiilor farmaceutice.
Şi la noi, farmaciile au invadat ţara şi sînt mai dese decît şcolile, magazinele second hend, staţiile de autobuz şi trecerile de pietoni. Întoarceţi-vă la natură! Bunicii noştri se tratau cu ceaiuri şi cataplasme, aveau bujori în obraji şi plesneau de sănătate. În „farmacia Domnului” există cîte o plantă de leac pentru fiecare boală! Medicamentele şi vaccinurile din reclame ucid şi îmbogăţesc companiile farmaceutice! De Maria Diana Popescu - Agero