Traseul marşului revizionist a inclus şi ambasadele României, Serbiei şi Slovaciei din Ungaria.

În discursurile lor, liderii mişcării au cerut “dreptate pentru Ungaria”, adică revenirea sub controlul Budapestei a unor teritorii ce aparţin astăzi României, Ucrainei, Austriei, Slovaciei, Serbiei, Sloveniei şi Croaţiei.

Printre vorbitori s-a numărat şi europarlamentarul Jobbik Marton Gyongyosi, care a condamnat o bună parte din clasa politică ungară pentru că “nu face nimic” pentru a repara “injustiţia Trianonului”.

Semnat în 4 iunie 1920 la Grand Palace de Trianon de la Versailles, după Primul Război Mondial, tratatul consfinţea, printre altele, unirea românilor din interiorul arcului carpatic cu fraţii lor de sânge din vechiul regat. Deasemenea, în urma aceluiaşi act, Slovacia şi Rutenia au revenit Cehoslovaciei, Burgenlandul – Austriei iar Croaţia şi Slavonia – Iugoslaviei.

Tratatul a fost semnat de 23 de state. Din Europa, semnatarele au fost, de o parte Ungaria, iar de cealaltă statele Antantei, printre care România şi cele trei state noi: Polonia, Cehoslovacia şi Iugoslavia (la vremea respectivă Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor).

Parlamentul ungar a declarat ziua de 4 iunie “Zi a Coeziunii Naţionale” în anul 2010, în amintirea semnării Tratatului de pace de la Trianon, la 4 iunie 1920. Radicalii maghiari merg mai departe şi consideră această dată “Zi de doliu”, în amintirea pierderii statutului imperial al Budapestei.

“Mişcarea tinerilor maghiari din cele 64 de comitate” (referire la împărţirea teritorial-administrativă a Ungariei Mari) a fost înfiinţată în anul 2001 în Ungaria de către Toroczkai Laszlo. Organizaţia are filiale active şi în România, în unele localităţi din Ardeal unde populaţia maghiară alcătuieşte un procent important din totalul populaţiei. Membrii HVIM s-au remarcat anul trecut cu ocazia Zilei Naţionale a României, când au organizat o contra-demonstraţie la “Marşul Unirii” din Sfântu Gheorghe al Noii Drepte.

Liderul organizaţiei revizioniste a câştigat la sfârşitul anului 2014 alegerile pentru funcţia de primar al orăşelului Asotthalom, o localitate din Ungaria cu puţin peste 4.000 de locuitori. Acesta a candidat ca independent, dar a fost susţinut de partidul naţionalist Jobbik, a treia formaţiune politică din parlamentul de la Budapesta. Cunoscut pentru retorica sa ostilă României, lui Laszlo Toroczkai i s-a interzis toamna trecută accesul în ţara noastră, fiind oprit la graniţă. Sursa: FrontPress.ro