Dupa Revolutia Bolsevica si Razboiul Civil au continuat sa existe in Rusia Sovietica grupuri regaliste si pro-monarhiste, care au intreprins activitati clandestine imotriva comunistilor in cooperare cu emigranti rusi. Dar au fost infranti in principal prin provocari ale NKVD-ului. Cea mai cunoscuta organizatie anti-comunista din Uniunea Sovietica dupa Al doilea Razboi Mondial a fost Uniunea Socil-Crestina a Tuturor Rusilor pentru Eliberarea Poporului, dintre a caror membri, in particular Vladimir Osipov si Leonid Borodin, au aderat in mod explicit la orientari monarhiste. In parlel au aparut miscari monarhiste si in diaspora. Dupa anuntarea glasnost-ului si a perestroikai spre sfarsitul anilor 1980 in URSS au aparut chiar organizatii monarhiste active, dar unele dintre ele erau intr-un fel sau altul sub controlul KGB-ului. Miscarea Imperiala Rusa a fost fondata in 2002 pe baza Partidului Monarhist al Tuturor Rusilor iar la inceput a fost doar un grup de intelectuali regalisti.

MIR nu este un partid politic, exista insa ca miscare politica, ceea ce ii permite sa activeze in multe domenii. Munca noastra moderna se desfasoara in multiple directii. Directia socio-politica a MIR consta in marsuri, demonstratii, conferinte, dezbateri politice, cooperarea cu unele partide etc. Directia militar-sportiva a MIR urmareste antrenarea camarazilor si asociatilor nostrii in lupta corp la corp, atletism, stapanirea armelor si tacticilor militare. Directia de informatii include munca la portalul de internet “Vederea dreapta”, la revistele si ziarele noastre si la editarea unor carti. MIR organizeaza deasemenea si evenimente religioase (procesiuni si rugaciuni in memoria Tarilor rusi si a eroilor nationali) si intreprinde opere de caritate pentru orfelinate, prizonieri politici de dreapta si poporul sarb din Kosovo.

In anii 1920-30, monarhistii erau o forta politica serioasa, de exemplu in Franta (Action Francaise), Germania (Stahlhelm) si Spania (carlistii). Dar monarhistii din ziua de astazi nu mai au contact cu popoarele din care provin. Intr-adevar multi dintre ei sunt angajati in istorie si genealogie si nu vor sa vada adevaratele probleme din tarile lor sau se tem sa adopte o pozitie politica sau civica activa. Din aceasta cauza, miscarile monarhiste din Europa sunt marginalizate. Priviti la regalistii din Libia. Ei nu se tem sa lupte cu arma in mana pentru putere si pentru reinstaurarea monarhiei. De asemenea insisi monarhii europeni se confrunta cu probleme, nemaifiind conducatori adevarati si indeplinind de fapt o functie decorativa. Monarhistii din aceste tari ar trebui sa urmeze exemplul miscarilor radicale de dreapta japoneze si tailandeze, care incearca in mod activ sa redea adevarata putere suveranilor lor.

Membrii MIR tin de Biserica Ortodoxa Rusa a Patriarhatului din Moscova si de Biserica Ortodoxa Rusa de Peste Hotare. Bineinteles, atat in Biserica Ortodoxa Rusa, cat si in Biserica Catolica sau in riturile protestante exista problema modernitatii. Biserica ramane un bastion al suporterilor valorilor conservatoare, de aceea a si fost recent supusa unor atacuri. Aceasta este o tendinta mondiala si pe catolici, in particular pe cei traditionalisti, ii vedem drept aliati in lupta noastra impotriva ofensivei anti-crestine a Noii Ordini Mondiale.

Respectam aceasta organizatie si cooperam cu membrii ei, precum si cu alte organizatii monrahiste rusesti. Dar vederile lor extremiste, garderoba ciudata si anturajul indeparteaza oamenii de ei.

RIM nu este doar o organizatie monarhista, ci si nationalista. Credem ca reinvierea monarhiei trebuie sa se faca pe baza unui stat al natiunii ruse, pentru care ne zbatem. In consecinta, cooperam in mod activ cu diverse organizatii nationaliste sau conservatoare de dreapta preum si cu national-democrati sau national-socialisti. Nu vrem insa sa avem de a face cu “bolsevicii”, chiar daca acestia imbraca haine “nationaliste”. Cred ca monarhistii rusi, polonezi si in general din Europa ar trebui sa coopereze cu nationalistii, chiar daca punctele de vedere si modul de actiune nu coincid intotdeauna. Numarul mic de nationalisti se datoreaza in principal imaginii negative promovate de presa, insa datorita cresterii influentei islamului si a imgratiei, nationalistii continua sa castige teren. Dar multi nu au o ideologie precisa si aici este buna ideologia revolutiei conservatoare a monarhistilor. Multi rusi sunt atat regalisti cat si nationalisti. Datorita propagandei noastre, ideile monarhiste prind din ce in ce mai bine radacini in randul populatiei.

Datorita mentalitatii lor si a traditiilor, multi rusi sunt adeptii unei conduceri autoritare. De lucrul acesta s-au folosit comunistii in trecut si in prezent o face Putin. Rusia are intr-adevar nevoie acum de un dictator national (regent) precum Francisco Franco. Dar Putin nu este Franco, el este un republican si un liberal, doar cu putin mai conservator decat fostii sai prieteni si asociati din opozitia liberala. Pentru a sta la putere, a trebuit sa faca concesii comunitatilor conservatoare si ortodoxe. Dictatura sa nu este una nationalista, ci impotriva poporului, puterea sa bazandu-se pe oligarhi si pe o mare armata de oficiali corupti. In ciuda imaginii sale de conducator puternic, rusii sunt obositi de puterea lui. Putin va rezista doar atata vreme cat oamenii nu vor vedea o alternativa serioasa.

Experienta reformelor catre piata liberala din Rusia este una trista. Drept rezultat, principalele averi ale natiunii au intrat pe mainile capitalului evreiesc. Suntem avocatii proprietatii private definita de primatul interesului national ca fiind una dintre redacinile reinvierii monarhiei. Capitalul trebuie sa lucreze pentru binele tarii si domeniile strategice ale economiei trebuie controlate de catre stat.

Fundatia ideologica a Eurasianismului este confruntarea cu imperialismul anglo-saxon. Din acest motiv, Alexandru Dugin si asociatii sai incearca reconcilierea unor elemente incongruente: ideii de stanga si de dreapta, patriotism si internationalism, monarhism si neo-bolsevism, crestinatatea ortodoxa, islamismul si doctrinele oculte. In ciuda unor idei interesante ale lui Dugin (in special in cartie sale timpurii) nu ii consideram pe eurasiatici ca fiind prietenii nostri. Pe de alta parte e adevarat ca unii dintre nationalistii Rusi au aderat la paganismul slavic. Noi putem si ar trebui sa cooperam cu aceia dintre ei care nu manifesta un anti-crestinism radical, pentru a le expune Dreapta Credinta. Infiltrarea cultelor intunecate in cercurile patriotice europene sub masca traditionalismului este foarte periculoasa. Atunci cand Europa va pierde radacinile crestine, va fi cucerita de islam. In acelasi timp, putem coopera cu suporteri ai ideilor conservatoare din tari in care crestinismul nu este religia traditionala; in particular MIR lucreaza cu dreapta radicala japoneza si tailandeza.

Exista multi adepti ai monarhiei intre artistii, scriitorii si oamenii de stiinta rusi, insa nici unul dintre ei nu nu este angajat in domeniul politic. MIR coopereaza cu unul dintre putinii scriitori care sunt monarhisti in mod deschis: Elena Cudinova, autoarea romanului Moscheea Notre Dame din Paris.

Conform sondajelor de opinie, intre 20 la suta si 30 la suta dintre rusi sprijina ideea monarhica. Dar lipsa unui candidat acceptabil la tron coroborata cu pozitia slaba a monarhistilor in politica nu permit acum restaurarea monarhiei. Traducere si adaptare, FrontPress.ro