“Riscul real cu care ne-am confrunta după recunoaşterea Kosovo de către statul român ar fi ca extremiştii maghiari să ceară imediat o formă de autonomie teritorială în Transilvania bazată pe modelul celei din Kosovo. Parlamentul României, ca garant al respectării Constituţiei, trebuie de aceea să apere articolul întâi din legea fundamentală de orice intromisiune internă sau externă şi să se asigure că nu vom da prilejul nimănui să atace graniţele şi forma de orânduire a României”, susţine politicianul român.

“La această oră, a face comparaţie între situaţia din Kosovo şi pretenţiile la autonomie teritorială invocate de diverşi politicieni maghiari din România sau din Ungaria este deplasat. Dar asemănările de acest tip au fost declanşate de exact cei care consideră că în interiorul României ar trebui să existe o formă specială de statalitate autonomă. Printre cei care au făcut pe nedrept recurs la cazul Kosovo vorbind de situaţia etnicilor maghiari din România se numără europarlamentarul Laszlo Tokes, dar şi primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad. ‘Kosovo şi-a obţinut independenţa. Noi nu am putea obţine autonomia?’, întreba Laszlo Tokes la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad din 2010, celebră pentru ideile autonomiste pe care le propagă. Mai rău, Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, a exprimat public opinia că ‘românii din Ţinutul Secuiesc ar putea avea soarta sârbilor din Kosovo’. Unii dintre politicienii citaţi anterior, dar şi alţii cu aceleaşi idei, au participat de altfel la Priştina la celebrarea apariţiei entităţii Kosovo. Acest lucru nu poate fi întâmplător”, concluzionează Bogdan Diaconu.

Din 1999, după bombardarea timp de 78 de zile a Serbiei de către NATO, Kosovo s-a aflat sub adimistraţia Naţiunilor Unite. În anii imediat urmatori, mii de sârbi au fost răpiţi, ucişi sau forţaţi să se refugieze. Casele sârbeşti au fost incendiate sau ocupate de albanezi iar multe biserici au fost distruse de majoritatea musulmană. Independenţa Kosovo a fost proclamată unilateral pe 17 februarie 2008 şi acestă stare de fapt a alimentat şi mai mult tensiunile separatiste din ţările europene, inclusiv în regiuni problemă de interes major pentru România, precum Transnistria sau aşa-zisul “Ţinut Secuiesc”. Până acum, statul kosovar a fost recunoscut de peste 80 de ţări din cele 193 membre ale ONU. Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Slovacia, Spania, Grecia, Cipru şi România nu au recunoscut independeţa provinciei sârbeşti Kosovo.

În prezent Kosovo este o regiune populată în proporţie de circa 90 la sută de etnici albanezi (aproximativ 2 milioane). Sârbii kosovari, circa 120.000 de persoane, locuiesc în enclave izolate şi în câteva zone din nord (40.000), aflate la graniţa cu Serbia. Sursa: FrontPress.ro