Quantcast
Channel: 100 Ro
Viewing all 3410 articles
Browse latest View live

Iranienii

$
0
0

Iranienii incurajati sa sustina sporul demografic: Fiecare familie sa faca macar 5 copii!

autor: FrontPress08.07.2014

iranLiderul suprem al Iranului, aiatolahul Ali Khamenei, ia în calcul interzicerea sterilizării masculine prin vasectomie şi a oricăror alte forme medicale de contracepţie, cu scopul ameliorării declinului demografic din Republica Islamică.
Rata naşterilor în Iran, o ţară cu 76 de milioane de suflete, a scăzut de la 3,2 procente în 1986 la 1,22 în prezent. Dacă actuala tendinţă se va păstra, media de vârstă a populaţiei va creşte de la 28 de ani (2013) la 40 de ani până în 2030, conform estimărilor ONU.
Cu toate că situaţia nu este nici pe departe la fel de dramatică precum cea din Europa şi inclusiv România, care se confruntă cu o îmbătrânire accentuată a populaţiei, elita conducătoare de la Teheran consideră că se impun strategii naţionale care să combată o potenţială criză demografică.
Khamenei a emis astfel un decret zilele trecute prin care afirmă că este necesară “o întărire a identităţii naţionale” şi o respingere a “aspectelor negative din stilul de viaţă occidental”. Liderul suprem al statului mai consideră că Iranul ar trebui să îşi impună o ţintă demografică şi să ajungă la o populaţie de 150 de milioane de oameni.
Acesta a mai sfătuit familiile să nu aibă mai puţin de cinci copii. Khamenei a mai precizat că acum 30 de ani media în Iran era de 6 copii pentru fiecare familie, acum numărul scăzând la doar 2. Deasemenea liderul iranian a mai dat asigurări că familiile care vor fi gata să sprijine valorile tradiţionale islamice vor primi tot sprijinul material necesar din partea statului.
Parlamentarii s-au conformat şi au elaborat un proiect de lege care prevede pedepse cu închisoarea de până la 5 ani pentru doctorii care vor efectua operaţii de sterilizare.
După Revoluţia Islamică din 1979, conducerea ţării a încurajat familiile să facă mulţi copii. A urmat războiul dintre Iran şi Irak (1980-1988)şi problemele economice. Având în faţă noua situaţie, familiile numeroase nu au mai constituit un deziderat naţional. De câţiva ani însă se pare că a revenit în prim plan politica “Mai mulţi copii, un Iran mai puternic”. Sursa: FrontPress.ro


Constantin Istrate

$
0
0

Constantin Istrate, al patrulea tortionar comunist desconspirat de IICCMER, traieste la 25 de kilometri de Timisoara

autor: FrontPress 08.07.2014

tortionarInstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc solicită Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale în cazul lui Constantin Istrate, fost locţiitor al comandantului de la Colonia de Muncă Oneşti şi fost locţiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla.
Constantin Istrate (88 de ani) este al patrulea torţionar pentru care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) solicită Parchetului începerea urmăririi penale, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Anterior, IICCMER a mai solicitat procurorilor să îi cerceteze pe torţionarii Alexandru VişinescuIoan Ficior şi Florian Cormoş, iar în cazul lui Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, institutul a prezentat rezultatul investigaţiilor, aminteşte Mediafax.
În urma investigaţiilor desfăşurate în ultimele luni, IICMER a identificat o serie de probe care indică faptul că locotenent major (r) Constantin Istrate – care a îndeplinit funcţia de locţiitor al comandantului pentru pază şi regim la Colonia de muncă Oneşti în perioada decembrie 1953-mai 1954, respectiv la Penitenciarul Gherla în august 1957-noiembrie 1958, martie 1959-octombrie 19262, precum şi pe cea de comandant al Penitenciarului Gherla, din decembrie 1958 până în martie 1959  – a săvârşit infracţiuni contra umanităţii în legătură cu persoanele internate administrativ şi condamnaţii aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate.
Potrivit IICCMER, Constantin Istrate a impus persoanelor aflate în executarea pedepsei un regim de detenţie inuman care depăşea ca duritate limitele prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor.
Acest tip de regim extrem de dur aplicat în cadrul celor două unităţi penitenciare poate fi calificat drept unul de exterminare prin raportare la condiţiile inumane de detenţie responsabile pentru decesul a numeroşi deţinuţi. Regimul de detenţie a fost aplicat în mod indenţionat şi susţinut de către Istrate Constantin şi poate fi caracterizat prin lipsa hranei, a medicamentelor şi îngrijirii medicale, abuzuri şi nu în ultimul rând prin numărul mare de decese survenite, potrivit sursei citate.
Conform IICCMER, Istrate Constantin se face vinovat în mod direct de decesul a cel puţin 217 deţinuţi identificaţi până în prezent, urmare a regimului dur de detenţie care a presupus: înfometarea, violenţele fizice, presiunile psihice, privarea de asistenţă medicală, condițiile mizere din camere și supraaglomerarea, condiţiile dure de muncă, sancţiunile disciplinare aplicate discreţionar şi excesiv în raport cu gravitatea abaterilor etc.
O parte dintre ele sunt adevărate, în cea mai mare parte sunt înscenări”, a declarat Constantin Istrate, citat de Digi 24, referindu-se la faptele de care este acuzat. 
În prezent locuieşte în comuna Peciu Nou din Timiş, la mai puţin de 25 de kilometri de Timişoara, “Oraşul martir” al Revoluţiei din 1989.
În aprilie 2013, IICCMER anunţa că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale persoanelor în cauză. Sursa: FrontPress.ro

Varg Vikernes

$
0
0

Celebru rocker norvegian condamnat de un tribunal francez pentru “incitare la ura”

autor: FrontPress09.07.2014

vikernesUn tribunal francez l-a condamnat marţi pe Kristian Vikernes, un celebru cântăreţ black metal originar din Norvegia, la şase luni de închisoare cu suspendare şi la plata unei amenzi de 8.000 de euro pentru mai multe postări pe blogul personal prin care acesta ar fi “glorificat crimele de război” şi ar fi “promovat ura faţă de evrei şi musulmani”. 
Sentinţa a fost pronunţată în lipsă, nici Kristian Vikernes şi nici avocatul acestuia nefiind prezenţi în sală. Norvegianul a negat în prealabil că ar fi postat opinii “rasiste” pe blogul său şi că textele incriminate ar fi fost publicate de alte persoane.
Acesta mai fusese arestat în vara anului trecut de poliţia franceză, fiind suspectat de “plănuirea unor atentate teroriste”. A fost eliberat însă în 48 de ore din lipsa dovezilor.
Vikerne, fondatorul proiectului black metal Burzum (însemnând “întuneric”, în limba inventată de Tolkien în Lord of The Rings), este un adept al culturii “supravieţuitorilor” (Survivalist), un stil de viaţă conform căruia fiecare bărbat trebuie să-şi pregătească familia pentru evenimente apocaliptice de natură politică şi socială sau pentru catastrofe naturale. Adepţii acestui curent cred că o catastrofă (de orice natură) este iminentă şi se pregătesc pentru evenimente majore şi pentru supravieţuire în condiţii aspre. Deobicei se retrag în gospodării relativ autosuficiente în zone rurale şi strâng provizii de hrană şi arme pentru apărare.
Muzicianul, cunoscut şi după presudonimul artistic de Varg (lup în limba norvegiană),  este şi un promotor al păgânismului nordic cu accente naţional-socialiste.
Bărbatul de 41 de ani, tată a 3 copii, este căsătorit cu franţuzoaica Marie Cachet. Familia acestuia trăieşte la o fermă din orăşelul Salon-La-Tour.
În ţara natală, Vikernes a fost condamnat în trecut la 21 de ani de închisoare (pedeapsa maximă în Norvegia) pentru că a incendiat patru biserici creştine şi pentru că l-a înjunghiat mortal cu 23 de lovituri de cuţit, în 1993, pe Oystein Aarseth “Euronymous”, chitaristul trupei de black metal Mayhem. În timpul detenţiei şi-a cunoscut actuala soţie. A fost eliberat în mai 2009, înainte de termen. Sursa: FrontPress.ro

China

$
0
0

China continua dialogul strategic cu SUA

autor: FrontPress09.07.2014

0Capitala Beijing găzduieşte, începând de azi, cel de-al şaselea Dialog Strategic şi Economic China-SUA şi cea de a cincea consultare la nivel înalt China-SUA al schimburilor interumane, eveniment la care participă preşedintele chinez Xi Jinping şi vicepreşedintele american Jeo Biden. Cele două evenimente au debutat cu o declaraţie a preşedintelui Xi potrivit căreia problemele existente în cadrul relaţiilor China – SUA „nu trebuie să genereze temă, atâta timp cât ambele părţi lucrează pentru a le rezolva”.
Pe fondul divergenţelor de ordin economic şi de opţiune socială dintre cele două cele mai puternice state ale lumii, divergenţe ce ţin de jocul politic de putere intern şi internaţional, relaţiile China-SUA continuă să fie prospere. Afirmaţia are la bază cele peste 530 de miliarde USD înregistrate în contul comerţului bilateral în anul 2013, pentru a puncta o cifră care depăşeşte de câteva ori PIB-ul României.
La unison, comentatorii politici chinezi consideră evenimentul din aceste zile de la Beijing, programat pentru miercuri şi joi, drept unul care poate să conducă la „dispersarea suspiciunilor”, în condiţiile în care, preşedinţii Xi Jinping şi Barack Obama, în iunie 2013, au decis sa construiasca o relaţie lipsită de conflicte şi confruntări, bazată pe respect reciproc şi cooperare win-win.
Intenţiile chineze în relaţia cu SUA vizează accelerarea Tratat Bilateral de Investiţii (BIT), în cadrul unui parteneriat cu un standard ridicat, echilibrat, cu scopul de a îmbunătăţi relaţiile economice dintre cele două ţări, a arătat preşedintele Xi, în cadrul ceremoniei de deschidere a evenimentului.
Mai mult, China doreşte ca Statele Unite să îşi limiteze acţiunile privind securitatea naţională care vizează investiţiile chineze, în timp ce SUA menţin China pe “lista neagră” în diverse sectoare investitorii chinezi având unele restricţii. Această „listă neagră” este inclusă în agenda discuţiilor programate în cadrul dezbaterilor chino-americane din aceste zile de la Beijing, fapt confirmat de vice-ministrul chinez de Finanţe Zhu Guangyao. De pe Radio China International

1

Experimentul Philadelphia

$
0
0



Armata romana a participat la "experimentul Philadelphia"

Timp de mai bine de şase decenii, sute de lucrări apărute în întreaga lume au abordat unul dintre cele mai controversate experimente efectuate de către armata americană în timpul celui de-al II-lea război mondial, mai precis în anul 1943, când se presupune că o navă a armatei americane a fost teleportată pe o distanţă de 600 de kilometri ca urmare a unui experiment ultrasecret numit Proiectul Rainbow (Curcubeul), cunoscut publicului sub numele de Experimentul Philadelphia. Odiseea experimentului este arhicunoscută, fiind prezentată în numeroase lucrări ulterioare evenimentului. Rezultatele acestui experiment sunt foarte controversate, ca şi experimentul în sine, care este negat în totalitate de către Pentagon, dar cercetările în mod sigur nu s-au oprit în acel stadiu, avându-se în vedere evoluţia ştiinţei şi tehnicii.
În continuare vom prezenta un incident petrecut în anul 1994, ce pare a avea o legătură cel puţin parţială cu evenimentele prezentate anterior. Unele date apărute în presă în luna octombrie 1994 anunţau pe spaţii largi desfăşurarea exerciţiilor navale din Marea Neagră codificate cu numele “Sea Partener ’94″, cu participarea a 10 nave militare din Bulgaria, Grecia, Italia, România, Rusia, SUA, Turcia şi Ucraina. Aplicaţia în cauza va pune în evidenţă faptul că în prezent se află în experimentare, dacă nu chiar în exploatare la trupe, metode “de manipulare a spaţiului şi timpului”.
Manevrele încep la 23 octombrie, ora 10, partea româna participând cu distrugătorul “Mărăşeşti”, exerciţiul continuând şi pe 24 octombrie. Tema exerciţiului de luptă era “executarea de foc cu tunurile de 76 mm asupra unei ţinte maritime” lansate de la bordul fregatei americane “Doyle”, de unde de fapt era condusă întreaga aplicaţie. Observarea rezultatelor tragerilor s-a făcut dintr-un elicopter de luptă decolat de pe fregată “Doyle” şi direct de către participanţi. Fiecare navă trebuia să tragă asupra ţintei ce marca inamicul timp de 8 minute.
Elementul surpriză al întregului exerciţiu tactic a fost uluitor. Nici unul dintre trăgători nu a lovit ţinta. Mai mult chiar, corveta bulgăreasca “Restelnîi” se apropie, contrar regulilor stabilite, şi executa focul de la o distanţă de numai 3 mile faţă de ţintă, distanţă mult inferioară celei regulamentare. Surpriza ia proporţii pentru toţi participanţii – desigur mai puţin pentru americani – atunci când constată că dacă se puteau aştepta la bruiajul radiolocatorului de descoperire a ţintei şi de dirijare a focului, nu se poate explica faptul că ţinta nu este lovită nici măcar când este încadrată “la vedere” prin intermediul mijloacelor de ochire optice şi optoelectronice.
Este absolut evident că dacă americanii au venit cu fregata “Doyle” pregătiţi să-şi testeze mijloacele şi capacităţile de apărare pasivă a ţintei asupra focului, nu mai puţin pregătiţi au venit şi ruşii pentru a-şi testa mijloacele de contracarare a bruiajului radiolocatoarelor de dirijare a focului. Oricum, din perspectiva analizată interesează nu atât faptul că bruiajul radar al dirijării focului a funcţionat sau nu, ci faptul că dirijarea “la vedere”, şi prin mijloace optice a focului asupra ţintei nu a avut niciun fel de efect pentru niciunul dintre trăgători.
Explicaţia rezidă în faptul că ţinta se găsea de fapt într-o altă plasare spaţială decât cea care apărea vizibilă în mod virtual. Desigur că duelul principalilor protagonişti ai exerciţiului s-a derulat între fregata americană “Doyle” şi fregata rusa “Bezucoruznenîi”. Date fiind miza, cât şi importanţa exerciţiului, este sigur că ruşii au venit dotaţi cu tot echipamentul electronic de ultimă oră de care dispuneau. Şi totuşi, aşa se face ca după scurgerea celor 8 minute regulamentare nici ruşii (ca şi ceilalţi 6 participanţi) n-au obţinut nici un rezultat. Dar, contrar regulilor impuse, văzând că nu au lovit ţinta după cele 8 minute regulamentare, ruşii nu se retrag de pe linia de foc şi, încercând probabil să colecteze cât mai multe informaţii posibile, continuă tragerea timp de încă 30 de minute cu tot armamentul de bord, cele peste 150 de salve trase neatingând în final nici măcar o dată ţinta. Este evident desigur că, pe parcursul celor 30 de minute scurse în afara timpului regulamentar legal ordonat, ruşii au căutat să-şi dirijeze focul atât prin vizare telemetrică şi radar a ţintei, prin vizare la vedere, cât şi prin modalităţi combinate. Fără însă niciun rezultat.
După cum se ştie, în materie de invizibilitate a ţintelor navale şi aeriene au fost obţinute o serie întreagă de realizări în ceea ce priveşte invizibilitatea în spectrul electromagnetic (tehnologia Stealth – pentru ţinte terestre, nave maritime şi aeriene). De asemenea, sunt cunoscute realizările în ceea ce priveşte materialele absorbante şi vopselele antiradar. Tehnologiile bruiajului activ sunt deja arhicunoscute chiar şi în ceea ce priveşte bruiajul activ de baraj sau prin impulsuri electromagnetice de foarte mare putere ţintite asupra radarului inamic. Or, cu toate aceste tehnici cunoscute, care la rândul lor pot fi contracarate cu alte mijloace, cum ar fi telemetrele laser şi cele cu raze infraroşii, niciunul dintre participanţii la exerciţiul pomenit nu a putut atinge ţinta, toate proiectilele trimise fiind rateuri.
Cauza în sine a fenomenului descris a rămas un mister şi la peste 10 ani de la eveniment. Specialiştii participanţi la exerciţiu au încercat câteva explicaţii posibile, astfel: proiectilele nu au reuşit să străpungă zona unui spaţiu, “zid” de protecţie din jurul ţintei; ţinta nu se afla în locul unde era vizată când s-a tras asupra ei (altă amplasare spaţială); ţinta nu se afla în locaţia spaţială de foc la momentul respectiv (având altă amplasare temporală). Învăţătura care se desprinde din cazul de mai sus este aceea că ţinta avea o altă amplasare spaţio-temporală, focul executându-se asupra unei ţinte virtuale. Evident că este foarte posibil că efectul în cauză să fie o perfecţionare sau o variantă a Experimentului Philadelphia aplicată în prezent în tehnologia militară americană.
Mai multe cărţi referitoare la Experimentul Rainbow au apărut în ultimul timp în Statele Unite, încercându-se să se facă o legătură între acest experiment şi un altul dezvoltat în anii ’60-’70 de către armata americană, cunoscut sub numele de Proiectul Montauk. Concluziile unui mare număr de savanţi şi specialişti militari, atât occidentali, cât şi est-europeni, converg spre ideea că experimentul descris, deşi negat de către Pentagon, a avut loc şi este perfecţionat în continuare în zilele noastre.

Rita Pavone

Turul Frantei

$
0
0


Faimosul “Tour de France” în anul 1936


Le tour de France
Concurent gata de
plecare în Turul Franţei
1936
Zilele acestea se desfăşoara două competiţii sportive de mare anvegură – evenimente care captează atenţia tuturor iubitorilor sportului: Campionatul Mondial de Fotbal şi Turul Ciclist al Franţei. Spectacole totale, evenimente care stârnesc patimi şi care nasc rivalităţi sportive – dar nu numai – pe tot mapamondul. Din punct de vedere istoric însă, Turul Franţei  este o competiţie născută cu aproape trei decenii înainte de organizarea primului Campinat Mondial de Fotbal. Anul 1903 este punctul de  referinţă din istoria ciclismului fiind anul în care a avut loc primul  Tur al Franţei, cursă care este şi în zilele noastre “competiţia regină” a acestui sport.


Din păcate, nu e putem mândri cu o participare românească în Turul Franţei. Din câte ştiu şi dacă ma înşel rog fanii acestui sport să mă corecteze – singura participare a românilor în aceastăcompetiţie a avut loc în anul 1936 . Am fost reprezentaţi atunci de patru ciclişti care,din păcate, au fost descalificaţi pentru depăşirea timpului limită la sfârşitul etapei a treia.


Dar iată cum era reflectat “LE TOUR DE FRANCE” acum 77 de ani în presa de la Bucureşti:
Iulie e luna sporturilor în Franţa, iar sportivii din toate ţările Europei, în  această epocă a anului, au ochii aţintiţi asupra Franţei, unde se dispută faimosul „Tour de France", cea mai importantă cursă ciclistă, nu numai din Franţa, dar şi din lumea întreagă. Aproape o lună de zile, — căci durează trei săptămani şi jumătate — turul acesta formează subiectul de preocupare generală nu numai în oraş, dar şi la ţara, la cel bogat şi la

cel sărac, şi chiar oamenii cei mai refractari la sport, fără - voie se însufleţesc şi dânşii, aflând — şi uneori chiar ducând mai departe — svonuri despre această întrecere.

Le Tour de France
George Speicher
 speranţa Franţei în 1936
dă un autograf
Cât priveşte pe sportivii, pentru dânşii e un punct de onoare să fie sau să pară că sunt  (ceea ce adesea e cam acelaş lucru) cei mai bine informaţi. Politica, ştiinţa, evenimentele de toată ziua chiar cele mai grave, trebuie să lase locul „turului” iar presa întreagă se preocupă la loc "de frunte” de problema cea mai importantă : „cine va fi invingătorul etapei următoare ?"— „echipa 30-a îşi va păstra oare forma ?”  şi altele de felul acesta. Iar între timp, dealungul etapelor, concurenţii străbat şirurile de admiratori, al căror entuziasm nu cunoaşte margini şi care au pentru favoriţii lor tot felul de îmbărbătări. Şi zilnic auditorii la radio aşteaptă, cu înfrigurare, ultimele ştiri date de postul lor, în timp ce difuzoarele, aşezate cam peste tot. proclamă în cele patru vânturi situaţia echipelor, iar microfoanele culeg impresiile oarecum gâfâitoare, ale invingătorilor.

voi reda acum un dialog dintre reporterul “S.“ al săptămânalului “Realitatea ilustrată” şi reporterul francez  Jean Antoine, unul dintre cei mai reputaţi reporteri sportivi ai Franţei, cel care împreună cu colegul său Levitan, realizau în anii ‘30 radio-reportajelele turului:


Raportăm de patru ori pe zi cele întâmplate : mai întâi, dimineaţa pe la 7, apoi la 10 sau la 11, dela punctul de plecare sau dela unul din punctele din parcurs. Apoi un alt reportaj la sosirea în fiecare etapă, care, deobiceiu, se întâmplă cam la 5 după amiază, şi în sfârşit, ultimul reportaj, către orele 8 seara".

„Nu credeţi că e puţin cam... mult ?

„Nu, nu. Deloc ! Aceste ceasuri le-am ales cu multă chibzuinţă, căci nu trebuie să uităm că există numeroşi auditori cari nu pot să asculte radio în timpul zilei, din cauza ocupaţiilor lor, dar cari doresc totuşi să fie informaţi. Alţii, dimpotrivă, cari n'au putut să ne asculte seara vor fi foarte mulţumiţi să afle dimineaţa un rezumat al evenimentelor din ziua precedentă, precum şi proiectele din timpul zilei".
Le grand Tour
Concurenţi purtând
 cauciucuri de schimb
„Câte reportaje socotiţi să daţi în totalîn timpul parcursului ?"

„Probabil mai mult de o sută".

“Numai pentru posturile de emisiune franceze ?"

Nu numai pentru posturile de stat, dar şi pentru Radio-Paris şi Radio-Luxembourg. Reportajele vor fi dealtminteri difuzate şi de către staţiunile de emisiune spaniole, belgiane şi elveţiene, când turul va trece în apropierea acestor frontiere".

„Ce personal comportă acest reportaj" ?

„Trei reporteri şi patru ingineri în afară de ceeace vor vorbi concurenţii” .

„Dar nu vi-e teamă că reportagiile dv, se vor asemăna oarecum şi astfel interesul publicului va slăbi” ?

„Dacă aţi şti ce înseamnă Turul Franţei nu ne-aţi pune o asemenea chestiune. Fiecare etapă - aduce o nouă surpriză; se poate spune că evenimentele variază în aceeaşi măsură ca peisagiu!Ţineţi seama numai de diferenţele de teren dintre câmpiile dela nord, bunăoară, şi masivii Alpilor sau ai Pirineilor şi vă veţi putea face o idee de surprizele care aşteaptă pe concurenţi precum şi asupra pronosticurilor care se pot face asupra rezistenţei sau siăbiciunei probabile a lor, dupăcum sunt originari din cutare sau cutare ţinut. E talentul radio-reporterului, demn de acest nume, să ştie să prezinte reportajul său cu maximum de amănunte amuzante.

Post de control
asaltat de curioşi
Eu. care am făcut de opt ori Turul Franţei, vă pot asigura că nu numai că nu-mi lipsesc subiectele, dar mi-a fost adesea foarte greu să povestesc în cele câteva minute cât timp am microfonul la dispoziţie, tot ce-am putut observa în cursul zilei, căci nu e vorba numai de a relata în mod arid ce s‘a întâmplat unuia sau altuia dintre concurenţi; nu, ceea ce e necesar este de a prezenta publicului atmosfera circuitului, de a-i povesti cele câteva amănunte care-i vor da impresia că a fost cu noi, de a-i vorbi despre camaraderia cicliştilor, despre entuziasmul mulţimii, într’un cuvânt, de a-l face să trăiască... “turul".
„Dar care este lungimea parcursului ?"

„Ceva mai puţin de 4.000 km. Viteza, care era altădată intre 28 şi 29 km. pe oră, a fost pentru prima dată anul trecut de 30 km. şi 600 metri, datorită învingătorului Romain Maes, care a îndeplinit parcursul în 141 ore, 82 minute şi 39 secunde".

„N'aţi putea să ne spuneţi ce ştigă concurenţii ?"

„Aceasta variază mult. În principiu, fiecare ciclist angajat de către direcţiune primeşte o sumă fixă. Dar mai ales primele date de către amatorii de sport, înseamnă adesea partea cea mai importantă. Anul trecut, bunăoară, s'a dat o primă de 10.000 franci învingătorului pe etapa Pau-Bordeaux. Cel mai bun ciclist de munte - belgianul Werwaecke - a câştigat şi el o primă specială de 10.000 franci. De altminteri, echipa fiecărei ţări îşi constituie o casă comună şi-şi împarte câştigul la sfârşitul parcursului.


Tour de France 1936
Jeon Antoine, stânga,
 îşi pregăteşte radio-reportajul
Astfel, în anul trecut, belgieniiînvingători au putut să-şi împartă o sumă destul de importantă, aşa încât fiecare să primească circa 50.000 franci (aproape 500.000 lei), în timp ce echipa oficială franceza nu avea la sfârşitul parcursului decât 20.000 franci de concurent.
t priveşte pe concurenţii izolaţi, şi ei câştigă sume interesante, cum a fost bunăoară Charles Pelissier, care a primit anul trecut 35.000 franci. În general, Turul Franţei nu este o afacere prea proastă pentru concurenţi".
Afară de cazul unei echipa care abandonează — cum a fost din păcate, a noastră— anul acesta.


Sursa: articolul “Turul Franţei – cea mai importantă cursă ciclistă din lume” – publicat de “Realitatea ilustrată” – numărul din 15 iulie 1936 răsfoit în Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj-Napoca

Chiftelute din dovlecei

$
0
0


chiftelute din dovlecei 

Chiftelute fantoma…cum apar, dispar imediat!

 

Dupa cum probabil ati constatat pe pielea voastra, copii pe langa spaghete, cartofi prajiti, pizza cu mult ketchup si snitele prefera si chiftelutele.



In ideea de a limita din nenumaratele lucruri nesanatoase pentru prichindei din cand in cand este bine daca am putea eliminam din ele. Astazi eliminam tocatura prajita :).
Chiftelutele din dovlecei, o noua reteta in rubrica alternative la fastfood, ne pot ajuta in acest sens. Chiar le putem folosi ca “truc” si pentru cheeseburger de casa, o viitoare reteta de pe bunute.ro.

 

Chiftelute din dovlecei

Ingrediente:chiftelute din dovlecei
  • 1,5 kg dovlecei cu tot cu coaja
  • 3 oua
  • 200 g branza
  • 2 cepe mari
  • 6 catei mari de usturoi
  • 1 leg marar
  • 3 lg faina
  • 500 ml ulei
Se dau dovleceii pe razatoarea mare si se presara peste, 1/2 lg. sare, se lasa la rece in strecuratoare cca 2 ore, isi vor lasa aproape jumatate din cantitate, zeama. Se storc bine si deasupra lor se rade si branza. Ceapa se da pe razatoarea mica si se stoarce bine, dupa care se adauga peste branza rasa. Se pun ouale, usturoiul zdrobit, faina si mararul tocat si se omogenizeaza. Daca compozitia este prea moale, mai puteti adauga faina. Se pot praji in ulei sau se pot baga la cuptor pe foaie de copt la foc mediu-tare, pana se rumenesc (oricum au in compozitie ingrediente care se coc repede). Noi le servim cu smantana sau iaurt simplu, deoarece au deja usturoi in compozitie.
bunute.ro

Omagiu

$
0
0

Tanar UCIS de anarhisti, omagiat de nationalistii italieni (FOTO)

autor: FrontPress09.07.2014

0Naţionaliştii italieni de la gruparea militantă “Casa Pound” au organizat luni în Salermo un marş comemorativ dedicat activistului Carlo Favella, asasinat de anarhişti în 7 iulie 1972, pe când avea doar 19 de ani.
Coloana de manifestanţi a fost deschisă de un tânăr ce purta drapelul naţional al Italiei, acesta fiind urmat de restul participanţilor care au mărşăluit tăcuţi, în ritmul bătăilor de tobă. Deasemenea a fost afişat şi un mesj reprezentativ, scris pe pânză albă: “Carlo, prezent!”, o aluzie la “apelul morţilor”, ceremonie specifică mişcărilor naţionaliste interbelice prin care este strigat numele unui camarad trecut la cele veşnice, cei de faţă răspunzând în cor, în locul lui, arătând astfel că acesta a rămas viu în inimile lor.
Acţiunea s-a încheiat cu o depunere de coroane de flori şi un moment de reculegere la locul unde Carlo Favella a fost ucis în urmă cu 42 de ani. În semn de respect, manifestanţii au salutat precum foştii legionari romani din antichitate, cu braţul drept ridicat spre cer.
Carlo Favella s-a născut în 1953 în Salermo şi a fost preşedintele filialei locale a organizaţiei identitare Frontul Universitar al Acţiunii Naţionale, grupare considerată aripa de tineret a Mişcării Sociale Italiene. În 1972 a fost înjunghiat mortal după o dispută politică cu anarhistul Giovanni Marini şi încă doi extremişti de stânga. În momentul atacului studia filozofia la Universitatea din localitate.
Asasinul Giovanni Marini a fost condamnat la 9 ani de închisoare în 1975, dar a fost eliberat după doar 7 ani de detenţie. Ceilalţi complici ai săi au fost achitaţi. Sursa: FrontPress.ro
favella

301234567891011121314151617181920212223242526272829

De dragul DREPTEI

$
0
0

Basescu NU a DEMISIONAT in urma scandalului Bercea Mondialu’ de dragul “DREPTEI”

autor: FrontPress10.07.2014

basescuPreşedintele Băsescu a declarat joi că a avut şi varianta demisiei, în contextul scandalului în care e implicat fratele său şi interlopul Bercea Mondialu, şi că a discutat şi cu unele instituţii ale statului. Conform Mediafax, şeful statului a precizat că o demisie, deşi ar fi fost cel mai uşor lucru, nu ar fi dat nicio şansă candidatului dreptei.
”Am avut şi această variantă în analiză şi nu vă ascund că am discutat-o şi cu unele instituţii ale statului”, a spus Băsescu, întrebat dacă s-a gândit la varianta demisiei după arestarea fratelui său, Mircea Băsescu.
El a precizat, la Adevărul Live, că a făcut analiza situaţiei politice actuale, iar ”efectul demisiei preşedintelui, în situaţia actuală, nu ar fi dat nicio şansă candidatului opoziţiei la alegerile prezidenţiale”.
Potrivit lui Traian Băsescu, dreapta nu era şi nici nu este acum pregătită să intre în cursa prezidenţială.
Mircea-Basescu-Bercea-MondialuŞeful statului a mai spus că se gândeşte să îşi viziteze fratele după gratii, pentru a-i cere “explicaţii” în legătură cu scandalul iscat, deşi este foarte puţin probabil ca acesta să nu fi ştiut detalii despre contactele şi discuţiile lui Mircea Băsescu cu clanul Bercea, preşedintele României fiind informat regulat de serviciile secrete în legătură cu anturajul său şi al familiei.
”Nu am fost în vizită la fratele meu, dar m-aș duce. Aș dori să îl văd, să îmi dea niște explicații și mie după ce a văzut dosarul. În 2013 am aflat că e șantajat și i-am spus să meargă imediat la Poliție și Parchet să informeze. A doua oară mi-a spus în primăvara acestui an. Am aflat din presă că fratele meu va fi nașul lui Bercea. Pe de altă parte vă asigur că nu mi-a plăcut că i s-a pus o monedă țigănească soției mele la gât”, a declarat șeful statului la Adevărul Live.
Mircea Băsescu, fratele președintelui României, se află în arest preventiv din data de 20 iunie. Sursa: FrontPress.ro
bercea basescu

Deshumare

$
0
0

Deshumarea partizanului anticomunist Tahas Flore

autor: FrontPress11.07.2014

1Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizează în zilele de 14 şi 15 iulie 2014 o acţiune de investigaţii arheologice în oraşul Sângeorz-Băi, jud. Bistriţa-Năsăud. Scopul rezidă în identificarea şi deshumarea osemintelor ce aparţin lui Flore Tahâş, ucis prin împuşcare la 25 iunie 1950.
Conform actelor de stare civilă, Tahâş Flore s-a născut în Sângeorz-Băi la 22 iulie 1927. Părinţii săi au fost Tahâş Dănilă şi Floarea, născută Bulţa, aceştia având împreună 10 copii, dintre care şapte băieţi şi trei fete, Flore fiind al patrulea născut. Tatăl său a murit în 1949, iar mama un deceniu mai târziu. Dintre toţi copiii, astăzi mai sunt în viaţă doar două surori, Victoria şi Maria. Provenit dintr-o familie de condiţie modestă, Tahâş Flore a parcurs clasele şcolii primare, după care a rămas alături de familie, ocupându-se cu munca pământului şi cu îngrijirea animalelor din gospodărie.
Informaţiile privitoare la trecutul lui Tahâş Flore sunt puţine şi incerte, una dintre sursele mai credibile de informare fiind mărturiile surorii sale în viaţă, Petroaie Victoria, născută în 1925. În cursul anului 1949, Flore a primit ordin de recrutare sau de încorporare în armată pentru îndeplinirea stagiului militar, însă nu s-a prezentat la Bistriţa, unde a fost convocat. La începutul primăverii anului 1950 a fost, în cele din urmă, încorporat, fiind repartizat probabil la o unitate care desfăşura lucrări de infrastructură în zona Salva-Vişeu. După circa două luni de stagiu militar, a dezertat, revenind în zona localităţii natale, unde a stat ascuns prin păduri şi pe la diverse cunoştinţe, fiind ajutat de către acestea şi de mama sa. Nu se cunosc motivele exacte care l-au determinat pe Tahâş Flore să dezerteze, însă există informaţii după care el ar fi avut legături încă din perioada anterioară cu membrii unei organizaţii de rezistenţă anticomunistă din zona Năsăudului, iar o perioadă de timp ar fi stat ascuns împreună cu un partizan. Sentimentele anticomuniste pe care le avea, ideile vehiculate în epocă privind iminenta cădere a regimului comunist, precum şi condiţiile întâlnite în armată, au reprezentat probabil motivele care l-au determinat să-şi părăsească unitatea şi să devină fugar.
2În primăvara aceluiași an a mai dezertat încă un tânăr sângeorzan, Niculai Maxim, care era căsătorit şi fusese încorporat la o unitate militară din oraşul Băicoi, jud. Prahova. Acesta s-a asociat cu Tahâş Flore, iar până spre sfârşitul lunii iunie au stat ascunşi împreună prin gospodăriile şi sălaşurile de munte din zona Sângeorzului, unde beneficiau de sprijinul rudelor şi al cunoscuţilor. Având în vedere statutul lor de dezertori, aceştia au început să fie căutaţi şi urmăriţi de către Securitate şi Miliţie, în această activitate fiind folosiţi mai mulţi informatori. Cei doi au fost descoperiţi în noaptea de 24 spre 25 iunie 1950 în şura gospodăriei familiei Anton şi Ana Buia, socrii lui Niculai Maxim. Casa acestora se afla în hotarul de nord al Sângeorzului, pe un deal din zona Prihodişte, locaţia fiind indicată autorităţilor de către un localnic, Nati Ioan, care atunci era şef de sector de câmp. La acţiunea de prindere a participat o echipă operativă alcătuită din cadre de miliţie şi securitate, care au acţionat în teren în jurul orelor 2,00 noaptea. Fiind luaţi prin surprindere, cei doi tineri au încercat să scape prin fugă. Tahâş Flore s-a ascuns într-un lan de porumb aflat mai sus de casă, unde a fost împuşcat. Niculai Maxim a reuşit atunci să scape, fugind în jos pe panta dealului, dar s-a predat autorităţilor după câteva zile.
Conform informaţiilor deţinute, cadavrul victimei a fost lăsat pe locul execuţiei până în ziua de luni, 26 iunie, fiind păzit de un soldat înarmat. La faţa locului s-a deplasat o comisie oficială compusă din trei membri, care în baza autorizaţiei Procuraturii au dispus înmormântarea. Familiei nu i s-a permis să-l îngroape în cimitirul din localitate, hotărându-se ca înhumarea să fie făcută la locul crimei. Martorii vorbesc despre faptul că pe corpul lui Flore era vizibilă o singură lovitură de glonţ, care avea intrarea în partea frontală a capului, în zona frunţii, cu ieşire la partea posterioară. Groapa a fost săpată de câţiva prieteni ai defunctului pe o coastă de deal într-un loc situat la circa 150 de metri spre sud-vest faţă de casa lângă care s-a petrecut tragicul eveniment. Un lucru extrem de rar întâlnit în astfel de cazuri este faptul că autorităţile au permis desfăşurarea unei înmormântări religioase, cu participarea rudelor şi a unor localnici. În prealabil, mamei defunctului i s-a dat voie să spele cadavrul de sânge şi să-i schimbe cămaşa cu una curată, albă. Trupul victimei a fost introdus în groapă într-un sicriu din lemn, confecţionat de un meşter tâmplar din localitate. Moartea lui Tahâş Flore a fost consemnată în Registrul Stării Civile de la Primăria din Sângeorz-Băi în data de 26 iunie 1950.
Acţiunea de deshumare va fi efectuată de o echipă specializată de arheologi şi istorici de la IICCMER, alcătuită din Gheorghe Petrov, Marius Oprea, Paul Scrobotă şi Horaţiu Groza. Investigaţiile se vor desfăşura în prezenţa reprezentanţilor Parchetului Militar, care a fost sesizat de IICCMER în privinţa acestui asasinat. La cercetările de la faţa locului vor participa şi cadre de poliţie, specializate în domeniul criminalistic, precum şi un medic legist.
Cercetările vor începe în ziua de luni, 14 iulie 2014, urmând să fie definitivate în cursul zilei de marți, 15 iulie 2014. Relaţii suplimentare se pot obţine la tel. 0721 400 396 (Gheorghe Petrov). Locul desfăşurării acţiunii se află în apropierea oraşului Sângeorz-Băi, în partea nordică a localităţii, în zona cunoscută sub denumirea de Prihodişte. Plecarea se face din staţiune, din dreptul Hotelului Hebe, pornindu-se spre direcţia nord, pe un drum modernizat. După parcurgerea unei distanţe de 0,7 km se ajunge la o bifurcaţie de drumuri, unde asfaltul se termină, după care se continuă drumul din partea stângă, spre direcţia nord-vest. Acesta este un drum îngust de ţară, destul de dificil, care trebuie străbătut pe o distanţă de aproximativ 2,5 km, parcurgerea lui fiind posibilă pe jos sau numai cu un mijloc auto de teren. Din locul până unde se poate ajunge cu o maşină de teren şi până la locul mormântului mai rămân de străbătut pe jos încă circa 300 de metri, spre direcţia nord-est. Însumând sectoarele de drum ce compun traseul precizat, distanţa ce trebuie parcursă este de 3,5 km. De pe NapocaNews

Justitie

$
0
0

Justitie – cazul tortionarului Constantin Istrate

autor: FrontPress10.07.2014

ciocan sangeInstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a făcut public încă un nume de torţionar. Instanţa îi va judeca vinovăţia. O întrebare rămâne oricum: ce fel de justiţie mai este astăzi, la un sfert de secol, posibilă?
Înainte de a răspunde, o observaţie la cald. Am avut ocazia, în interviul acordat de Constantin Istrate unei televiziuni, să asistăm la spectacolul cinismului fără rest.„Nu am lovit cu ciocanul, ci cu levierul!“– ne spune cel intrat în memoria multor deţinuţi politici ca fiind unul dintre cei mai brutali oameni ai regimului. Dincolo de slăbiciunile vârstei, asemenea declaraţii trimit la fondul profund al celor care au făcut sistemul dictatorial posibil: absenţa oricărui sentiment de compasiune, justificarea acţiunilor, oricât de crude şi de absurde, anestezierea fibrei morale.
Cât priveşte justiţia, aceasta nu este atât de neputincioasă, cum înclină unii să creadă. Amânat cu bună ştiinţă, momentul confruntării cu atrocităţile comise la tinereţe vine pentru cei mai mulţi din sistem, e adevărat, cu întârziere, dar nu şi fără folos. Vişinescu sau Istrate sunt nume importante prin care totalitarismul primeşte chip, adresă, număr de apartament şi cupon de pensie. În afara continuităţilor personale evidente de la o epocă la alta, plăţile lunare către foştii slujitori ai terorii livrează dovada „banală“ a faptului că răul nu a dispărut, ci doar că s-a camuflat.
Chiar dacă mormântul este pentru majoritatea vehicolul prin care scapă de tragerea la răspundere, judecata istoriei nu este suspendată.Şi chiar dacă victimele nu mai sunt nici ele printre noi, a le şti numele reprezintă un început de îndreptare. Justiţia simbolică nu este nici inutilă şi nici de formă.Într-adevăr, ea probează caracterul incomplet al dreptăţii umane, dar nu mai puţin şi necesitatea de a face mereu şi neobosit recurs la lege. Indiferent dacă cel vinovat mai este sau nu în viaţă şi oricât de mult în trecut se află crima. Memoria este începutul oricărei justiţii.
Comunismul este cea mai sângeroasă domnie documentată de istorie. Cu peste o sută de milioane de victime, atrocitatea de care a fost în stare revoluţia proletară este ea singură un argument de a nu abandona căutările. IICCMER va continua în vara şi toamna acestui an identificarea gropilor individuale şi comune în care, pe fugă, au fost înmormântaţi cei asasinaţi de Securitate şi de celelalte structuri de putere ale statului comunist. Doar aşa vom avea o imagine mai clară a sistemului care a produs în egală măsură sfinţi (prin rezistenţă) şi demoni (prin violenţă). De Radu Preda – Adevarul

Arestat

$
0
0

Al 9-lea parlamentar nationalist grec a fost ARESTAT!

autor: FrontPress10.07.2014

zorii aurii iliasParlamentarul naţionalist Ilias Kasidiaris, care îndeplineşte şi funcţia de purtător de cuvânt al formaţiunii radicale Zorii Aurii, a fost arestat joi, acesta fiind judecat pentru posesie ilegală de arme de foc. Această nouă şicană face parte din planurile autorităţilor elene de a interzice partidul, încercând să demonstreze că acesta ar fi de fapt o “organizaţie criminală”.
Kasidiaris, în vârstă de 33 de ani, a fost imaginea centrală a Zorilor Aurii, după ce liderul partidului, Nikos Mihaloliakos, fusese la rândul lui arestat în luna octombrie a anului 2013, acuzat la rândul lui că ar face partre dintr-o “grupare criminală organizată”. Tot în toamna anului trecut şi Ilias Kasidiarisi a fost arestat, dar ulterior eliberat pe cauţiune, după plata a 50.000 de euro.
armaNu mai puţin de nouă parlamentari ai partidului grec se află în arest, mulţi încă de la începutul lunii octombrie a anului trecut, aceştia fiind suspectați de implicarea în uciderea unui cântăreț anarhist de hip-hop. Inclusiv liderul formaţiunii, Nikos Michaloliakos, se află în prezent în arest preventiv după ce li s-a refuzat judecarea în libertate. Cu toţii au negat orice legătură cu crima și susțin că ei sunt de fapt victimele unor înscenări și prigoane, cauzate de creșterea constantă în sondaje a partidului. Mai mult, reprezentanții Zorilor Aurii acuză autoritățile statului că închid ochii la atentatele teroriste îndreptate împotriva sediilor formațiunii și la tentativele de asasinat care i-au vizat pe mai mulți lideri de partid. Toate aceste fapte au fost puse pe seama grupărilor comuniste și anarhiste.
Un exemplu în acest sens este şi asasinarea în plină stradă a doi membri ai partidului Zorii Aurii, care au fost împușcaţi mortal în 1 noiembrie 2013, în faţa sediului formaţiunii din Atena. Victimele sunt Manolis Kapelonis de 22 de ani și Giorgos Fountoulis de 26. O a treia persoană a fost grav rănită. Este vorba tot de un membru al partidului, în vârstă de 29 de ani. Toţi au fost împușcaţi de la mică distanţă. Cei trei atacatori, cel mai probabil extremiști de stânga, au fugit de la faţa locului pe o motocicletă. Tinerii greci ucişi păzeau sediul partidului în momentul atacului, după ce au fost primite în prealabil mai multe telefoane de amenințare. Purtătorul de cuvânt al Zorilor Aurii, Ilias Kasidiaris, a declarat la vremea respectivă că aceste amenințări au fost dezvăluite autorităților și s-a solicitat protecția poliției, dar cererea naționaliștilor a fost refuzată. Aceștia au fost nevoiți să apeleze la aripa de tineret, grupuri de voluntari stând de gardă regulat în fața sediilor de partid.
Partidul Zorii Aurii a zguduit în luna iunie a anului 2012 sistemul politic din Grecia obţinând la alegerile parlamentare 7 la sută din voturi, revenindu-i astfel 18 locuri în Parlamentul din Atena. La alegerile europarlamentare din luna mai, formaţiunea a obţinut 9,4 procente, revenindu-i 3 mandate în Parlamentul European. Sursa: FrontPress.ro
newego_LARGE_t_1101_54252907

Anul 1912

$
0
0


Accidente şi crime pasionale din anul 1912


Presa de tip tabloid nu este o inovaţie a zilelor noastre. Ziare cu un preţ mic, care puteau să fie vândute la bucată, pe stradă, şi nu difuzate doar pe bază de abonament au apărut în România încă de la sfărşitul secolului al XIX-lea. Aceste publicaţii continuau să fie în primul rând o cronică a vieţii politice dar puneau din ce în ce mai mult accent pe publicarea ştirilor locale, a povestirilor din categoria faptului divers, a relatărilor despre evenimentele mondene. Nu lipsesc din paginile acestora reportajele senzaţionale despre evenimente şocante. Am cules pentru voi câteva „ştiri de primă pagină” ale anului 1912 din săptămânalul „Universul literar” – unul dintre suplimentele cotidianului „Universul”. E adevărat, suplimentul era literar, dar trebuia totuşi să se vândă. Aşa că prima pagina arăta cam aşa:

Naufragiul vaporului “Titanic”

Stirile de la ora 5
Naufragiul "Titanicului"
Cititorii “Universului” cunosc în toate amănuntele marea nenorocire întâmplată în mijlocul oceanului, unde cel mai mare transatlantic acum nou construit, “Titanic”, s’a scufunfat cu peste 2000 de pasageri.

Se ştie că uriaşul vapor s’a ciocnit în drum cu un bloc enorm de ghiaţă, care a făcut ca vaporul, aproape înmormântat sub sfărâmăturile gheţarului, să se scufunde în câteva ore, neîngăduindu-se a se salva decât un restrâns număr de călători, vre-o 700.

Ceea ce este de notat e că întreg echipagiul, împreună cu căpitanul, n’au părăsit puntea şi s’au scufundat împreună cu vaporul lor.

( “Universul literar” – 9 aprilie 1912 )


Accidentul aviatic de la Balş


Stirile de la ora 5
Accident aviatic la Balş
Luni, pe teritoriul comunei Balş, s’a întâmplat un grav accident de aviaţie.

Aeroplanul  “H.Coandă-Bristol” pilotat de sub-locot. Paşcanu având ca pasager pe soldatul mecanic Const. Ion s’a răsturnat din cauza terenului desfundat din cauza ploilor. Rezervoriu de benzină, în care erau peste 100 litri luând foc de la scânteile motorului, a făcut ca aeroplanul să ardă complect, în căteva minute. Aviatorii au scăpat ca prin minune, alegându-se numai cu câteva răni nu tocmai grave.

Ilustraţia noastră colorată reprezintă aeroplanul cuprins de flăcări.

In medalion: d-l sublocot. Paşcanu.

( “Universul literar” – 15 iunie 1912 )

Înfiorătoarea dramă din Fălticeni

Stirile de la ora 5
Dramă la Fălticeni
Ilustraţia noastră colorată din prima pagină, este o reconstituire a unei înfiorătoare drame petrecută zilele trecute la Fălticeni.

Măcelarul Nicolae Gr. Bucătaru, soldat în Reg. 13 din Iaşi, venind în permisie de Crpciun la Fălticeni, s’a dus la întreţinuta lui, Maria Perju, servitoare a unui domn Wexler, şi după un schimb de cuvinte i-a tras două gloanţe de revolver în cap şi apoi şi-a tras şi lui unul.

Amândoi eroii dramei au murit.Cauza e eterna dragoste.

( “Universul literar” – 16 ianuarie 1912 )


Un institutor român rănit în Macedonia

Stirile de la ora 5
Institutor român
rănit în Macedonia
Meglenia este singura regiune din Macedonia de unde grecismul a fost gonit. Mitropoliţii greci fac mereu tot felul de intrigi contra românilor spre a le închide şcolile.

Neputând reuşi cu intrigi, cu mari cheltuieli au stabilit 40 de familii în comuna românească Liumniţa şi astfel au reuşit  să deschidă şcoală şi biserică grecească. Dar nu s’au mulţumit cu atât, şi prin teroare vor sa închidă şcolile româneşti. Acum trei zile, institutorul român Dimitrie Ciota, pe când se ducea spre casă, a fost întâmpinat de doi cunoscuţi antarţi greci, Duma Nama şi Stanu Cuza, cari apostrofându-l au scos revolverele şi au tras trei focuri asupră-i rănindu-l grav.

Fiind arestaţi, ambii antarţi greci au fost trimisi în închisoarea din Ghergheli, dar a doua zi fură liberaţi pe cauţiune, în urma intervenţiei episcopului grec din Florida.

( “Universul literar” – 5 martie 1912 )

Catastrofa vaporului <> pe Dunăre

Stirile de la ora 5
Catastrofa de pe Dunăre
O mare nenorocire s’a întâmplat zilele trecute pe Dunăre. Vaporul unguresc <> care plecase din Sulina cu numeroşi pasageri în susul Dunărei, ajungând în dreptul localităţii Rasova, în sus de Cernavodă, s’a aprins bucătăria, de unde focul a cuprins întreg vaporul. Numeroşi pasageri surprinsi în timpul nopţii, au sărit în Dunăre ca să scape. Mulţi dintre ei s’au înecat. Mecanicul şi un chelner au fost carbonizaţi. Pasagerii cari au scăpat, şi-au pierdut întreg avutul. Între cei înecaţi se află şi Marin Dumitrescu, voiajorul fabricei de bere din Azuga şi Bacruban, şeful ocolului silvic din Ostrov.

Pasagerii salvaţi au intentat proces societăţii ungare de navigaţiune cerând despăgubiri.


Ilustraţia noastră de azi reprezintă catastrofa vaporului <>.

( “Universul literar” –19 iunie 1912 )

Moartea locot. aviator George Caranda

Stire pe prima pagina
Moartea unui aviator
O graznică nenorocire s’a întâmplat Miercuri dimineaţa pe câmpul de aviaţiune de la Cotroceni.

Locotenentul George Caranda din reg. 13 Ştefan cel Mare, care făcea parte din a doua serie de elevi aviatori, făcând mai multe sboruri, la un moment dat, fiind la o înălţime de 100 de metri, aeroplanul s’a răsturnat.

La o distanţă de 10 metri de pământ, nefericitul locotenent voi să sară, dar s’a împiedicat de lemnăria aparatului, astfel că motorul şi toată greutatea maşinei a căzut peste el zdrobindu-l în chip îngrozitor.

Corpul nefericitului locotenent, prima victimă a aviaţiunei din România, a fost transportat la Iaşi şi îngropat cu mari onoruri.

Locot. Caranda s’a născut la 1884 în Iaşi. La 1906 a intrat în şcoala militară, eşind sublocotenent la 1908. La 10 Mai a.c. a fost avansat locotenent…

( “Universul literar” – 25 iunie 1912 )

Crima de la moara Ciurel din Capitală

Stire pe prima pagina
Crima de la moara Ciurel
O crimă pasională s’a săvârşit Marţi seara în dosul moarei Ciurel, de la marginea Capitalei. Victima aceste crime, fata Frusina Dânculescu, în vârstă de 18 ani, de fel din Sibiu (Transilvania), a fost omorâtă cu două focuri de revolver de către amantul ei Toma Niculescu zis Burghiu, în vârstă de 21 de ani, dezertor din reg. 4 Ilfov no. 21. Crima a fost săvârăită pe când cei doi amanţi se aflau pe marginea unei râpe din dosul moarei Ciurel. Criminalul s’a predat singur poliţiei.

Ilustraţia noastră de azi reprezintă scena acestei crime pasionale.

( “Universul literar” – 30 iulie 1912 )

Marea catastrofă de la Hârşova

Stire pe prima pagina
Catastrofa de la Hârşova
O mare catastrofă s’a întâmplat pe Dunăre, aproape de Hârşova. Şalupa militară a marinei noastre de răsboiu <>, care avea pe bord pe ofiţerii batalionului 3 de pionieri, cu garnizoana în Focşani, şi mai mulţi soldaţi, s’a ciocnit cu vaporul ungar <>.

Şalupa s’a scufundat. 10 ofiţeri şi 16 soldaţi s’au înecat, ceilalţi au fost salvaţi. Între ofiţerii înecaţi se afla însuşi comandantul batalionului 3 de pioneri, loc.-colonel Lascăr Stoenescu şi maiorul Grigorat.

( “Universul literar” – 24 septembrie 1912 )



Groaznicul accident din garajul d-lui Marghiloman


Stire pe prima pagina
Explozie...
Sâmbăta trecută o teribilă explozie a distrus garajul d-lui Marghiloman din str. Mercur. Explozia a fost atât de groaznică încât a ucis pe un şofer. Au fost şi doi răniţi.


( “Universul literar” – 16 decembrie 1912 )

Sursa ştirilor şi a ilustraţiilor: numere din anul 1912 ale suplimentului "Universul literar" - răsfoite în Biblioteca Digitală a Bucureştilor

Sfaturi chinezesti

$
0
0



Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani!

vitalitate batran 2Iata cateva sfaturi utile conform medicinei traditionale chinezesti pentru a avea o viata cat mai lunga (de peste 100 de ani!):
* Sa facem zilnic exercitii de mentinere a formei. Exercitiile fizice intarzie mult procesul de imbatranire, in special exercitiile chinezesti de mentinere a formei, care sunt usoare si impiedica extenuarea. De fapt, cea mai mare parte a declinului fizic de care sufera persoanele mai varstnice isi are radacinile nu in varsta, ci in simpla folosire inadecvata a mintii si trupului. Nu mai exista nicio indoiala ca exercitiile fizice regulate reprezinta una dintre cele mai bune cai de a preveni si de a trata aproape toate tipurile de boli. Exercitiile pot energiza sistemul imunitar, pentru a opri raspandirea virusilor si a celulelor imbolnavite. Dat fiind ca nu cer eforturi epuizante, exercitiile chinezesti usoare sunt cea mai buna forma de exersare. Ele nu au efectele secundare produse de unele sporturi grele.
* Acumulati frecvent in gura saliva si inghititi-o. Saliva este un fluid corporal pretios, cu puteri magice in tratament si intinerire. De sute de ani chinezii i-au acordat cel mai inalt respect, cu toate ca valoarea ei de-abia incepe sa fie perceputa in Occident. Saliva poate hrani creierul, ajuta la digestie, detoxifica organismul, mareste flexibilitatea, sporeste luciul si netezimea fetei si corpului, stimuleaza sexualitatea si intareste imunitatea – toate functiile care se opun efectelor imbatranirii (cititi mai multe AICI: Saliva, conform medicinii traditionale chineze, este “lichidul de aur”. Inghititi regulat saliva si veti avea o sanatate de fier!)
* Sa ne lovim usurel cu degetele capul si urechile. Capul este cartierul general al vietii. Daca zilnic il lovim usor cu degetele, efectuand exercitiul intern al lui Dharma „Bataia Tobei Ceresti”, stimulam functionarea mintii, imbunatatim memoria si, de asemenea, prevenim sau amelioram tiuitul in urechi si bolile Parkinson si Alzheimer – afectiuni care in zilele noastre insotesc din ce in ce mai frecvent batranetea.
* Sa ne trecem des degetele prin par. Pieptanarea frecventa a parului cu degetele goale poate stimula circulatia sangelui, dezvolta capacitatea mentala si memoria si pastreaza culoarea naturala a parului.
* Sa strangem usor din dinti de mai multe ori pe zi. Dintii sunt alt semn important al varstei. Pierderea dintilor este asociata adesea cu batranetea. Pentru a-i pastra, chinezii din vechime recomandau sa inclestam usor dintii. Aceasta nu numai ca ii intareste si ii impiedica sa de deterioreze prematur, ci stimuleaza si sexualitatea si forta mentala. Miscarile dintilor afecteaza nemijlocit functionarea psihica si performanta sexuala.
* Sa ne masam talpile de mai multe ori pe zi. Exista o poveste chinezeasca despre o familie in care mai multe generatii au trait peste 100 de ani. Cand au fost intrebati care sunt secretele longevitatii lor, membrii familiei au raspuns ca isi masau des talpile. Talpa este locul din care porneste meridianul rinichiului. Masarea frecventa a talpilor poate intari forta rinichilor si ii face sa comunice cu inima, un proces cunoscut in lucrarile clasice ale sistemului chinez de ingrijire naturala a sanatatii sub numele shui huo ji („apa si focul se echilibreaza intre ele”).
* Sa contractam si sa relaxam des muschii anali si degetele picioarelor. Aceasta stimuleaza sexualitatea, qi-ul rinichilor, functia urinara si alte functii asociate adesea cu varsta. Daca vitalitatea sexuala scazuta si incontinenta sunt simboluri ale imbatranirii premature, contractarea si relaxarea ritmica a muschilor anali si a degetelor picioarelor, efectuate frecvent, pot intarzia procesul de imbatranire, impiedicand aparitia acestor dereglari.
* Sa nu lasam stomacul sa se umple la nicio masa mai mult de 70-80% din capacitatea lui, chiar daca alimentatia ne este sanatoasa. Acest principiu intelept al vechilor chinezi este confirmat de un experiment stiintific recent care arata ca modalitatea cea mai buna de a intarzia imbatranirea si de a prelungi viata la soareci este hranirea lor sub nivelul obisnuit, dandu-le atata hrana cat sa supravietuiasca. Soarecii subalimentati nu numai ca au trait cu 35% mai mult decat cei hraniti pe saturate, ci au fost mult mai putin expusi la aparitia cancerului si a altor maladii. Supraalimentarea deterioreaza stomacul, iroseste energia si ne face sa ne simtim ingreunati si obositi. Prin urmare, in numele sanatatii noastre, este mai bine sa ramanem in zona „mai putin decat ar trebui” decat in zona „mai mult decat ar trebui” in privinta cantitatii.
* Sa bem trei linguri de supa la inceputul fiecarei mese si vom fi feriti de multe probleme la batranete. Chinezii din vechime credeau ca acest procedeu stimuleaza pofta de mancare si favorizeaza digestia, prevenind, astfel, bolile sistemului digestiv. Desigur, „trei” nu este un numar fix. Ideea este ca trebuie sa bem cateva guri de supa la inceputul fiecarei mese.
* Sa bem zilnic multa apa curata. Apa este primul dintre „cele cinci elemente” si joaca un rol vital in functionarea corecta a organismului. Faptul ca peste 70% din greutatea corpului o reprezinta apa vorbeste de la sine. Apa umezeste pielea, face flexibile incheieturile, curata corpul,
juta digestia si defecatia si mai are multe alte functii biologice vitale. Chiar si un mic deficit de apa ne face sa ne simtim obositi si sa ne fie rau.
* Sa nu fumam. Fumatul contracta vasele de sange si perturba circulatia sanguina, ducand la aparitia prematura a ridurilor. E destul sa ne uitam la fata fumatorilor inraiti. Fumatul perturba, de asemenea, functia hormonala, scazand secretia de hormoni si influentand negativ tiroida si intregul sistem endocrin, ceea ce are ca rezultat accelerarea procesului de imbatranire.
* Sa dormim intotdeauna suficient si profund. Lipsa somnului obliga corpul la eforturi suplimentare, epuizand rezervele strategice de energie, deregland circulatia sangelui si a lui qi si slabind sistemele cerebral si imunitar; in esenta, accelereaza procesul de imbatranire a corpului. Cand dormim, camera trebuie sa fie bine aerisita, dar curentul sau vantul nu trebuie sa ajunga direct la noi.
* Sa petrecem zilnic mult timp in aer liber. Sa facem dupa cina o plimbare de o mila. Acestea ne asigura zilnic mult aer curat si lumina naturala de la soare. Aerul curat si soarele sunt pentru viata ceea ce este petrolul pentru lampi, iar in lipsa lor viata nu ar fi posibila. Chinezii din vremurile vechi credeau ca aerul curat si lumina blanda a soarelui contin energie, care ne poate hrani plamanii, inima, creierul si pielea, dandu-ne energie si tinerete.


Papagal vorbitor

Cerasella

Coruptia

$
0
0

Cum se naste coruptia

autor: FrontPress12.07.2014

coruptieDacă s-ar face un clasament al cuvintelor cotidiene, sunt convins că primele locuri ar fi ocupate de „corupție”, „șpagă”, „mită” și alte surate. Ba chiar s-ar putea alcătui și un top al limbilor de largă circulație internațională unde, de asemenea, cred că „șpăguiala” ar ocupa un loc fruntaș. Drept urmare, e firesc să ne întrebăm: cum de ne-am pricopsit cu o asemenea „performanță”?
Mărturisesc faptul că îmi displace profund scientismul, deși știința este un dar al umanității. Vorbesc despre ispita științei de a crede că toate acțiunile omului sunt pre-determinate fizico-chimic, astfel încât voința sau liberul arbitru dispar, pur și simplu. Urmările pot fi catastrofale pentru societate, însemnând că nimeni nu poate fi făcut responsabil și nici nu mai poate fi îndreptat în privința corupției.
Mai nou, se pare că o parte a emisferei cerebrale stângi, numită „girusul frontal inferior”, are un rol-cheie în înclinația către acte de corupție. Practic, oamenii de știință au ademenit cu bani 28 de voluntari și au observat că zona respectivă se activa în momentul în care ei acceptau banii. Cu cât erau mai mulți, cu atât activitatea era mai intensă.
Prin urmare, cercetătorii au observat o relație cauză-efect: banii stimulează activitatea neuronală. Nu invers. Ca atare, scientismul caută să ne prostească în față.
Rămânând însă fidel faptului că omul este înzestrat cu liber-arbitru și voință, cred că, duhovnicește vorbind, corupția are două mari cauze.
1. Iubirea banilor și a averilor. Într-o societate în care totul pare să fie de vânzare și de cumpărare, e foarte greu să nu transformi totul în bani și, prin urmare, să nu începi să îi dorești. La început mai timid, apoi din ce în ce mai tare, încât, la un moment dat, pierzi simțul realității și devii dependent de bani. Motiv pentru care, scara de valori ți se schimbă, iar zeul vieții tale devine banul, pentru care ai fi în stare să faci orice. Mai ales când, în jur, sărăcia, lipsurile și șomajul fac ravagii, constituindu-se, fără voia, lor în circumstanțe favorizante corupției. De aici se naște ce-a de-a doua mare cauză:
2. Laxitatea și relativismul. Coruptului i se pare că legile (civile și morale) sunt făcute fie în interesul lui (când îl avantajează), fie pentru alții (când nu-l avantajează). În ambele situații, legea nu mai este o normă menită să reglementeze, ci un instrument folosit după caz, sau eludat dacă încurcă interesele. Urmarea este nefastă pentru toată societatea. Fie legile se schimbă după bunul plac al conducătorilor („ciocul mic, acum noi suntem la putere”), fie se face slalom printre ele, apelându-se din plin la chichițe avocățești, dacă coruptul este prins în fapt. Asemănător legilor se întâmplă și cu statutul semenilor. Pentru corupt, oamenii de lângă el devin doar niște plante pe care fie trebuie să le culeagă, de sunt „roditoare”, fie e nevoit să le evite pentru a nu da de bucluc, dacă sunt „toxice”.
Interesant este faptul că cercetătorii ar dori ca studiul respectiv să continue pe politicieni. Asta, într-o țară în care numărul anchetelor și al condamnărilor pentru corupție a crescut spectaculos, în ultimul an. Mă întreb dacă nu cumva studiul ar vrea să încerce să-i scoată „basma curată” pe politicieni, sugerând că, în fond, corupția ar avea cauze neurologice. Acesta ar fi un mare fals științific, iar lumea ar rămâne captivă și fără speranță de eliberare din închisoarea corupției. De Pr.Eugen Tanasescu – Doxologia

Hipnotism

$
0
0


Hipnotismul în slujba sufletului şi a frumuseţii


Şedinţă de hipnoterapie
Prima jumătate a secolului XX este perioada în care hipnoza începe să se impună ca fiind un mijloc alternativ de terapie a sufletului. Practicată încă acum 3000 de ani de doctorii egipteni sau cu multe secole în urma de magii Persiei, de fakirii hinduşi sau de yoghinii indieni, hipnoterapia devine cu adevărat o ştiinţă abia în anul 1884 odată cu apariţia cărtţi “Sugestia în stare hipnotica şi starea de veghe” a doctorului Hipolyte-Marie Bernheim. Deşi acceptată cu greu la început, hipnoterapia este acceptată ca fiind o metodă de tratare a bolnavilor de savanţi de renume dintre care amintesc doar pe Freud, Pavlov , Broca sau Prince.


Astăzi hipnoterapia începe să fie utilizată din ce în ce mai intesiv în întreaga lume. Vrei să îţi schimbi comportamentul? Vrei să te lasi de fumat? Vrei poate să îţi vindeci acrofobia ? Hipnoterapia poate fi astăzi o soluţie…

Dar iată cum erau prezentate succesele noii ştiinţe în presa românească a anului 1929:


Publicul se deprinsese a "vadă pe scenă, experienţele de hipnotizm practicate de diverşii profesori în ştiinţe oculte". Parte din ele erau trucuri practicate de oameni abili, care făcuserăo meserie din aceste exhibiţii. Puţini la număr ştiau că în clinicile din străinătate şi chiar la noi în ţară, medici cu renume,lucrează pe acest teren şi au ajuns la rezultate fericite. Au ridicat hipnotizmul la rangul de ştiinţă, numai prin munca şi perseverenţa lor.
Nenumărate sunt cazurile de vindecare în tratarea bolilor nervoase prin hipnoză, atunci când tratamentul lor prin medicamente n'a dat nici un rezultat. Dacă am porni de la teoria unui medic german, care a susţinut că << minciuna>> este o boală nervoasă şi că prin hipnoză se vindecă, am putea marca încă un aport considerabil adus în domeniul medical.


Hipnotizmul a adus reale servicii şi criminalogiei. Adevărat este că în multe cazuri mediul în somnul hipnotic a indus în eroare autorităţile; dar aceste cazuri izolate n'au descurajat pe cercetători.
Profesorul psiholog Dr. Leopold Thoma, a pornit de la premiza că faţa este oglinda sufletului.Orice stare sufletească imprimă pe obraz urmele ei. Mulţumirea sufletească se reflectează pe faţa omului, supărarea la fel lăsând urmele bătrâneţei.


PRIMUL CAZ


0 tânără fată a cunoscut un domn pe care'l iubea mult şi cu care se logodi. Amândoi erau foarte fericiţi. Logodnicul moare într’un accident. Fata nu’şi mai găsea liniştea,nici odihna cu toate că nu'i lipsea nimic. Începuse să se ofilească -  faţa căpăta creţuri din ce în ce mai accentuate. A fost supusă unui tratament hipnotic.

Figura No. 1 ne arată pacienta în momentul adormirei: pe faţa ei se poate lesne vedea urmele unei adânci suferinţe.

 
Mediu adormit
Dr. Thoma adoarme un mediu
Figura No. 2ne-o prezintă în momentul trezirei din somnul hipnotic. Câtă schimbare, mulţumire desăvărşită, faţa descongestionată.”

 
Treazire din hipnoza
După deşteptare


AL DOILEA CAZ

Înainte de hipnoză
După o durere mare o fată tânără, îmbătrânită înainte de vreme, supusă tratamentului hypnotic. Priviţi rezultatele:


Dupa hipnoză


TRATAMENTE  PENTRU  “ARANJAREA SUFLETULUI” ?



Dar ceva mai mult : nu numai că se întineresc feţele prin acest tratament, dar se

modifică sufletul. Cum în Anglia copiii sunt supuşi unei operaţiuni pentru extirparea apendicelui se prea poate ca în viitor să fie supuşi unui tratament hypnotic pentru “aranjarea sufletului”. Vom ajunge a forma sufletele în laborator şi atunci desigur că omenirea va fi mai bună şi va ajunge la forme mai perfecte.

Privit pe vremuri cu neîncredere, astăzi hipnotismul, a ajuns un factor de care

medicina ţine seama atât în ceiace priveşte psihiatria şi mai ales cu privire la rezultatele practice demonstrative, care l'au aşezat în rândul celor mai însemnate cuceriri ale ştiinţei moderne.

Nu va trece multăvreme şi el va atinge ţeluri nebănuite până în present. În nenumărate facultăti şi laboratorii speciale, se lucrează pe acest tărâm de aproape un deceniu; iar literaturaprivitoare la această ştiinţă sporeşte pe zi ce trece.”


( Sursa: articolul “Hipnotismul în slujba sufletului şi a frumuseţii” – semnat Alfred– publicat în revista “Ilustraţiunea română” – numărul din 14 noiembrie 1929 ) citită în Biblioteca Digitală a Bucureştilor

deieri-deazi.blogspot.com

Vasile Seicaru

Viewing all 3410 articles
Browse latest View live