Corneliu Zelea Codreanu (n. 13 septembrie1899 la Husi - d. 30 noiembrie1938) a fost liderul carismatic al extremei-drepte naționalist creștine din România interbelică, al partidului Garda de Fier sau al Legiunii Arhanghelul Mihail (cunoscuți și sub numele de Legionari, Mișcarea Legionară sau neoficial, „Cămășile Verzi”).
Legionarii i-au atribuit lui Zelea Codreanu titlul de Căpitanul, acesta având controlul absolut al organizației până la moartea sa, în timpul detenției.
![]()
Corneliu Zelea Codreanu s-a născut la 13 septembrie1899 la Huși, cu numele Corneliu Zieliński. În anul 1902 tatăl său, Ion Zieliński și-a românizat numele în Zelea Codreanu. Mama sa, Eliza născută Brauner era de origine germană - bavareză Corneliu a fost botezat într-o biserică ortodoxă odată cu părinții săi, care s-au convertit și ei, la credința ortodoxă.
Corneliu și tatăl său, Ion Zelea Codreanu, s-au străduit să-și afișeze o origine neaoș-română, reclamându-se a se trage dintr-o veche familie de răzeși și arătând că numele Zelea ar fi provenit de la zaleși nu de la Zieliński, care înseamnă în poloneză: Codreanu.
A urmat cursurile școlii primare la Iașiși Huși, iar între anii 1912-1916 a fost înscris la liceul militar de la Mănăstirea Dealu.
La 16 ani a fost combatant voluntar în Primul Război Mondial, fără a fi împlinit vârsta minimă pentru încorporare. Între 1917și 1918 a urmat cursurile Școlii Militare de Infanterie de la Botoșani.
A aderat la Garda Conștiinței Naționaleîn 1919, atras de caracterul anticomunist al organizației. În 1920 a participat la acțiunile de înăbușire a revoltei comuniste de la Atelierele CFR Nicolina.
Admis la facultatea de drept din Iași, a devenit președintele Societății studenților la drept, organizație pe care a dizolvat-o pentru a fonda, în 1922, „Asociația Studenților Creștini”. În semn de protest față de decizia rectoratului universității de a începe anul școlar fără tradiționala slujbă religioasă, Codreanu s-a baricadat în interiorul instituției. Din cauza acestei acțiuni a fost exmatriculat. A plecat în Germania, unde a studiat timp de câteva luni la Berlinși Jena.
Legionarii i-au atribuit lui Zelea Codreanu titlul de Căpitanul, acesta având controlul absolut al organizației până la moartea sa, în timpul detenției.
Biografie

Naşterea Căpitanului. Gravura lui Alexandru Bassarab îl reprezintă simbolic pe pruncul Corneliu Zelea Codreanu in ipostază hristică, în iesle și cu un nimb schițat în jurul capului, sugerând nașterea lui Iisus Hristos. Este vegheat de Arhanghelul Mihail, simbolul Mișcării Legionare. În partea superioară, data nașterii. Gravura a fost difuzată de Horia Simași Garda de Fier, în 1940.
Corneliu și tatăl său, Ion Zelea Codreanu, s-au străduit să-și afișeze o origine neaoș-română, reclamându-se a se trage dintr-o veche familie de răzeși și arătând că numele Zelea ar fi provenit de la zaleși nu de la Zieliński, care înseamnă în poloneză: Codreanu.
A urmat cursurile școlii primare la Iașiși Huși, iar între anii 1912-1916 a fost înscris la liceul militar de la Mănăstirea Dealu.
La 16 ani a fost combatant voluntar în Primul Război Mondial, fără a fi împlinit vârsta minimă pentru încorporare. Între 1917și 1918 a urmat cursurile Școlii Militare de Infanterie de la Botoșani.
A aderat la Garda Conștiinței Naționaleîn 1919, atras de caracterul anticomunist al organizației. În 1920 a participat la acțiunile de înăbușire a revoltei comuniste de la Atelierele CFR Nicolina.
Admis la facultatea de drept din Iași, a devenit președintele Societății studenților la drept, organizație pe care a dizolvat-o pentru a fonda, în 1922, „Asociația Studenților Creștini”. În semn de protest față de decizia rectoratului universității de a începe anul școlar fără tradiționala slujbă religioasă, Codreanu s-a baricadat în interiorul instituției. Din cauza acestei acțiuni a fost exmatriculat. A plecat în Germania, unde a studiat timp de câteva luni la Berlinși Jena.