În ţara noastră, rata medie de acooperire vaccinală a scăzut sub 75% pentru mai multe tipuri de vaccin, în timp ce recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) este de peste 95%, avertizează prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. În acest sens, la noi este necesară vaccinarea obligatorie împotriva difteriei, pertusis, tetanosului, rujeolei, rubeolei, oreionului şi poliomielitei. Conform datelor din 2014 ale Centrului Naţional de Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile, la vârsta de 12 luni a copiilor născuţi în iulie 2013, acoperirea vaccinală este sub ţinta recomandată de OMS. Rata medie de acoperire vaccinală este de 69.4% pentru vaccinul DTP4 (4 doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului şi pertusis), în timp ce procentul de acoperire pentru vaccinul contra rubeolei, rujeolei şi oreionului este de 75.4%, iar pentru hepatita B este de 91.3%. În cazul copiilor născuţi în iulie 2012, acoperirea vaccinală s-a redus alarmant: de exemplu, rata a scăzut cu 4% la vaccinul împotriva hepatitei B. Avertismentele au fost subliniate în cadrul Conferinţei Naţionale Actualităţi în Vaccinologie – RoVaccin 2015, în contextul în care OMS semnalează că scăderea imunizării explică apariţia unor epidemii, cum au fost cele de rujeola şi rubeola, cu consecinţe grave, inclusiv decese printre copii. “Acoperirea vaccinală a scăzut, riscul de apariţie a unor boli pe care nu le-am mai văzut de mulţi ani şi, mai mult, riscul transmiterii lor în colectivitate, izbucnirea unor focare epidemice sau chiar epidemii sunt posibile”, subliniază prof. dr. Rafila. De asemenea, 30,3% dintre aceşti copii au fost depistaţi ca sunt incomplet vaccinaţi în raport cu vârsta, în creştere faţă de anul precedent, când proporţia era de 26%. Neprezentarea rămâne principalul motiv al vaccinării necorespunzătoare în raport cu vârsta. Printre motivele pentru care copii nu sunt vaccinaţi corect şi la timp se află contraindicaţiile medicale, urmate de disfuncţionalităţi în furnizarea vaccinului. În prezent, la nivel global, sunt câteva urgenţe majore de sănătate publică: epidemia de ebola, reapariţia poliomielitei în Asia, cu pericolul ca boala să revină şi pe continentul european.
