Parlamentul României are ocazia să facă ordine în disputa stârnită de extremiştii maghiari, adoptând cele două proiecte de legi depuse de mine, una pentru a tăia finanţarea ascunsă a mişcărilor secesioniste din Transilvania, iar cealaltă pentru a interzice persoanele şi organizaţiile străine care vin să inflameze spiritele în România, dar şi manifestările anti-constituţionale de orice tip. Aceste două legi ar pune cruce în bună măsură agitaţiei extremiste maghiare din Transilvania, iar pentru alte încercări de diminuare a autorităţii statului român în această parte de ţară pregătesc noi soluţii legislative aplicate.

Fervoarea cu care agenţia de presă naţională a Ungariei, MTI, dar şi alte instituţii media, vehiculează tot ceea ce ar putea contrazice şi combate legile mele constituie dovada că Parlamentul României inspiră temeri Budapestei că ar putea da o replică pe măsură evoluţiilor extremiste hrănite de statul vecin. Nu una declarativă, aşa cum ne-a obişnuit Cotroceniul, ci una efectivă, legală, cu aplicare imediată şi cu efecte directe. Pachetul de legi de interzicere a extremismului pe care l-am depus la Parlament şi care va fi completat cu alte câteva legi necesare restabilirii autorităţii statului în Transilvania reprezintă, la această oră, modalitatea cea mai eficientă de a pune capăt campaniei electorale furibunde desfăşurare de partidul lui Vona Gabor, dar şi de Fidesz-ul lui Orban, în Transilvania.

Parlamentul României poate arăta, prin adoptarea acestor legi, că ştie şi poate ”dialoga” cu Budapesta pe baze legale. Mesajul ar fi clar şi aplicat cu forţa legii. Aceste lucruri nu mai sunt permise pe teritoriul statului român. Punct. Nu importăm nazism, horthysm, conflictualitate şi expansionism maghiar, ci le oprim la graniţă fără alte explicaţii. Punct. Nu mai permitem cozilor de topor ale extremismului maghiar finanţat de Budapesta sau, culmea, finanţat din bani de la bugetul ţării noastre, să mai incite cetăţenii români de etnie maghiară la încălcarea Constituţiei. Punct.

Dacă Parlamentul României nu blochează ascensiunea extremismului maghiar prin măsuri legislative ferme, până la alegerile din Ungaria din 2014 o să asistăm la o escaladare a contestării statului român cum nu s-a mai văzut. Aceste legi nu sunt politice şi nu ar trebui judecate după culoarea partidului, ci după interesul naţional. Niciun politician român nu ar trebui să rămână indiferent la avansurile extremismului maghiar de orientare nazistă. Altfel, să se ia de mână cu Vona Gabor şi să se închine la Budapesta. Dar să-şi asume public acest lucru, în faţa alegătorilor. De Bogdan Diaconu – Adevarul