În noiembrie 2010, primarul municipiului Roman a realizat strategia de dezvoltare a municipiului Roman, pentru perioada 2010 – 2018. Conform lui Laurențiu Dan Leoreanu, punctele slabe ale municipiului Roman sunt numeroase. În analiza SWOT se discută despre “starea necorespunzătoare a rețelei de apă, a rețelei de canalizare, inexistența rețelei de apă necesară pentru stingerea incendiilor, inexistența rețelei pluviale de apă, o parte considerabilă a orașului se află sub nivelul stației de epurare, iar starea tehnică a străzilor, cu structura aferentă, este necorespunzătoare”.
În același document se mai precizează că municipiul se confruntă cu probleme serioase legate de punerea în valoare, gestionarea și protejarea zonelor naturale construite. Colectarea selectivă a deșeurilor menajere se face într-o proporție foarte mică față de nevoile reale ale populației, nivelul ridicat al poluării aerului cu pulberi de praf este determinat de traficul intens, iar rețeaua de telefonie prezintă disfuncționalități serioase ca urmare a scurgerii apei din canalizare și a celei pluviale în cămine. Fondul locuibil este insuficient, cele mai multe firme din oraș fac doar comerț, în timp ce lipsește un centru de afaceri pentru sprijinirea întreprinzătorilor particulari. În analiza SWOT semnată de primarul Laurențiu Dan Leoreanu este evidențiată și lipsa parteneriatelor public – privat în vederea dezvoltării. “Majoritatea societăților comerciale productive lucrează sub capacitatea de producție. Transportul urban este asigurat de firme ce nu răspund cerințelor tuturor categoriilor sociale. Monumentele istorice și de cult se află într-un stadiu avansat de degradare. Trendul demografic este negativ, lipsesc locurile de muncă pentru tineri și pentru persoanele cu handicap, numărul de probleme medicale crește, ca urmare a procesului de îmbătrânire a populației”, mai scrie la capitolul puncte slabe ale municipiului.
Printre punctele tari ale Romanului se numără situarea orașului de-a lungul drumului european E85, situarea într-o zonă temperat-continentală, existența pe teritoriul municipiului a Parcului Municipal, care este, ca întindere, printre primele trei în România. Sunt menționate și existența unui număr mare de monumente istorice și culturale, societăți comerciale cu tradiție – cum ar fi ArcelorMittal sau Cersanit -, dar și existența de terenuri libere aparținând primăriei pentru construirea de locuințe sau pentru extinderea zonei economice a municpiului.
În ceea ce privește riscurile – care au la bază factori externi – acestea țin de modul în care sunt luate deciziile la nivelul administrației centrale (instabilitate legislativă și fiscalitate excesivă) sau de fenomene generale, cum ar fi migrația forței de muncă către orașe mai mari, lipsa de interes a investitorilor pentru menținerea industriei existente în municipiu și creșterea prețurilor la produse și servicii.