“Atunci, în 1923, mai mult din grabă şi din cauza tensiunilor politice generate de discuatrea Constituţiei, oficialii de la Bucureşti când s-a ajuns până acolo încât au fost aruncate grenade cu gaze în Parlament, oficialii de la Bucureşti au comandat fabricarea rapidă a noii steme a României Mari, care trebuia menţionată în Constituţie şi adoptată odată cu aceasta. În mod uimitor, nu s-a găsit niciun specialist român în heraldică, fiind desemnat să facă noua stemă heraldistul Keöpeczi Sebestyén József din Cluj. Acesta a inserat în stema României Mari simbolurile heraldice ale Moldovei, reprezentată, în dreapta sus, prin capul de bour, prin soare şi semilună. Lângă, în stânga sus, este stema Ţării Româneşti, cu Acvila imperială bizantină, care şine crucea în cioc, având alături semiluna şi soare. În stânga jos, este stema oficială a Banatului integral, cu leul Banatului şi podul peste Dunăre al lui Apolodor. La mijloc este stema Dobrogei, reprezentată prin cei doi delfini iar în dreapta jos este stema Transilvaniei.

Când a venit vorba să reprezinte Transilvania, Keöpeczi Sebestyén József a copiat stema Ardealului din stema oficiala a Ungariei Mari, plasând-o în acelaşi spaţiu pe stema oficială a României Mari, pentru a sugera, probabil, doar transferul unei provincii de la o ţară la alta.  Această stemă are în partea de jos simbolul săsesc al celor şapte turnuri, adică a celor şapte oraşe ridicate de şaşi şi şvabii din Transilvania iar sus sunt cele două simboluri maghiare şi secuieşti. Primul simbol este “pasărea Turul” (Turul madár), pe fond albastru, având deasupra soarele şi semiluna. Mai precizăm că pasărea Turul este simbolul mitic al maghiarilor, în legenda fondatoare a acestui popor precizându-se că această pasăre a condus triburile maghiare din stepele Munţilor Altai până în Europa, în Câmpia Panonică. Aşa cum releva şi Rareş Bogdan, copii maghiari sunt crescuţi în cultul acestei păsări mitice, inclusiv prin desenele animate pe care TV maghiare le difuzează.”

Această dezbatere, din motivele sus-menţionate, a mai fost demarată de fostul primar Gheorge Funar în anul 2002, când se punea problema modificării Constituţiei din 2003 în vederea integrării în UE. Din păcate Transilvania românească nu este reprezentată în stema oficială a ţării, ci numai nobilimea maghiară, patriciatul săsesc şi grănicerii secui. Stema Transilvaniei cuprinde: scut împărțit în două câmpuri: în câmpul superior era o jumătate de acvilă, cu zborul desfăcut, ieșind din linia de demarcație, iar în câmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei, Siebenbürgen (“Șapte cetăți”), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestată din secolul al XVI-lea. În stema aprobată prin Constituţia din 1992 românii ardeleni nu există. Atunci Antonie Iorgovan, părintele Constituţiei a preluat stema din 1923 fără coroana regală. El nu a dorit să-l supere pe preşedintele Ion Iliescu care primise sprijinul liderilor maghiari şi al serviciilor secrete maghiare pentru lovitura de stat din 1989 şi asasinarea lui Nicolae Ceauşescu. Stema a rămas aşa până astăzi conform art. 1 din Constituţie: “Stema Romaniei simbolizeaza statul român naţional, suveran şi independent, unitar si indivizibil si se compune din doua scuturi suprapuse: scutul mare si scutul mic(…) d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureşul şi Crişana: un scut tăiat de un brâu roşu îngust; în partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră (tur) cu ciocul de aur, ieşind din brâul despărtitor, însotită de un soare de aur la dreapta, de o luna de argint conturata la stânga; în partea inferioară, pe aur, şapte turnuri roşii, crenelate, dispuse pe doua rânduri, patru si trei.”

În următoarele luni preşedintele Comisiei de Revizuire a Constituţiei este liderul PNL Crin Antonescu şi conform împuternicirilor legale poate propune pentru noua lege organică a statului ca Stema României, în cartierul dedicat Transilvaniei, să fie modificată prin introducerea unui simbol al românilor ardeleni. Acesta poate fi legat de capitala dacilor Sarmisegetuza din Transilvania, prin inserarea steagului lui Burbista şi Decebal – Lupul Dacic. Mai poate fi opinca moţilor lui Horea şi Avrămuţ, soarele în formă de cruce de pe porţile maramureşene sau, de ce nu, Monumentul Memorandiştilor din Cluj-Napoca. Românii ardeleni nu mai trebuie să fie eliminaţi din reprezentarea istoriei Transilvaniei de pe stema statului român. De Ionuţ Ţene – NapocaNews