0.
![]()
CEC-ul a fost infiintat in 1864, printr-o lege decretata de Alexandru Ioan Cuza. Daca primul sediu era format doar din trei incaperi modeste, puse la dispozitie de Ministerul de Finante, dezvoltarea rapida a operatiunilor impune construirea unui sediu propriu.
Spectaculoasa cladire a Casei de Economii si Consemnatiuni s-a vrut de la bun inceput o cladire monumentala "demna de progresele arhitecturii secolului al XIX-lea si de gradul civilizatiunei la care tinde Romania" - astfel graia directorul institutiei financiare infiintata de Al. I. Cuza in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
Francezii, aceeasi care au construit o mare parte a orasului, sunt responsabili si pentru CEC. Paul Gottereau, de numele caruia se leaga si constructia Palatului Cotroceni, a alcatuit planurile cladirii CEC, de executie ocupandu-se arhitectul roman Ion Socolescu.
Piatra de temelie a Palatului CEC s-a asezat cu mare fast intr-o insorita zi de 8 iunie 1897, in prezenta personajului responsabil pentru schimbarea fetei Bucurestiului, regele Carol I, a familiei sale si a multor personalitati ale vremii: Dimitrie Sturza, Ion C. Bratianu, G. Cantacuzino s.a.m.d.
In prezent in interiorul cladirii se afla Muzeul CEC, singura cale de acces inauntru, tinand cont ca in 1998 palatul a fost inchis publicului larg pe motiv ca "fluctuatia de persoane in palat dauneaza interiorului pretios" - Stefan Petre Kirson. In muzeu se afla o colectie de seifuri vechi, carti postale, librete de economii si certificate de depozite.
Din punct de vedere al arhitecturii, Palatul CEC este cunoscut in primul rand pentru proportii si finisajele de exceptie ale fatadelor si pentru trainicie – nici unul dintre cutremurele prin care a trecut nu i-a afectat serios structura.
CEC-ul a fost infiintat in 1864, printr-o lege decretata de Alexandru Ioan Cuza. Daca primul sediu era format doar din trei incaperi modeste, puse la dispozitie de Ministerul de Finante, dezvoltarea rapida a operatiunilor impune construirea unui sediu propriu.
Spectaculoasa cladire a Casei de Economii si Consemnatiuni s-a vrut de la bun inceput o cladire monumentala "demna de progresele arhitecturii secolului al XIX-lea si de gradul civilizatiunei la care tinde Romania" - astfel graia directorul institutiei financiare infiintata de Al. I. Cuza in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
Francezii, aceeasi care au construit o mare parte a orasului, sunt responsabili si pentru CEC. Paul Gottereau, de numele caruia se leaga si constructia Palatului Cotroceni, a alcatuit planurile cladirii CEC, de executie ocupandu-se arhitectul roman Ion Socolescu.
Piatra de temelie a Palatului CEC s-a asezat cu mare fast intr-o insorita zi de 8 iunie 1897, in prezenta personajului responsabil pentru schimbarea fetei Bucurestiului, regele Carol I, a familiei sale si a multor personalitati ale vremii: Dimitrie Sturza, Ion C. Bratianu, G. Cantacuzino s.a.m.d.
In prezent in interiorul cladirii se afla Muzeul CEC, singura cale de acces inauntru, tinand cont ca in 1998 palatul a fost inchis publicului larg pe motiv ca "fluctuatia de persoane in palat dauneaza interiorului pretios" - Stefan Petre Kirson. In muzeu se afla o colectie de seifuri vechi, carti postale, librete de economii si certificate de depozite.
Din punct de vedere al arhitecturii, Palatul CEC este cunoscut in primul rand pentru proportii si finisajele de exceptie ale fatadelor si pentru trainicie – nici unul dintre cutremurele prin care a trecut nu i-a afectat serios structura.