Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu (foto), a anunțat că aceste instituții vor fi desființate în următoarele zile. Numărul angajaților acestora ar putea fi redus cu un procent de până la 8%. Anunțul a creat confuzie și incertitudini în sistemul sanitar din județ. Cei mai mulți reprezentanți ai sistemului sanitar spun că este vorba doar de o reorganizare.
Marți, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a anunțat că, în următoarele zile, direcțiile județene de sănătate publică și casele de asigurări de sănătate vor fi desființate. Ministrul Sănătății a declarat că, în prezent, direcțiile de sănătate publică consumă 10% din fondurile ministerului, în vreme ce casele de asigurări de sănătate cheltuie 3% din Fondul unic național de asigurări sociale de sănătate. Economiile făcute prin desființarea acestor instituții vor fi redirecționate către programele naționale de sănătate. În total, personalul care lucrează în aceste instituții ar putea fi redus cu până la 8%. În ceea ce privește personalul direcțiilor de sănătate, 35% ar urma să fie preluat de către consiliile județene, 20% ar urma să fie preluat de structurile regionale, în vreme ce soarta celor care reprezintă 45% dintre angajați este incertă.
În momentul de față, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Neamț are 107 posturi din care sunt ocupate 99. “Deocamdată, nu știm nimic concret. Așteptăm să vedem hotărârea de guvern, pentru a ne lămuri ce se va întâmpla cu noi. Din câte am înțeles, ministrul Sănătății a spus că personalul angajat nu trebuie să-și facă probleme, întrucât va fi preluat de consiliile locale și județene. Oricum, în cazul desființării, rămâne întrebarea ce se va întâmpla cu activitatea de prevenție la nivelul județului? În mod cert, aceste măsuri, dacă nu sunt bine gândite, vor afecta populația”, a apreciat medicul Daniela Marcoci, director adjunct al DSP Neamț.
Confuzie și incertitudine
Cele 40 de case de asigurări de sănătate din țară vor fi desființate și vor fi înființate opt case regionale. “În mometul de față, instituția noastră are 53 de posturi aprobate, din care sunt ocupate doar 46, și am avea nevoie, pentru o activitate optimă, de 60 de angajați. S-a spus că noi cheltuim 3% din Fondul unic, dar aceasta este limita maximă pentru că, în realitate, noi cheltuim cu puțin peste 1%. Cei mai afectați vor fi pacienții, care vor fi nevoiți să meargă, spre exemplu, la Iași, pentru adeverințe sau alte documente”, a declarat Magda Spânoiu, manager interimar al Casei de Asigurări de Sănătate Neamț.
Și alți reprezentanți ai sistemului sanitar sunt de părere că pacienții vor fi afectați de aceste schimbări. “Din câte am înțeles, este vorba doar de o reorganizare, pentru că este imposibil să nu rămână un reprezentant al Ministerului Sănătății în teritoriu. Oamenii aceștia sunt bine pregătiți, au multă experiență și, probabil, vor trece sub coordonarea consiliilor județene. Important este să nu intervină politica în activitatea lor. Și noi suntem în proces de reorganizare, așa că nu știm cum va fi, dar, dacă pacientul nu va fi pus pe primul loc în ceea ce privește aceste schimbări, atunci sigur vor fi proteste de stradă”, a afirmat medicul Letiția Damoc, managerul Serviciului Județean de Ambulanță.
“Aceste schimbări erau anunțate demult. Deocamdată, domnul ministru nu a dat prea multe amănunte, dar am înțeles că angajații direcțiilor de sănătate vor trece la consiliile județene. În ceea ce privește casele de asigurări, pacienții vor fi cei mai afectați. Noi, ca furnizori de servicii medicale, semnăm contractul-cadru de finanțare o dată la doi ani și nu e un capăt de țară să ne deplasăm la Iași. Ce se va întâmpla, însă, cu pacienții care au nevoie de documente? Cred că va fi păstrat, la nivel de județ, măcar un birou pentru relația cu asigurații”, a apreciat medicul de familie Angela Bica, vicepreședintele Patronatului Medicilor de Familie Neamț.
“În viziunea domnului ministru, nu este vorba despre o desființare, ci despre o reorganizare. Ne-am dorit descentralizare, astfel că direcțiile de sănătate publică vor fi preluate de consiliile județene. Este decizia domniei sale și avem încredere în ea. Să nu uităm că Eugen Nicolăescu a mai avut un mandat de ministru al Sănătății, care a fost foarte contestat, dar, ulterior, s-a dovedit că a fost unul dintre cei mai buni miniștri ai Sănătății de după 1990. Avem nevoie de instituții sanitare corecte, care să funcționeze numai în interesul cetățenilor”, a afirmat deputatul Dorin Ursărescu, președintele PNL Neamț și copreședintele al Uniunii Social Liberale, filiala Neamț.
Ce sunt casele de asigurări și direcțiile de sănătate
Casele de asigurări de sănătate județene sunt subordonate Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și implementează politica acesteia la nivel local. Astfel, fiecare casă de sănătate are un buget propriu pe care și-l administrează și încheie contracte cu furnizorii de servicii din județul în care funcționează (medici de familie, spitale).
În total, casele de sănătate au, prin lege, 18 atribuții, printre care se mai numără negocierea și contractarea serviciilor medicale cu furnizorii, decontarea acestor servicii sau organizarea de licitații în vederea contractării unor servicii din pachetul de servicii. Conducerea caselor de asigurări de sănătate este asigurată de către președintele – directorul general, directorul executiv al direcției economică și de managment, de directorul executiv al direcției relații cu furnizorii și directorul executiv adjunct (medicul șef). Casele de asigurări de sănănate funcționează din 1999, an în care s-a implementat cea mai importantă reformă din sistemul de sănătate. Până la această dată, sistemul de sănătate era coordonat în mod centralizat de către Ministerul Sănătății, prin cele 41 de direcții sanitare județene și direcția sanitară a municipiului București, constituit dintr-o rețea de spitale, policlinici, dispensare și alte unități sanitare. Direcțiile de sănătate publică au continuat să funcționeze și după această dată, rolul acestora fiind de a implementa politica Ministerului Sănătății la nivel local.
Casele de asigurări de sănătate finanțau sistemul de sănătate la nivel local, iar direcțiile de sănătate publică aveau rolul de a stabili politica de sănătate (de a organiza structurile sanitare, de a ține evidențele statistice pe probleme de sănătate). Direcțiile de sănătate publică evaluează, coordonează și monitorizează modul de asigurare a asistenței medicale curative și profilactice din unitățile sanitare de pe teritoriul arondat, iclusiv pentru unitățile sanitare din subordinea Ministerului Sănătății, luând măsuri pentru asigurarea accesului la asistență medicală a oricărei persoane din raza județului.
![]()
Marți, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a anunțat că, în următoarele zile, direcțiile județene de sănătate publică și casele de asigurări de sănătate vor fi desființate. Ministrul Sănătății a declarat că, în prezent, direcțiile de sănătate publică consumă 10% din fondurile ministerului, în vreme ce casele de asigurări de sănătate cheltuie 3% din Fondul unic național de asigurări sociale de sănătate. Economiile făcute prin desființarea acestor instituții vor fi redirecționate către programele naționale de sănătate. În total, personalul care lucrează în aceste instituții ar putea fi redus cu până la 8%. În ceea ce privește personalul direcțiilor de sănătate, 35% ar urma să fie preluat de către consiliile județene, 20% ar urma să fie preluat de structurile regionale, în vreme ce soarta celor care reprezintă 45% dintre angajați este incertă.
În momentul de față, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Neamț are 107 posturi din care sunt ocupate 99. “Deocamdată, nu știm nimic concret. Așteptăm să vedem hotărârea de guvern, pentru a ne lămuri ce se va întâmpla cu noi. Din câte am înțeles, ministrul Sănătății a spus că personalul angajat nu trebuie să-și facă probleme, întrucât va fi preluat de consiliile locale și județene. Oricum, în cazul desființării, rămâne întrebarea ce se va întâmpla cu activitatea de prevenție la nivelul județului? În mod cert, aceste măsuri, dacă nu sunt bine gândite, vor afecta populația”, a apreciat medicul Daniela Marcoci, director adjunct al DSP Neamț.
Confuzie și incertitudine
Cele 40 de case de asigurări de sănătate din țară vor fi desființate și vor fi înființate opt case regionale. “În mometul de față, instituția noastră are 53 de posturi aprobate, din care sunt ocupate doar 46, și am avea nevoie, pentru o activitate optimă, de 60 de angajați. S-a spus că noi cheltuim 3% din Fondul unic, dar aceasta este limita maximă pentru că, în realitate, noi cheltuim cu puțin peste 1%. Cei mai afectați vor fi pacienții, care vor fi nevoiți să meargă, spre exemplu, la Iași, pentru adeverințe sau alte documente”, a declarat Magda Spânoiu, manager interimar al Casei de Asigurări de Sănătate Neamț.
Și alți reprezentanți ai sistemului sanitar sunt de părere că pacienții vor fi afectați de aceste schimbări. “Din câte am înțeles, este vorba doar de o reorganizare, pentru că este imposibil să nu rămână un reprezentant al Ministerului Sănătății în teritoriu. Oamenii aceștia sunt bine pregătiți, au multă experiență și, probabil, vor trece sub coordonarea consiliilor județene. Important este să nu intervină politica în activitatea lor. Și noi suntem în proces de reorganizare, așa că nu știm cum va fi, dar, dacă pacientul nu va fi pus pe primul loc în ceea ce privește aceste schimbări, atunci sigur vor fi proteste de stradă”, a afirmat medicul Letiția Damoc, managerul Serviciului Județean de Ambulanță.
“Aceste schimbări erau anunțate demult. Deocamdată, domnul ministru nu a dat prea multe amănunte, dar am înțeles că angajații direcțiilor de sănătate vor trece la consiliile județene. În ceea ce privește casele de asigurări, pacienții vor fi cei mai afectați. Noi, ca furnizori de servicii medicale, semnăm contractul-cadru de finanțare o dată la doi ani și nu e un capăt de țară să ne deplasăm la Iași. Ce se va întâmpla, însă, cu pacienții care au nevoie de documente? Cred că va fi păstrat, la nivel de județ, măcar un birou pentru relația cu asigurații”, a apreciat medicul de familie Angela Bica, vicepreședintele Patronatului Medicilor de Familie Neamț.
“În viziunea domnului ministru, nu este vorba despre o desființare, ci despre o reorganizare. Ne-am dorit descentralizare, astfel că direcțiile de sănătate publică vor fi preluate de consiliile județene. Este decizia domniei sale și avem încredere în ea. Să nu uităm că Eugen Nicolăescu a mai avut un mandat de ministru al Sănătății, care a fost foarte contestat, dar, ulterior, s-a dovedit că a fost unul dintre cei mai buni miniștri ai Sănătății de după 1990. Avem nevoie de instituții sanitare corecte, care să funcționeze numai în interesul cetățenilor”, a afirmat deputatul Dorin Ursărescu, președintele PNL Neamț și copreședintele al Uniunii Social Liberale, filiala Neamț.
Ce sunt casele de asigurări și direcțiile de sănătate
Casele de asigurări de sănătate județene sunt subordonate Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și implementează politica acesteia la nivel local. Astfel, fiecare casă de sănătate are un buget propriu pe care și-l administrează și încheie contracte cu furnizorii de servicii din județul în care funcționează (medici de familie, spitale).
În total, casele de sănătate au, prin lege, 18 atribuții, printre care se mai numără negocierea și contractarea serviciilor medicale cu furnizorii, decontarea acestor servicii sau organizarea de licitații în vederea contractării unor servicii din pachetul de servicii. Conducerea caselor de asigurări de sănătate este asigurată de către președintele – directorul general, directorul executiv al direcției economică și de managment, de directorul executiv al direcției relații cu furnizorii și directorul executiv adjunct (medicul șef). Casele de asigurări de sănănate funcționează din 1999, an în care s-a implementat cea mai importantă reformă din sistemul de sănătate. Până la această dată, sistemul de sănătate era coordonat în mod centralizat de către Ministerul Sănătății, prin cele 41 de direcții sanitare județene și direcția sanitară a municipiului București, constituit dintr-o rețea de spitale, policlinici, dispensare și alte unități sanitare. Direcțiile de sănătate publică au continuat să funcționeze și după această dată, rolul acestora fiind de a implementa politica Ministerului Sănătății la nivel local.
Casele de asigurări de sănătate finanțau sistemul de sănătate la nivel local, iar direcțiile de sănătate publică aveau rolul de a stabili politica de sănătate (de a organiza structurile sanitare, de a ține evidențele statistice pe probleme de sănătate). Direcțiile de sănătate publică evaluează, coordonează și monitorizează modul de asigurare a asistenței medicale curative și profilactice din unitățile sanitare de pe teritoriul arondat, iclusiv pentru unitățile sanitare din subordinea Ministerului Sănătății, luând măsuri pentru asigurarea accesului la asistență medicală a oricărei persoane din raza județului.
