Dacici a afirmat, după convorbirile de la Moscova, că această vizită e începutul unei noi ere în relaţiile sârbo-ruse. Moscova a promis că va ajuta Serbia să găsească cele mai bune soluţii privind dialogul cu Kosovo. Promisiunea Rusiei certifică că Serbia nu e singură în această problemă, a mai spus premierul sârb.

Medvedev a precizat, în cadrul convorbirii, că Serbia este un partener privilegiat al Rusiei, iar Putin i-a transmis preşedintelui sârb Tomislav Nikolic invitaţia de a vizita oricând Rusia.

Cele două părţi au semnat, în aceeaşi zi, un acord privind acordarea unui credit de 500 milioane dolari americani Serbiei de către Rusia.

“Guvernul Serbiei nu poate accepta principiile prezentate echipei sale de negociatori la Bruxelles întrcât acestea nu garantează securitatea totală şi protecţia drepturilor omului pentru serbii din Kosovo”, a declarat luni premierul sârb, Ivica Dacici, înainte de vizita la Moscova. Premierul Serbiei a cerut reluarea urgentă a dialogului prin intermediul UE.

Semnarea unui acord cu Kosovo este o condiţie esenţială impusă de Bruxelles pentru a stabili o dată de începere rapidă a negocierilor pentru aderarea Serbiei la UE.

Săptămâna trecută, preşedintele Serbiei, Tomislav Nikolici, se declara sceptic în legătură cu încheierea unui acord în vederea normalizării relaţiilor cu Kosovo, transmite Mediafax. “Declaraţiile lipsite de flexibilitate ale liderilor de la Priştina nu ni se par deloc încurajatoare”, spunea Nikolici. “Dacă ni se spune să venim la negocieri cu condiţia de a accepta prevederile Constituţiei kosovare, acest lucru sugerează că trebuie să renunţăm la ideile noastre, ceea ce nu vrem”, a adăugat Nikolici.

Vicepremierul sârb Aleksandar Vucici a cerut Uniunii Europene şi comunităţii internaţionale să nu permită ca ţara sa să fie “umilită şi distrusă” în dialogul privind normalizarea relaţiilor cu Kosovo. “Noi vom face compromisuri pentru că acestea sunt importante pentru viitorul Serbiei, dar aceste compromisuri sunt limitate. De aceea, cerem Uniunii Europene, Statelor Unite şi altor actori internaţionali, Rusiei, să arate clar că nu vor permite umilirea şi distrugerea Serbiei”, declara Aleksandar Vucici. “Cerem ca Serbiei să nu îi se ceară să accepte propria distrugere”, adăuga Vucici, sugerând că UE ar favoriza Priştina în cadrul negocierilor.

Dialogul dintre Belgrad şi Priştina, iniţiat în 2011, se referă în principal la organizarea localităţilor kosovare în care etnicii sârbi sunt majoritari. Belgradul cere crearea unei asociaţii a localităţilor majoritare sârbe care să dispună de “prerogative executive” în materie de siguranţă publică şi justiţie. Priştina respinge propunerea.

Din 1999, după bombardarea timp de 78 de zile a Serbiei de către NATO, Kosovo s-a aflat sub adimistraţia Naţiunilor Unite. În anii imediat urmatori, mii de sârbi au fost răpiţi, ucişi sau forţaţi să se refugieze. Casele sârbeşti au fost incendiate sau ocupate de albanezi iar multe biserici au fost distruse de majoritatea musulmană. Independenţa Kosovo a fost proclamată unilateral pe 17 februarie 2008 şi acestă stare de fapt a alimentat şi mai mult tensiunile separatiste din ţările europene, inclusiv în regiuni problemă de interes major pentru România, precum Transnistria sau aşa-zisul “Ţinut Secuiesc”. Până acum, statul kosovar a fost recunoscut de peste 80 de ţări din cele 193 membre ale ONU. Dintre statele membre ale Uniunii Europene,Slovacia, Spania, Grecia, Cipru şi România nu au recunoscut independeţa provinciei sârbeşti Kosovo.

În prezent Kosovo este o regiune populată în proporţie de circa 90 la sută de etnici albanezi (aproximativ 2 milioane). Sârbii kosovari, circa 120.000 de persoane, locuiesc în enclave izolate şi în câteva zone din nord (40.000), aflate la graniţa cu Serbia. Sursa: FrontPress.ro