Crimeea a cazut fara lupta
Dacă cineva ar fi susținut în urmă cu puțin timp că Rusia va ocupa Ucraina în patru zile și nu va fi nevoită să tragă un foc de armă pentru asta, lumea l-ar fi considerat nebun. Cum așa? Ucrainenii, care au pretenții asupra altor teritorii, care s-au judecat cu România pentru o bucată de platou continental la Marea Neagră timp de mai mulți ani la Haga, care au tot încercat să joace cu frontiera Dunării prin controversatul canal Bâstroe, aceiași ucraineni să stea cu brațele încrucișate în timp ce le este ocupată o importantă provincie, recunoscută ca și ucraineană de ONU, având și garanții de inviolabilitate a frontierelor din partea SUA, Marii Britanii și chiar a Rusiei prin Protocolul de la Budapesta din 1994, chiar ei să nu reacționeze?Se va spune că da, dar Rusia avea o bază militară puternică pe acest teritoriu, plus aproape 60% din populația de 2,25 milioane a Crimeii este formată din etnici ruși, că manevra lor a fost foarte bine pusă la punct etc. Adevărat, manevrele lor au fost foarte bine puse la punct, bine gândite și bine executate, pas cu pas și poziție cu poziție. Niște demonstrații pro-ruse la Simferopol, apoi mascați înarmați și fără însemne ocupă poziții cheie pe clădirile guvernamentale, ocupă punctele strategice, apoi trupe numeroase securizează aceste poziții, ajungând la finalul celor patru zile să blocheze cazărmile militarilor ucraineni cu ei înăuntru, fără posibilitatea de a mai face ceva (cum spuneam în articolul Ucraina, spre război?). Practic, rușii au ajuns stăpâni necontestați pe Crimeea în patru zile, mai mult, au făcut-o fără să tragă un foc de armă, de fapt și fără să recepționeze vreun foc de armă!
Cum este posibil, cine e de vină? NATO, UE, SUA, comunitatea internațională? Nici vorbă, principalul vinovat este mult mai aproape, la Kiev. Cum spune vorba aia, pentru un dans e nevoie de doi. Iar al doilea este fără îndoială Ucraina. Ce a făcut conducerea ucraineană, cea care a înfruntat gloanțele pe Maidan și și-a impus puterea la Kiev, alungându-l pe Ianukovici? Ce a făcut ca să evite această situație? În afara unor declarații ceva mai belicoase, absolut nimic!
1 martie 2014Trebuie să lămurim niște aspecte. Forțele militare ale unui stat funcționează după legi și reguli, pe baza unor ierarhii stricte. Astfel, o unitate nu poate face nimic de capul ei, pentru a acționa trebuie să primească ordin de la eșalonul superior, acesta de la cel superior lui și tot așa până la conducătorul suprem care este întruchiparea conducerii politice a țării. În cazul în care conducerea politică încalcă legile țării, dând de exemplu un ordin de a se trage în popor, cum a făcut Ceaușescu și Ianukovici, se poate constata încălcarea legii și unii să nu execute ordinul. Dar în cazul în care ordinul este legal, trebuie executat, dar acesta poate fi executat cu condiția să fie dat. Nu poate o unitate să se apuce să lupte de capul ei, fără ordin, deoarece din start devine rebelă și liderii ei pot fi trimiși pentru a fi judecați de Curtea Marțială.
Ori, ce ar trebui să facă conducerea politică și militară atunci când persoane necunoscute, înarmate și purtând cagule, ocupă și iau poziții de tragere pe clădirile guvernamentale principale din capitala unei provincii ucrainene? După toate regulamentele internaționale, dacă aceste persoane nu aparțin structurilor de forță ale țării gazdă, pot fi considerate formațiuni paramilitare care încearcă să preia controlul, deci neutralizarea lor este perfect justificată. A făcut conducerea ucraineană ceva în acest sens? A dat ordin structurilor sale de forță să aresteze acele persoane, mai ales că în primele zile numărul lor era destul de redus și grupurile erau destul de disipate?
Nu trebuia să deschidă focul asupra lor, trebuiau trimise trupele ucrainene care să le rețină. Uzul de armă era justificat în cazul în care aceste persoane ripostau. Există reglementări clare asupra dreptului polițistului sau militarului de a face uz de armă. Iar când ai în față persoane necunoscute, fără însemne, înarmate care ocupă puncte cheie din țara ta, atunci poți face uz de armă. Se somează, dacă nu se supune se execută foc de avertisment, dacă nici atunci nu se supune, foc în plin. A făcut Kievul așa ceva? Respectiv a dat vreun ordin unităților din Crimeea să procedeze în acest mod? Ca să facem o paralelă, ce ar trebui să facă conducerea României dacă pe clădirile din Sfântu Gheorghe apar trăgători necunoscuți, dacă principalele puncte de trecere din Târgu Mureș sunt ocupate de genul acesta de inși înarmați?
Kievul nu a făcut nimic, astfel că Rusia a plusat. Apare traficul de elicoptere și avioane, sunt ocupate aeroporturi, baze militare, încep deplasările masive de trupe spre toate punctele cheie ale peninsulei. Militarii ucraineni, tot în cazărmi. Nimeni nu le-a dat vreun ordin să iasă, sau ce să facă. În mod sigur, ofițerii ucraineni înroșesc liniile telefonice și undele radio cerând de la Kiev ordine și instrucțiuni. Este cineva capabil acolo să dea aceste ordine? Mă îndoiesc.
2 martie 2014Câteva cuvinte despre spațiul aerian. Ucraina a închiriat baza de la Sevastopol Rusiei. În înțelegerea militară care a fost încheiată între cele două țări, sunt stabilite niște culoare aeriene care să fie folosite de ruși pentru deplasările în și dinspre baza de la Sevastopol. Există protocoale, înțelegeri, partea ucraineană este anunțată când urmează să vină vreun transport militar, pentru a nu crea confuzii și alarme inutile. Partea ucraineană trebui să aprobe aceste zboruri înainte de a avea lor, deoarece ea este proprietara spațiului aerian, dar și al bazei. Genul acesta de înțelegeri și anunțări prealabile există peste tot în lume, la toate bazele militare pe teritoriul altui stat. La fel, și la baza de la Mihail Kogălniceanu, nu vă închipuiți că vin americanii cum vor, ei trebuie să-și anunțe în prealabil zborurile, orele la care intră în spațiul aerian românesc vreo aeronavă de-a lor, pentru a nu intra în alertă fără să fie cazul.
Ori, cum reacționează Ucraina când toată Crimeea începe să fie înțesată de zboruri neautorizate? Să fi obținut rușii aprobarea autorităților ucrainene pentru toate aceste zboruri? Mă îndoiesc. Civili aflați în mașini filmează formațiuni de elicoptere care zboară în plină zi. Cum reacționează autoritățile ucrainene? Protestează. Au încetat zborurile? Nu.
Cu o întârziere nejustificată se declară închiderea spațiului aerian pentru aeronavele militare. Cam târziu, dar totuși s-a dat. Dar cu asta ce-am făcut? Dacă închizi spațiul aerian, atunci implicit îl declari inviolabil, orice aeronavă care violează spațiul aerian poate fi atacată și doborâtă. Dacă îl închizi, îl închizi ca să îl aperi, dacă nu îl aperi, de ce îl închizi, numai ca să mai faci o declarație? Aflăm că Ucraina protestează fiindcă i s-a încălcat spațiul aerian. Asta după ce l-ai închis, nu? Dacă ai anunțat că ai închis spațiul aerian, cum încearcă cineva să intre, îl prinzi în cătarea SAM-urilor. Ah, dar bazele de SAM-uri din Crimeea au fost ocupate de ruși. Atunci deplasezi SAM-uri mobile în apropiere, către istmul Perekop, și în caz de nevoie lansezi una ca să se vadă că vorbești serios. Dacă nu, nu ai făcut nimic, rămâi cu protestele că ți-au încălcat spațiul aerian, încă și de două ori. Dacă nu lansezi rachete, îl vor încălca și a treia oară, au văzut că merge.
La fel ca și inviolabilitatea santinelei. În interiorul gardului cazărmii militare este o zonă interzisă. Cine intră fără permisiune, fie pace sau război, riscă să fie împușcat. Santinela care păzește nu poate fi atacată, este principiul stipulat prin lege și regulamente militare, cel al inviolabilității santinelei. Dacă pătrunzi în zona în care santinela are consemnul să o păzească, o faci pe proprie răspundere, pe riscul tău. Nimeni nu va acuza vreodată santinela că te împușca dacă tu nu răspunzi la somații. Două somații, foc de avertisment, apoi foc în plin. Rușii care au intrat în cazărmile ucrainene știu asta. Dar mai știau că nimeni nu va face uz de armă contra lor. Fiindcă nu a primit ordin, nimeni de la Kiev nu l-a dat. Nu a avut curajul, nu și-a asumat răspunderea, încă nu știm.
3 martie 2014În acest context, cu atât mai de neînțeles mi se pare pasivitatea trupelor ucrainene în ultimele patru zile. De ce nu au deplasat o companie la aeroportul din Simferopol, de exemplu, nu l-au ocupat înaintea rușilor, apoi să interzică pătrunderea lor, amenințându-i cu deschiderea focului, era aeroportul lor în țara lor, nimeni nu putea să vină să-l ia fără riscuri. Somație și foc de avertisment. Dacă rușii ripostau, era clară situația pentru toți. Dar nu a existat acel ordin.
Și așa Ucraina s-a trezit în situația în care Crimeea este practic ocupată fără să se fi tras un singur glonț. Și îi va fi greu să revină, chiar dacă se va găsi voința politică să o facă. Situația strategică este net defavorabilă. Întreaga peninsulă este ocupată de ruși, ei sunt fortificați în această zonă care ea însăși este o citadelă naturală. Singurele trupe ucrainene de aici sunt prizoniere în cazărmi, nu sunt dezarmate, dar sunt în imposibilitatea de a face ceva, înconjurate de ruși. Sunt ostatice, îngreunând și mai mult situația militară a Ucrainei. În plus, fiindcă nu a reacționat, Ucraina se confruntă cu același scenariu în estul țării, iar întreaga inițiativă aparține Rusiei, Ucraina nu poate decât să reacționeze, nu să acționeze.
Să venim cu câteva exemple. În 28 iunie 1940, România evacuează Basarabia și nordul Bucovinei în urma ultimatumului URSS. Militarii primesc ordin să nu răspundă la provocări, să nu deschidă focul. Sovieticii profită, nu respectă graficul de deplasare și le-o iau înainte, îi atacă, îi dezarmează, îi batjocoresc. Românii nu răspund fiindcă au ordin să nu o facă. Totuși, sunt unii care la forță răspund cu forța, deschid focul și îi opresc pe sovietici, fără ei aceștia ar fi mers mai departe de Ținutul Herța și România ar fi fost ceva mai mică (vezi 28 iunie 1940. Fapte și eroi necunoscuți și Cedarea Basarabiei. Aveam alternative?). Românii, chiar dacă au primit ordin să nu tragă, au fost unii care au ripostat. E foarte adevărat că acum soldații ruși în Crimeea au fost mult mai politicoși cu cei ucraineni.
Și să nu uităm, ceea ce vedem că se petrece acum în Ucraina poate am fi văzut că în România în decembrie 1989, să nu uităm că sovieticii au fost invitați în țară, se cam știe de către cine. Mai știți cum a reacționat generalul Gușe (asta nu îl absolvă de alte greșeli), fapt care poate ne-a salvat atunci: Dacă vin, tragem în ei!
Rusia nu e prima oară când face o astfel de manevră. Amintiți-vă de Kosovo în 1999, când Serbia în urma bombardamentelor NATO își dă acordul de a părăsi provincia și trupele NATO pornesc să ocupe punctele cheie. O coloană înarmată rusească trece din Bosnia-Herțegovina unde era trupă de menținere a păcii și ocupă înaintea tuturor aeroportul din Priștina, dând Rusiei un grad mai mare de negociere ulterioară.
În 1992, moldovenii au decis să lupte, au primit ordin să o facă, să băteau pentru țara lor și aveau mult mai mici șanse decât a avut Ucraina acum. Nimeni nu a pus vreo presiune internațională pe Rusia în 1992, nimănui nu-i păsa de Republica Moldova, doar României. O țară mică sfida un imperiu, dar a luptat. Au fost învinși. De luptat au luptat și georgienii, și pentru aceste merite, și în ziua de azi, Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud sunt considerate teritorii ocupate de Rusia.
Ucraina a pierdut enorm prin lipsa de reacție, mult mai bine dotată și înarmată decât aceste două țări la un loc, nu a reacționat, deși avea susținerea morală a vestului. În ciuda retoricii belicoase de care dau dovadă naționaliștii ucraineni pe forumurile de pe internet, Ucraina nu a făcut nimic ca să-și apere țara. În mod sigur, și NATO va fi mai reticent, deoarece impresia lăsată este una ciudată. E greu de înțeles când susții sus și tare că Crimeea îți aparține, dar o lași din mână fără a trage un singur foc de armă.
Dar dacă lucrurile se opresc aici cu Crimeea, ca în ziua de azi, peste zece ani se va vorbi despre Crimeea ca un teritoriu cedat de Ucraina și nu ocupat de Rusia. De Cristian Negrea
Publicaţia turcă Hürriyet afirmă că în cazul în care Crimea îşi va declara independenţa, aceasta ar putea să treacă sub sfera de influienţă a Turciei, comunică portalul ucrainean Espreso.TV. În opinia autorului articolului, acest lucru este prevăzut de un tratat semnat acum 231 de ani între Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist.
Chiar dacă a fost introdus târziu în dotarea Luftwaffe şi nu a reuşit să joace un rol decisiv în ultima parte a războiului , Messerschmitt Me-262 rămâne unul dintre cele mai revoluţionare avioane din istoria aviaţiei moderne. Este primul avion militar operaţional cu reacţie din lume . Me-262 , prin elementele sale structurale , a reprezentat o platformă de dezvoltare pentru viitoarele avioane supersonice.
Istoricul dezvoltării avioanelor cu reacţie Me-262
Lucrul la modelul Me-262 a debutat încă din aprilie 1939, cu numele de Proiect 1065. Între 1939 şi 1940 , Messerschmitt a creat primele prototipe ale avionului pentru ai testa structura mecanică. Progresul programului de construcţie a modelului Me-262 , a fost întârziat datorită diferitelor probleme tehnice apărute şi a subfinanţării datorate lipsei de interes faţă de proiect , manifestată de înalţii oficiali nazişti care credeau în primă fază că războiul poate fi câştigat de avioane convenţionale. Primul prototip de Me-262 a fost construit în aprilie 1941, nefiind înzestrat cu un motor cu reacţie , ci de un motor în 12 cilindri , Juno Junkers 210. Cele două turboreactoare BMW de tip 003 au fost montate ulterior, păstrându-se ca măsură de siguranţă şi motorul Juno Junkers 210.
Prima escadrilă care a avut în dotare avioane cu reacţie Me-262 s-a numit Erprobungskommando 262 , înfiinţată în aprilie 1944 şi preluată începând cu iulie 1944 sub comanda maiorului Walter Novotny. Ulterior escadrila este redenumită Kommando Novotny. Primul Me-262 intră în luptă pe 28 august 1944 şi este doborât în luptă de către un echipaj de pe avionul P-47Thunderbolts format din maiorul Jseph Meyers şi locotenentul secund Manford Croy.
Piloţii de pe avioanele americane au elaborat mai multe strategii pentru a se apăra împotriva atacurilor avioanelor germane Me-262. Punctul slab al avioanelor cu reacţie germane era manevrabilitatea. Piloţii de pe avioanele americane P-51 Mustang au identificat rapid această slăbiciune a Me-262, şi reuşeau să-l atace atunci când efectua viraje de întoarcere. În plus bombardierele Aliaţilor au început să beneficieze de escorte din ce în ce mai puternice.
Un avion care a revoluţionat aeronautica mondială
În seara de 8 martie 2014 am asistat la încă un moment incredibil, care a demonstrat că în România s-a instaurat o adevărată dictatură a minorităţilor naţionale şi că pe stadioanele din ţara noastră este interzis să scandezi “România”, pentru că astfel “provoci” elementele alogene.
Având în vedere ultimele actiuni petrecute atat in tara cat si in afara ei, noi, Peluza SUD, dorim sa luam pozitie fata de aceste evenimente care afecteaza si sportul, din pacate.
Din păcate aceasta este concluzia evenimentului de la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul căruia s-au reunit la Roma diferite partide naţionaliste europene. 
În contextul acestei conferinţe europene, în care mai multe partide parlamentare europene şi-au trimis liderii, un singur român le-a adus aminte naţionaliştilor europeni, că România are o minoritate naţionalistă: fostul lider al 
Luni, 10 martie, s-au împlinit 13 ani de la moartea cântăreţului, compozitorului, poetului şi nu în ultimul rând “soldatului politic” naţionalist Massimo Morsello. Deşi toată viaţa şi-a dedicat-o renaşterii spirituale a italienilor, nu a încetat să fie un admirator înfocat al fondatorului Mişcării Legionare Arhanghelul Mihail din România, 
Un studiu recent dat publicităţii de Universitatea din Boston a identificat o nouă preuspusă cauză a obezității în rândul femeilor de culoare din SUA. Cercetătorii susțin că femeile afro-americane care au fost victimele ”rasismului” au un risc mai mare de a se îngrășa. Astfel au încercat să explice aceștia de ce obezitatea este mai des întâlnită în rândul comunității de culoare, acordând mai puţină atenţie problemelor metabolice sau de alimentație.
Preşedintele mişcării naţionaliste Noua Dreaptă, Tudor Ionescu, condamnă ferm
Mihnea Blidariu, solistul trupei de rock clujene
“Sper ca pe 15 martie Jobbik şi Noua Dreaptă să se întâlnească în centrul Clujului, să se omoare între ei până nu mai rămâne nici unul şi după aia să putem să trăim în toleranţă şi bună înţelegere ca şi până acum. Mă piş pe autonomia etnică, pe conceptul de naţiune binecuvântată, pe ultra-naţionalism, rasism, xenofobie, fascism şi tot ce mai aduc aceşti agenţi ai urii cu ei!”, a scris Blidariu pe Facebook.
Inainte de a face o evaluare a oportunitatilor crizei din Crimeea / Ucraina pentru Romania, as dori sa pornesc cu un “daca”. Daca Romania ar fi fost acum in relatii mai bune si mai normale cu Rusia, aceste oportunitati ar fi fost si mai mari si fructificarea lor mult mai rapida. Poate din continutul articolului veti intelege de ce. Voi face o evaluare a oportunitatilor, pe baza unor scenarii de evolutie a crizei pe care nu le voi argumenta prea mult, nefiind scopul articolului de fata.
Parlamentul din Crimeea, care recent 
