Doamna moderator Maria Coman şi invitatul emisiunii au făcut o serie de acuzaţii calomnioase la adresa preoţilor folosind ca pretext o ştire inventată de un cotidian online despre presupuse veşminte preoţeşti de mătase împodobite cu cristale Swarovski în valoare de 1000 de euro fiecare (!?). În continuare, în discuţia dintre moderator şi invitatul emisiunii au fost vehiculate în mod intenţionat informaţii neverificate şi tendenţioase preluate de pe un site susţinut de Asociaţia Secular Umanistă din România. De altfel, doamna Maria Coman şi-a făcut o obişnuinţă în a nu mai solicita punctul de vedere al Bisericii în legătură cu cele afirmate în emisiune, aşa cum impun deontologia profesională şi normele CNA.

Precizăm că o aşa-numită „modă a veşmintelor preoţeşti cu pietre scumpe” este o exagerare bolovănoasă a exponenţilor unui curent anticlerical şi antireligios care dezinformează cu scopul vădit de a incita la ură împotriva unei categorii socio-profesionale, preoţimea, fapt ce reprezintă o încălcare flagrantă a Legii audiovizualului (art. 40) şi normelor CNA. În acelaşi timp, articolul 6 din Directiva Comisiei Europene din anul 2010 (Servicii mass-media şi audiovizuale) prevede că „incitarea la ură pe criterii de rasă, sex, religie sau naționalitate este interzisă în serviciile mass-media audiovizuale. Guvernele trebuie să se asigure că programele mass-media audiovizuale și comunicațiile comerciale audiovizuale online nu conțin astfel de incitări”.

Pentru informarea corectă a opiniei publice, reamintim că în România, potrivit statisticilor oficiale, sunt 20.240 de şcoli cu personalitate juridică şi arondate, iar nu 4. 700 de şcoli aşa cum dezinformează permanent cei ostili Bisericii. Dacă astăzi în România se închid şcoli şi spitale, aceasta se întâmplă nu din cauza Bisericii Ortodoxe Române, ci ca urmare a scăderii numărului populaţiei, inclusiv a celei şcolare.

Statul român nu plăteşte integral salariile personalului clerical şi neclerical, ci asigură doar o contribuţie de aproximativ 60% la salariile acestora. Restul salariilor (comparabile cu cele ale profesorilor din Învăţământul preuniversitar), impozitele, asigurările de sănătate şi contribuţiile sociale sunt plătite din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti. Această situaţie este consecinţa secularizării averilor bisericeşti de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1863), atunci când Biserica a fost deposedată de sursele de întreţinere, iar Statul român şi-a luat angajamentul de a sprijini de la bugetul public salarizarea personalului deservent şi întreţinerea lăcaşurilor de cult. În prezent, cea mai mare parte a proprietăţilor bisericeşti nu au fost încă retrocedate proprietarilor de drept. Menţionăm faptul că potrivit datelor oficiale, sprijinul de la bugetul de Stat pentru cele 18 culte religioase recunoscute din România este de 10 ori mai mic decât bugetul pentru învăţământ şi reprezintă 0,2% din bugetul de Stat pe anul 2013, respectiv 0,08% din PIB-ul României pe anul 2013.

Autorităţile de Stat nu susţin financiar opera social-filantropică a Bisericii. Suma de aproximativ 70 de milioane de lei folosită de eparhiile Patriarhiei Române în anul 2012 pentru susţinerea celor 679 de instituţii social-filantropice şi a celor 767 proiecte şi programe sociale cu aproximativ 1 milion de beneficiari şi chiar activitatea socială a Bisericii reprezintă veniturile proprii ale unităţilor bisericeşti şi sponsorizări.

Biserica desfăşoară o amplă operă pastorală, spirituală, educaţională şi culturală în societate, iar nu doar activităţi social-filantropice, aşa cum în mod eronat cred cei care, fără a avea o legătură cu Biserica, o atacă constant. În acest sens, Centrul de presă Basilica al Patriarhiei Române (radio, televiziune, cotidian, agenţie de presă), a cărui existenţă îi deranjează pe unii, a fost creat pentru a susţine mediatic activitatea Bisericii şi reprezintă în acest moment unul dintre cele mai importante mijloace misionare ale Patriarhiei Române. La înfiinţarea în anul 2007, acesta a fost numit Centru de presă, iar nu „trust” (care are o conotaţie comercială), pentru că nu se finanţează din publicitate sau surse oculte, asemenea unor instituţii media din România, ci este susţinut financiar de clerul şi credincioşii ortodocşi din ţară şi străinătate care sunt principalii beneficiari.

În concluzie, este regretabil că postul de televiziune Antena 3 continuă aceiaşi campanie de dezinformare a opiniei publice la adresa Biserici şi slujitorilor ei, aşa cum proceda la comandă presa din perioada regimului comunist. Biroul de presa al Patriarhiei Romane