aş
![Ioan Chelaru 0106]()
![]()
Interviu în exclusivitate acordat de avocat doctor Ioan Chelaru Ziarului de Roman, despre proiectele noului președinte al UJR.
Mândria apartenenței la aceste meleaguri binecuvântate este dată romașcanilor și de numele sonore, cu valoare națională și internațională, care au făcut istorie în toate domeniile. Numai în ultimii 20 de ani, din Roman au plecat 11 miniștri și secretari de stat, director al SRI, reprezentant UNESCO, artiști, cercetători, profesori universitari, academicieni.
Între aceste adevărate repere este avocatul Ioan Chelaru (foto), doctor în drept, profesor universitar, senator, decan al Baroului Neamț, arbitru al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Industrie a României, ales, de curând, președinte al Uniunii Juriștilor din România (UJR).
Reporter: Domnule Chelaru, să vă felicit, să vă urez succes sau să vă invidiez pentru noua demnitate în care ați fost ales, aceea de Președinte a Uniunii Juriștilor din România?
Ioan Chelaru: Să lăsăm felicitările pentru mai târziu, succesul sper să vină în timp, iar invidia nu cred că își are locul. Sentimentul care mă domină, acum, la început, este cel al responsabilității foarte mari la care m-am angajat când am acceptat să candidez. La Adunarea generală din 12 mai 2013 s-a făcut un bilanț meticulos al activității pe ultimii ani, s-au tras și niște concluzii. Multe dintre ele previzionau necesitatea unei schimbări a președintelui, dată fiind situația specială de sănătate a președintelui G.I. Chiuzbaian, o întărire a colectivului de conducere și, evident, o dinamizare a activității. Au urmat alegeri, deloc comode, cu competiție, iar rezultatul lor a consfințit o nouă echipă de conducere și un nou președinte, în persoana subsemnatului.
Din acea zi am fost interesat să cunosc, interesându-mă în amănunt, activitatea desfășurată până acum de Uniunea Juriștilor. Și am început, într-un fel firesc, cu istoricul ei. Se spune că cine nu are trecut nu are viitor. Cu un trecut evidențiat de realizări, dar și de personalitatea președintelui Gavril Iosif Chiuzbaian, un exemplu pozitiv pentru noi toți, nu cred că aveam de ales. Echipa care formează actualul Consiliu Director are proiecte ambițioase, are o valoare intelectuală și umană deosebită și îmi dă siguranța unui viitor cert, echilibrat și cu rezultate favorabile nu numai pentru juriștii din România, ci și pentru întreaga societate.
R.: Sunteți implicat în politică, chiar la vârf, fiind unul din liderii PSD, senator, cu funcții de conducere în Parlamentul României și, mai nou, vicepreședintele Comisiei de revizuire a Constituției. Noua poziție pe care o ocupați la UJR vine în completarea activității dumneavoastră?
I.C.: E adevărat că am o anumită experiență politică și parlamentară. Eu am fost ales în Senatul României, în urmă cu aproape 10 ani, direct din profesia de avocat. Nu m-am desprins niciodată de marea mea dragoste, avocatura. Cred, însă, că, la un anume moment în viață, trebuie să faci ceva să întorci către semenii tăi ceea ce Dumnezeu ți-a dat cu prisosință. Și mai cred că această țară nu poate fi condusă de diletanți, de carieriști, de politruci. Eu chiar cred că noi, juriștii, indiferent de domeniul în care ne exercităm profesia, putem și trebuie să ne implicăm mult mai mult. Sper că această nouă demnitate să completeze ceea ce eu încerc să fac foarte bine în Senat, la catedră sau la bara avocaturii.
R.: Care sunt proiectele dumneavoastră pentru Uniunea Juriștilor?
I.C.: Trebuie să știți că activitatea UJR a fost în permanență subsumată cunoașterii, înțelegerii și respectării realității juridice ca dimensiune inalienabilă a realității sociale. Dacă aruncați o privire peste trecutul Uniunii, veți observa extrem de lesne contribuția, uneori majoră, desigur alături de organizațiile de exercitare a profesiilor juridice, la consolidarea statului de drept și a valorilor civice, creșterea credibilității actului de justiție și la promovarea intereselor tuturor categoriilor de juriști. Sunt, într-un fel, principiile în baza cărora Uniunea noastră va funcționa și în viitor. Unii le-ar numi, prețios, deziderate. Proiectele mele, în calitate de președinte, se referă la punerea în practică, întărirea și lărgirea modalităților concrete de realizare a acestor principii. Nu uitați că Uniunea noastră, printr-un colectiv de profesioniști de excepție, editează revista “Dreptul”, cea mai bine cotată publicație de doctrină, jurisprudență și cultură juridică. Ea este acreditată științific, este editată și în format electronic și, un lucru pe care lumea nu îl știe, are o vechime de aproape un secol și jumătate, revista noastră fiind, după “Convorbiri Literare”, cea mai veche publicație românească în apariție.
Vă amintesc de șirul continuu de manifestări publice organizate de Uniune, și aici mă refer la sesiuni de comunicări, simpozioane, dezbateri, întâlniri, toate cu caracter științific, ancorate adânc în realitatea juridică a României. Ele vor continua într-un ritm activ și vor fi realizate și destinate nu numai membrilor Uniunii, ci și tuturor celor care sunt interesați de cunoașterea realității juridice ca fenomen social.
Uniunea va continua să aibă o deschidere totală spre lumea academică, stimulând și premiind toate realizările notabile din domeniu și cred că, în raport de resursele care vor exista, vom crea, împreună cu Societatea “Titu Maiorescu”, un fond special pentru acordarea de burse unor copii de excepție ce și-au îndreptat pașii spre profesiile juridice. Tot la acest capitol, accentul se va deplasa și spre o colaborare cu instituții prestigioase în plan științific, cum ar fi, spre exemplu, Institutul de Cercetări Juridice “Andrei Rădulescu” din cadrul Academiei Române
Vreau, de asemenea, să întărim și să instituționalizăm colaborarea cu toate, repet, toate uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice și alte asociații profesionale, și aici mă refer la cele care cuprind judecători, procurori, notari, avocați, consilieri juridici, executori judecătorești, mediatorii-juriști și alții. Proiecte mai sunt, iar odată ce detaliile vor fi definitivate, urmează a fi analizate și aprobate în Consiliul Director.
R.: La Adunarea Generală în care s-au desfășurat și alegerile au fost reprezentanți ai majorităților profesiilor juridice. Cum vedeți în perspectivă colaborarea și implicarea în activitatea profesiilor juridice românești?
I.C.: Eu cred că o asemenea colaborare este benefică pentru toate părțile, așa cum cred că o Uniune a Juriștilor puternică nu poate exista decât și împreună cu uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice, și aici mă refer la Asociația Magistraților din România, la Asociația Procurorilor din România, la Uniunea Națională a Barourilor din România, la Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, la Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România, la Uniunea Executorilor Judecătorești din România. De altfel, dovada dorinței noastre pentru o colaborare onestă și favorabilă, făcută cu bună credință, este recenta modificare statutului Uniunii, în sensul cuprinderii în organul colegial de conducere a reprezentanților celor mai sus amintiți. Fără ambiții prost înțelese, fără orgolii de falși lideri, pentru că toate profesiile noastre au nevoie de sprijin și susținere reciproce.
R.: Planuri pe termen scurt?
I.C.: Este știut, deja, că Uniunea noastră a desfășurat întotdeauna o amplă activitate, atât de interes general, cât și în interesul profesiilor juridice. Sigur, am început cu organizarea, în sensul în care s-a schimbat structura de conducere. În prima întâlnirea a Consiliului Director au fost aleși noii vicepreședinți: conf. univ. dr. Gheorghe Gheorghiu, care este președintele Societății “Titu Maiorescu”; prof.dr. Ovidiu Predescu, director general al revistei “Dreptul”; prof. dr. Mircea Duțu Buzura, director al Institutului de Cercetării Juridice al Academiei Române “Andrei Rădulescu”; prof. univ. dr. Ioan Alexandru și Sorin Popescu, șef secție la Consiliului Legislativ. Vreau să subliniez că toți membri Consiliului Director fac parte din elita profesiilor juridice, inclusiv din lumea academică. Sunt extrem de mândru de asta. Pentru că vorbeam de planuri pe termen scurt și pentru că pe 7 iulie este Ziua Justiției, vom organiza, la sediul Uniunii, din Bulevardul Magheru, nr. 22, o sesiunea de comunicări științifice sub titlul “Rolul Autorității judecătorești în sistemul organelor puterilor statului”.
Nu în ultimul rând, ne preocupă și vom începe demersurile în sensul extinderii masive a activității și structurii Uniunii în teritoriu. Ne gândim, în prima fază, la stabilirea a opt centre regionale și la cuprinderea în structuri organizate ale UJR a colegilor noștri care lucrează și trăiesc acolo. Era să uit: continuăm editarea revistei de cultură juridică “Palatul de Justiție”, una dintre cele mai citite și mai elevate publicații care apare în România.
R.: Este de actualitate în România dezbaterea pe marginea modificărilor Constituției. Se va implica Uniunea Juriștilor în această dezbatere? Va organiza manifestări pe această temă, care să genereze idei și proiecte, propuneri pentru articole care se doresc a fi modificate?
I.C.: UJR nu a stat niciodată deoparte, indiferent de amploarea modificărilor legislative și domeniul acestora, mai ales când vorbim despre procedura de revizuire a Constituției. Așa cum bine știți, Parlamentul a constituit o comisie multipartită care să elaboreze și să propună un proiect de lege pentru revizuirea Constituției. Sunt vicepreședintele acestei comisii și suntem, la momentul când vă dau acest interviu, în procedura de elaborare a proiectului.
Am chemat și prin intermediul Forumului Constituțional, dar și direct, toată societatea civilă, organizată sau nu, toți cetățenii, să vină cu propuneri, cu idei, pentru că noi chiar ne dorim o Constituție europeană, modernă, care să contribuie esențial la consolidarea democrației și la întărirea și garantarea drepturilor și libertăților cetățenești. Procesul este extrem de complex, cred că trebuie făcut un efort și, cu înțelegere și răbdare, să obținem cât mai mult consens pentru acest proiect. Dezbaterile ce vor genera idei, soluții, principii de drept constituțional, discuțiile din cadrul UJR vor fi prezentate și dezbătute în cadrul Comisiei speciale.
R.: Suntem contemporani cu cea mai mare modificare din epoca modernă a României, schimbarea codurilor fundamentale. Sunt schimbări majore în funcționarea și activitatea cotidiană a juriștilor implicați în una sau alta dintre profesiile juridice, dar și a instituțiilor din care fac parte aceștia. Care este rolul Uniunii în acest context?
I.C.: Parte a Uniunii Europene, venind după o perioadă lungă de dictatură comunistă, elaborarea legislației în România are o dinamică specială, care reflectă dinamica societății românești pe care o trăim cu toții. România este, din păcate sau poate din fericire, în continuare, sub monitorizarea Comisiei Europene prin celebrul Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV). Cele patru Coduri fundamentale care au fost elaborate fac dovada unui efort uriaș pe care lumea juridică l-a făcut, chiar dacă ele sunt, evident, perfectibile. Două din Coduri sunt deja în vigoare și constatăm cu toții dificultățile majore ale implementării lor, iar din februarie 2014 vor intra în vigoare și Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Prezenți în toate dezbaterile profesionale sau generale, membrii corpului juriștilor, fiind direct implicați în punerea în practică a legislației esențiale, zi de zi caută soluții pentru ca cetățeanul, cel care ar trebui să fie beneficiarul principal al actului de justiție, să simtă că serviciul public care i se oferă este numai pentru el și este corect.
De aceea și UJR, ca și celelalte uniuni și asociații de exercitare a profesiilor juridice, prin tot sistemul de pregătire continuă pe care îl practică sau prin sesiuni, simpozioane, cursuri și dezbateri organizate, face un efort important pentru ca schimbările, unele majore, să nu interfereze nefericit în coerența unui act de justiție normal și responsabil.
R.: Celor care nu au interacționat până acum cu dumneavoastră, dar care ar dori să cunoască unele date despre activitatea și biografia dumneavoastră, le puteți da câteva detalii în acest sens?
I.C.: Nu cred că eu sunt important. Cred, mai degrabă, că echipa nouă care a fost aleasă să conducă Uniunea este cea mai importantă: universitari, lideri de profesii și opinie, persoane cu o cultură juridică aleasă, personalități accentuate. Cei care compun Consiliul Director al Uniunii au toate atuurile pentru ca, împreună cu avocatul doctor Ioan Chelaru, colegul lor, să asigure activitatea, acțiunile și, în final, poziția în societate a Uniunii Juriștilor la cele mai înalte standarde profesionale.
Mândria apartenenței la aceste meleaguri binecuvântate este dată romașcanilor și de numele sonore, cu valoare națională și internațională, care au făcut istorie în toate domeniile. Numai în ultimii 20 de ani, din Roman au plecat 11 miniștri și secretari de stat, director al SRI, reprezentant UNESCO, artiști, cercetători, profesori universitari, academicieni.
Între aceste adevărate repere este avocatul Ioan Chelaru (foto), doctor în drept, profesor universitar, senator, decan al Baroului Neamț, arbitru al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Industrie a României, ales, de curând, președinte al Uniunii Juriștilor din România (UJR).
Reporter: Domnule Chelaru, să vă felicit, să vă urez succes sau să vă invidiez pentru noua demnitate în care ați fost ales, aceea de Președinte a Uniunii Juriștilor din România?
Ioan Chelaru: Să lăsăm felicitările pentru mai târziu, succesul sper să vină în timp, iar invidia nu cred că își are locul. Sentimentul care mă domină, acum, la început, este cel al responsabilității foarte mari la care m-am angajat când am acceptat să candidez. La Adunarea generală din 12 mai 2013 s-a făcut un bilanț meticulos al activității pe ultimii ani, s-au tras și niște concluzii. Multe dintre ele previzionau necesitatea unei schimbări a președintelui, dată fiind situația specială de sănătate a președintelui G.I. Chiuzbaian, o întărire a colectivului de conducere și, evident, o dinamizare a activității. Au urmat alegeri, deloc comode, cu competiție, iar rezultatul lor a consfințit o nouă echipă de conducere și un nou președinte, în persoana subsemnatului.
Din acea zi am fost interesat să cunosc, interesându-mă în amănunt, activitatea desfășurată până acum de Uniunea Juriștilor. Și am început, într-un fel firesc, cu istoricul ei. Se spune că cine nu are trecut nu are viitor. Cu un trecut evidențiat de realizări, dar și de personalitatea președintelui Gavril Iosif Chiuzbaian, un exemplu pozitiv pentru noi toți, nu cred că aveam de ales. Echipa care formează actualul Consiliu Director are proiecte ambițioase, are o valoare intelectuală și umană deosebită și îmi dă siguranța unui viitor cert, echilibrat și cu rezultate favorabile nu numai pentru juriștii din România, ci și pentru întreaga societate.
R.: Sunteți implicat în politică, chiar la vârf, fiind unul din liderii PSD, senator, cu funcții de conducere în Parlamentul României și, mai nou, vicepreședintele Comisiei de revizuire a Constituției. Noua poziție pe care o ocupați la UJR vine în completarea activității dumneavoastră?
I.C.: E adevărat că am o anumită experiență politică și parlamentară. Eu am fost ales în Senatul României, în urmă cu aproape 10 ani, direct din profesia de avocat. Nu m-am desprins niciodată de marea mea dragoste, avocatura. Cred, însă, că, la un anume moment în viață, trebuie să faci ceva să întorci către semenii tăi ceea ce Dumnezeu ți-a dat cu prisosință. Și mai cred că această țară nu poate fi condusă de diletanți, de carieriști, de politruci. Eu chiar cred că noi, juriștii, indiferent de domeniul în care ne exercităm profesia, putem și trebuie să ne implicăm mult mai mult. Sper că această nouă demnitate să completeze ceea ce eu încerc să fac foarte bine în Senat, la catedră sau la bara avocaturii.
R.: Care sunt proiectele dumneavoastră pentru Uniunea Juriștilor?
I.C.: Trebuie să știți că activitatea UJR a fost în permanență subsumată cunoașterii, înțelegerii și respectării realității juridice ca dimensiune inalienabilă a realității sociale. Dacă aruncați o privire peste trecutul Uniunii, veți observa extrem de lesne contribuția, uneori majoră, desigur alături de organizațiile de exercitare a profesiilor juridice, la consolidarea statului de drept și a valorilor civice, creșterea credibilității actului de justiție și la promovarea intereselor tuturor categoriilor de juriști. Sunt, într-un fel, principiile în baza cărora Uniunea noastră va funcționa și în viitor. Unii le-ar numi, prețios, deziderate. Proiectele mele, în calitate de președinte, se referă la punerea în practică, întărirea și lărgirea modalităților concrete de realizare a acestor principii. Nu uitați că Uniunea noastră, printr-un colectiv de profesioniști de excepție, editează revista “Dreptul”, cea mai bine cotată publicație de doctrină, jurisprudență și cultură juridică. Ea este acreditată științific, este editată și în format electronic și, un lucru pe care lumea nu îl știe, are o vechime de aproape un secol și jumătate, revista noastră fiind, după “Convorbiri Literare”, cea mai veche publicație românească în apariție.
Vă amintesc de șirul continuu de manifestări publice organizate de Uniune, și aici mă refer la sesiuni de comunicări, simpozioane, dezbateri, întâlniri, toate cu caracter științific, ancorate adânc în realitatea juridică a României. Ele vor continua într-un ritm activ și vor fi realizate și destinate nu numai membrilor Uniunii, ci și tuturor celor care sunt interesați de cunoașterea realității juridice ca fenomen social.
Uniunea va continua să aibă o deschidere totală spre lumea academică, stimulând și premiind toate realizările notabile din domeniu și cred că, în raport de resursele care vor exista, vom crea, împreună cu Societatea “Titu Maiorescu”, un fond special pentru acordarea de burse unor copii de excepție ce și-au îndreptat pașii spre profesiile juridice. Tot la acest capitol, accentul se va deplasa și spre o colaborare cu instituții prestigioase în plan științific, cum ar fi, spre exemplu, Institutul de Cercetări Juridice “Andrei Rădulescu” din cadrul Academiei Române
Vreau, de asemenea, să întărim și să instituționalizăm colaborarea cu toate, repet, toate uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice și alte asociații profesionale, și aici mă refer la cele care cuprind judecători, procurori, notari, avocați, consilieri juridici, executori judecătorești, mediatorii-juriști și alții. Proiecte mai sunt, iar odată ce detaliile vor fi definitivate, urmează a fi analizate și aprobate în Consiliul Director.
R.: La Adunarea Generală în care s-au desfășurat și alegerile au fost reprezentanți ai majorităților profesiilor juridice. Cum vedeți în perspectivă colaborarea și implicarea în activitatea profesiilor juridice românești?
I.C.: Eu cred că o asemenea colaborare este benefică pentru toate părțile, așa cum cred că o Uniune a Juriștilor puternică nu poate exista decât și împreună cu uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice, și aici mă refer la Asociația Magistraților din România, la Asociația Procurorilor din România, la Uniunea Națională a Barourilor din România, la Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, la Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România, la Uniunea Executorilor Judecătorești din România. De altfel, dovada dorinței noastre pentru o colaborare onestă și favorabilă, făcută cu bună credință, este recenta modificare statutului Uniunii, în sensul cuprinderii în organul colegial de conducere a reprezentanților celor mai sus amintiți. Fără ambiții prost înțelese, fără orgolii de falși lideri, pentru că toate profesiile noastre au nevoie de sprijin și susținere reciproce.
R.: Planuri pe termen scurt?
I.C.: Este știut, deja, că Uniunea noastră a desfășurat întotdeauna o amplă activitate, atât de interes general, cât și în interesul profesiilor juridice. Sigur, am început cu organizarea, în sensul în care s-a schimbat structura de conducere. În prima întâlnirea a Consiliului Director au fost aleși noii vicepreședinți: conf. univ. dr. Gheorghe Gheorghiu, care este președintele Societății “Titu Maiorescu”; prof.dr. Ovidiu Predescu, director general al revistei “Dreptul”; prof. dr. Mircea Duțu Buzura, director al Institutului de Cercetării Juridice al Academiei Române “Andrei Rădulescu”; prof. univ. dr. Ioan Alexandru și Sorin Popescu, șef secție la Consiliului Legislativ. Vreau să subliniez că toți membri Consiliului Director fac parte din elita profesiilor juridice, inclusiv din lumea academică. Sunt extrem de mândru de asta. Pentru că vorbeam de planuri pe termen scurt și pentru că pe 7 iulie este Ziua Justiției, vom organiza, la sediul Uniunii, din Bulevardul Magheru, nr. 22, o sesiunea de comunicări științifice sub titlul “Rolul Autorității judecătorești în sistemul organelor puterilor statului”.
Nu în ultimul rând, ne preocupă și vom începe demersurile în sensul extinderii masive a activității și structurii Uniunii în teritoriu. Ne gândim, în prima fază, la stabilirea a opt centre regionale și la cuprinderea în structuri organizate ale UJR a colegilor noștri care lucrează și trăiesc acolo. Era să uit: continuăm editarea revistei de cultură juridică “Palatul de Justiție”, una dintre cele mai citite și mai elevate publicații care apare în România.
R.: Este de actualitate în România dezbaterea pe marginea modificărilor Constituției. Se va implica Uniunea Juriștilor în această dezbatere? Va organiza manifestări pe această temă, care să genereze idei și proiecte, propuneri pentru articole care se doresc a fi modificate?
I.C.: UJR nu a stat niciodată deoparte, indiferent de amploarea modificărilor legislative și domeniul acestora, mai ales când vorbim despre procedura de revizuire a Constituției. Așa cum bine știți, Parlamentul a constituit o comisie multipartită care să elaboreze și să propună un proiect de lege pentru revizuirea Constituției. Sunt vicepreședintele acestei comisii și suntem, la momentul când vă dau acest interviu, în procedura de elaborare a proiectului.
Am chemat și prin intermediul Forumului Constituțional, dar și direct, toată societatea civilă, organizată sau nu, toți cetățenii, să vină cu propuneri, cu idei, pentru că noi chiar ne dorim o Constituție europeană, modernă, care să contribuie esențial la consolidarea democrației și la întărirea și garantarea drepturilor și libertăților cetățenești. Procesul este extrem de complex, cred că trebuie făcut un efort și, cu înțelegere și răbdare, să obținem cât mai mult consens pentru acest proiect. Dezbaterile ce vor genera idei, soluții, principii de drept constituțional, discuțiile din cadrul UJR vor fi prezentate și dezbătute în cadrul Comisiei speciale.
R.: Suntem contemporani cu cea mai mare modificare din epoca modernă a României, schimbarea codurilor fundamentale. Sunt schimbări majore în funcționarea și activitatea cotidiană a juriștilor implicați în una sau alta dintre profesiile juridice, dar și a instituțiilor din care fac parte aceștia. Care este rolul Uniunii în acest context?
I.C.: Parte a Uniunii Europene, venind după o perioadă lungă de dictatură comunistă, elaborarea legislației în România are o dinamică specială, care reflectă dinamica societății românești pe care o trăim cu toții. România este, din păcate sau poate din fericire, în continuare, sub monitorizarea Comisiei Europene prin celebrul Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV). Cele patru Coduri fundamentale care au fost elaborate fac dovada unui efort uriaș pe care lumea juridică l-a făcut, chiar dacă ele sunt, evident, perfectibile. Două din Coduri sunt deja în vigoare și constatăm cu toții dificultățile majore ale implementării lor, iar din februarie 2014 vor intra în vigoare și Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Prezenți în toate dezbaterile profesionale sau generale, membrii corpului juriștilor, fiind direct implicați în punerea în practică a legislației esențiale, zi de zi caută soluții pentru ca cetățeanul, cel care ar trebui să fie beneficiarul principal al actului de justiție, să simtă că serviciul public care i se oferă este numai pentru el și este corect.
De aceea și UJR, ca și celelalte uniuni și asociații de exercitare a profesiilor juridice, prin tot sistemul de pregătire continuă pe care îl practică sau prin sesiuni, simpozioane, cursuri și dezbateri organizate, face un efort important pentru ca schimbările, unele majore, să nu interfereze nefericit în coerența unui act de justiție normal și responsabil.
R.: Celor care nu au interacționat până acum cu dumneavoastră, dar care ar dori să cunoască unele date despre activitatea și biografia dumneavoastră, le puteți da câteva detalii în acest sens?
I.C.: Nu cred că eu sunt important. Cred, mai degrabă, că echipa nouă care a fost aleasă să conducă Uniunea este cea mai importantă: universitari, lideri de profesii și opinie, persoane cu o cultură juridică aleasă, personalități accentuate. Cei care compun Consiliul Director al Uniunii au toate atuurile pentru ca, împreună cu avocatul doctor Ioan Chelaru, colegul lor, să asigure activitatea, acțiunile și, în final, poziția în societate a Uniunii Juriștilor la cele mai înalte standarde profesionale.
