Ce anume s-a schimbat în viaţa noastră? Cele mai mari companii româneşti au fost distruse ori preluate de multinaţionale străine, întreaga economie românească şi aproape toţi românii sunt la cheremul lor. Uitaţi-vă la sectorul retailului de alimente: după ce au distrus Bucureştiul unde, după ce au fost dărâmate de către Primăria Bucureşti în 2000-2002 peste 100.000 de chioşcuri sau mici magazine care erau ţinute la nivel de afaceri de familie, ne-au fost plantate câteva zeci de super şi hypermarketuri, care au distrus oraşul, au distrus orice mică iniţiativă, ne-au adus cu ele aglomeraţia, furtul la raft, produse expirate , mâncăruri cu chimicale, tot mai mulţi români lucrează că robii câte 10 ore pe zi… Aţi auzit voi să existe sindicat al angajaţilor la Cora, Carrefour sau Metro? Eu nu am auzit…

În România, sau mai exact la ce ne aşteaptă viitorul, nu îmi doresc să îmi văd copii plecând ca nişte roboţi la serviciu la 8 dimineaţa, venind acasă seara la 21:00, cumpărând în grabă o porţie de mâncare de la fast-food, şi adormind la televizor. Aşteptând cuminţi să primească salariile pe card, să nu aibă nimic al lor!

În 1989, ne plângeam că este cenzură, că suntem monitorizaţi… După 20 ani de zile, datele noastre personale sunt procesate şi cunoscute de multinaţionale (bănci, telefonie, asigurări) , telefoanele ne sunt înregistrate de companiile de telefonie, e-mailurile sunt citite şi stocate, puse la păstrare pentru momentul la care nu vom fi cuminţi şi se vor scoate de la naftalină să ni se dea cu ele în cap, suntem monitorizaţi, scanaţi… Ce s-a schimbat ?

Multinaţionalele, după ce au făcut posibil ca majoritatea românilor să ajungă să lucreze pentru ei, îşi desăvârşesc opera distrugând şi micile afaceri româneşti, dominând şi acaparând toate domeniile economiei naţionale. Au terminat cu retailul în vânzarea de alimente, pentru că asta era cel mai important, întrucât prin mâncare şi băutură controlezi omul cel mai bine, au trecut şi terminat cu sectorul bancar unde românii sunt cea mai exploatată naţie din UE, au trecut la turism unde agenţiile mici şi mijlocii sunt înghiţite de marii tour-operatori multinaţionali, construcţii, transporturile…tot. Iar mica iniţiativă şi ţăranii care mai produc alimente naturale, sunt duşmani ai acestor multinaţionale, sunt hăituiţi, falimentaţi şi noi nu facem nimic să-i salvăm…pentru a ne salva pe noi!

Să ştiţi că această dilemă şi poate senzaţia că nu avem ce să facem a fost cel mai păcătos sentiment care a fost indus românului. Ca să supravieţuieşti într-o corporaţie, trebuie musai să respecţi cu sfinţenie câteva reguli (de pupincurist), ca un bun-supus ce eşti; că na… nu trebuie să ai idei şi mai ales că nu trebuie să ai gusturi – pentru a putea suge şosetele nespălate de vreo 2 săptămâni ale şefilor “de sus” care nu au timp nici să se screme pe ei. Şeful este şef – cu toţi nespălaţii pe şosete, cred şi eu că şefu’i şef când intră în birou şi pute deoarece n-are timp să se spele la cât stă pe la birou.

Eliminarea corupţiei sau a capitalului românesc? Statele acordă subvenţii multinaţionalelor favorizându-le în dauna economiei naţionale. De pe Acum ori niciodata