El a murit la Berlin în urma unei scurte suferinţe, a precizat vineri, într-un e-mail pentru AP, Burkhard Nachtigall, care l-a ajutat pe Misch să-şi scrie memoriile în 2008.

Misch a rămas mândru, până la sfârşitul vieţii, de anii petrecuţi cu Hitler, pe care, cu afecţiune, îl numea ‘şeful’. Într-un interviu din 2005 pentru AP, Misch şi l-a amintit pe Hitler ca fiind ‘un om normal’ şi a oferit o dare de seamă fascinantă despre ultimele zile ale dictatorului, înainte ca el şi soţia sa Eva Braun să se sinucidă în contextul în care armata sovietică se apropia de buncărul lor din Berlin.

“Nu era o brută. Nu era un monstru. Nu era un supraom”, a spus Misch despre Hitler.

Născut la 29 iulie 1917 în orăşelul Alt Schalkowitz din regiunea Silezia, pe teritoriul actual al Poloniei, Misch a rămas orfan la o vârstă fragedă. La 20 de ani, s-a hotărât să intre în SS, o organizaţie pe care o considera o contrapondere la amplificarea ameninţării din partea stângii. El s-a înscris în Leibstandarte SS Adolf Hitler, o unitate care a fost creată pentru a asigura protecţia personală a lui Hitler.

“Era anticomunistă, împotriva lui Stalin, pentru protejarea Europei. M-am înscris în războiul împotriva bolşevismului, nu pentru Adolf Hitler”, a spus Misch.

Însă, când Germania nazistă a invadat Polonia la 1 septembrie 1939, Misch a ajuns în prima linie, în contextul în care divizia sa SS a fost ataşată unei unităţi militare pentru ‘războiul fulger’.

Misch a fost împuşcat şi aproape ucis în timp ce încerca să negocieze capitularea unei fortăreţe în apropiere de Varşovia şi a fost trimis în Germania pentru recuperare. În mai 1940 a fost ales ca unul dintre cei doi membri SS ce vor servi ca gărzi de corp şi asistenţi ai lui Hitler, făcând de toate, de la preluarea apelurilor telefonice la întâmpinarea de demnitari.

Rochus Misch şi colegul său Johannes Hentschel l-au însoţit pe Hitler aproape peste tot unde mergea, inclusiv la reşedinţa sa izolată de la Berchtesgaden, în Alpi, şi în buncărul supranumit ‘Bârlogul Lupului’.

El a locuit atât în apartamentele lui Hitler de la Cancelarie, cât şi în casa sa dintr-un cartier muncitoresc din Berlin, pe care a păstrat-o până la moarte.

“A fost un şef extraordinar. Am locuit cu el timp de cinci ani. Am fost oamenii care au lucrat cel mai îndeaproape cu el. Eram mereu acolo. Hitler era zi şi noapte cu noi“, a spus Misch.

După capitularea Germaniei la 7 mai 1945, Misch a fost dus în Uniunea Sovietică, unde a petrecut nouă ani ca prizonier în lagăr, după care, în 1954, i s-a permis să revină la Berlin.

El şi-a reluat relaţia cu soţia sa Gerda, cu care se căsătorise în 1942 şi care a murit în 1997, şi a deschis un magazin.

La vârsta de 87 de ani, la momentul interviului pentru AP, Misch îşi păstrase imaginea de membru SS, adoptând o postură rigidă, cu umeri largi şi cu părul alb atent pieptănat.

A evitat întrebările despre vină şi responsabilitate privind Holocaustul, spunând că nu ştia nimic despre uciderea a 6 milioane de evrei şi că Hitler nu a discutat niciodată despre soluţia finală în prezenţa sa.

“Acesta nu era niciodată subiect de discuţie. Niciodată”, a afirmat el. De pe Revista 22