Tu ce ai visa(t) la 33 de ani?

Nu a trecut atât de mult timp de când aveam 33 de ani, chiar dacă uneori mi se pare că am trăit în altă viață atunci. Încă umblam prin lume și începeam să cochetăm cu ideea de a ne retrage la casa noastră și eventual de a avea un copil. Pardon, o fată, că eu eram chitită că doresc să fie orice, fată să fie.
S-a brodit ca în curând să intru la categoria „viitoare mămici”, apoi, la puțin timp după ce am împlinit 35 de ani, ni s-a născut prințesa. Acum, că am 3 ani peste vârsta propusă în titlu, nu visez decât să fim sănătoși cu toții, să ne creștem fata așa cum merită să fie crescut orice copil.
Scriu despre această idee, pentru că astăzi, doctorița mea, cea căreia îi datorez o sarcină atât de ușoară și o naștere pe care mi-o amintesc mereu cu drag și plăcere, m-a rugat să vă semnalez un caz. De fapt două, dar să nu anticipăm.
O tânără de 33 de ani, care nu visează atât de depare, pe cât visăm noi, ăștia sănătoșii, dar care speră să smulgă mai mult din timpul pe care încearcă boala să i-l răpească. O femeie doar puțin mai tânără decât mine, care suferă de cancer de col uterin și care-și dorește un viitor mai puțin sumbru.
Pentru cei care-și doresc să fie buni și după Sărbători (că în general cam de Crăciun se stârnește în noi fiorul filantropic), o pot face donând la ASOCIATIA DORINTA PENTRU VINDECARE Cont: RO06BTRLRONCRT0277663601 Banca: Transilvania, Ag. Calea Lugojului.
Al doilea caz este al unei fetițe de 3 ani, diagnosticată cu Autism. Este deja în tratament, dar terapiile specifice sunt FOARTE costisitoare. Pentru acest caz se pot direcționa cei 2% din impozitul pe profit (părinții au toate actele în regulă, sunt mai multe firme care deja au donat prin acest sistem). Orice ajutor contează și în acest caz, este o vârstă la care terapia poate face adevărate minuni.
Ambele cazuri sunt „confirmate” (deci reale, din păcate).
Dacă puteți mediatiza, e minunat. Dacă puteți și dona, e chiar și mai minunat.
În rest cum mai sunteți? Sper ca zilele astea să mă adun ceva mai mult și să începem să mai povestim de una-alta pe aici 
Sursa: Dojo Blog