Enigma Bibliotecii din Alexandria
Distrugerea Bibliotecii din Alexandria a fost descrisă drept cel mai dramatic capitol din istoria culturală a omenirii. Istoria ne spune că biblioteca a fost fondată în oraşul Alexandria de către Ptolemeu al II-lea
(282-246 î.H.), pornind de la fondul de cărţi al bibliotecii personale a lui Aristotel, şi a avut în final 700.000 de exemplare, fiind cea mai mare şi mai cunoscută de lumea antică.
(282-246 î.H.), pornind de la fondul de cărţi al bibliotecii personale a lui Aristotel, şi a avut în final 700.000 de exemplare, fiind cea mai mare şi mai cunoscută de lumea antică.
Pe lîngă colecţia de papirusuri (iar mai tîrziu pergamente subţiri), biblioteca avea şi o facultate permanentă, cu 50 de profesori, care a dat lumii cele mai strălucite nume ale Antichităţii, Euclid, părintele geometriei, şi legendarul Arhimede. Datorită bibliotecii, oraşul Alexandria a devenit centru cultural al lumii, vreme de peste 600 de ani, dar a dat naştere şi multor legende privind dispariţia ei.
Surse antice şi bizantine relatează că distrugerea a fost pusă pe seama a trei persoane. Se spune că Iulius Cezar i-ar fi dat foc din greşeală, atunci cînd a ordonat să fie incendiată zona din jurul docurilor. Una dintre variante vorbeşte despre Patriarhul Theophilus că ar fi distrus-o la devastarea Serapeumului păgîn, în 391 î.H. Cele mai veridice date indică însă anul 640, cînd oştile musulmane au cucerit Egiptul, iar califul Omar ar fi ordonat ca Biblioteca din Alexandria să fie arsă în totalitate, pe motiv că toate înscrisurile contraveneau Coranului, deci erau socotite eretice.
Totuşi, istoria spune că Biblioteca Regală nu a fost atît de mare, deoarece 700.000 de papirusuri ar fi cîntărit doar 40 de kilograme, deci era doar o clădire monumentală, un edificiu gigantic. Lucrările de excavare au scos însă la lumină mult mai puţine ruine, iar concluzia a fost că Biblioteca Regală a avut o mărime redusă, ceea ce poate explica cum de a putut să dispară din istorie, fără să lase urme de amploare. Cel mai mare mister rămîne totuşi cel al distrugerii şi dispariţiei ei, dar nu se cunoaşte cu certitudine cine a fost adevăratul responsabil.
In relatările care vorbesc despre Cezar că a dat foc flotei din port nu se menţionează vreo pagubă adusă bibliotecii, susţinîndu-se că aceasta se afla departe de docuri şi era prea solidă, fiind astfel protejată împotriva incendiilor.
Versiunea că Patriarhul Theophilus a incendiat o grupare de creştini nu este nici ea sigură, deoarece se ştie precis că nu toate manuscrisele ar fi dispărut, la moartea sa găsindu-se la el acasă numeroase documente.
In anul 1979, un grup de arheologi şi mediumuri, Mobius, ce lucrau în domeniul paranormalului, a încercat să localizeze biblioteca distrusă. Ei au repetat cercetările şi în anul 1990, nutrind convingerea că metodele lor de „clarvăzători” ar putea oferi lumii rezultate extraordinare. S-au folosit de experienţe în afara trupului, telepatie şi călătorie astrală, pentru a vizualiza zona, chiar să-i stabilească poziţia pe hartă, dar în zadar. Şi în 1995, acelaşi grup Mobius credea în dovezile depistate de mediumuri, dar credibilitatea rămîne sub semnul întrebării, deoarece dovezi concrete nu au existat.
Totuşi, pierderea Bibliotecii din Alexandria a fost descrisă ca „zonă în care istoria şi-a pierdut memoria”.
lumeamisterelor.com
Surse antice şi bizantine relatează că distrugerea a fost pusă pe seama a trei persoane. Se spune că Iulius Cezar i-ar fi dat foc din greşeală, atunci cînd a ordonat să fie incendiată zona din jurul docurilor. Una dintre variante vorbeşte despre Patriarhul Theophilus că ar fi distrus-o la devastarea Serapeumului păgîn, în 391 î.H. Cele mai veridice date indică însă anul 640, cînd oştile musulmane au cucerit Egiptul, iar califul Omar ar fi ordonat ca Biblioteca din Alexandria să fie arsă în totalitate, pe motiv că toate înscrisurile contraveneau Coranului, deci erau socotite eretice.
Totuşi, istoria spune că Biblioteca Regală nu a fost atît de mare, deoarece 700.000 de papirusuri ar fi cîntărit doar 40 de kilograme, deci era doar o clădire monumentală, un edificiu gigantic. Lucrările de excavare au scos însă la lumină mult mai puţine ruine, iar concluzia a fost că Biblioteca Regală a avut o mărime redusă, ceea ce poate explica cum de a putut să dispară din istorie, fără să lase urme de amploare. Cel mai mare mister rămîne totuşi cel al distrugerii şi dispariţiei ei, dar nu se cunoaşte cu certitudine cine a fost adevăratul responsabil.
In relatările care vorbesc despre Cezar că a dat foc flotei din port nu se menţionează vreo pagubă adusă bibliotecii, susţinîndu-se că aceasta se afla departe de docuri şi era prea solidă, fiind astfel protejată împotriva incendiilor.
Versiunea că Patriarhul Theophilus a incendiat o grupare de creştini nu este nici ea sigură, deoarece se ştie precis că nu toate manuscrisele ar fi dispărut, la moartea sa găsindu-se la el acasă numeroase documente.
In anul 1979, un grup de arheologi şi mediumuri, Mobius, ce lucrau în domeniul paranormalului, a încercat să localizeze biblioteca distrusă. Ei au repetat cercetările şi în anul 1990, nutrind convingerea că metodele lor de „clarvăzători” ar putea oferi lumii rezultate extraordinare. S-au folosit de experienţe în afara trupului, telepatie şi călătorie astrală, pentru a vizualiza zona, chiar să-i stabilească poziţia pe hartă, dar în zadar. Şi în 1995, acelaşi grup Mobius credea în dovezile depistate de mediumuri, dar credibilitatea rămîne sub semnul întrebării, deoarece dovezi concrete nu au existat.
Totuşi, pierderea Bibliotecii din Alexandria a fost descrisă ca „zonă în care istoria şi-a pierdut memoria”.
lumeamisterelor.com