Are you the publisher? Claim or contact us about this channel


Embed this content in your HTML

Search

Report adult content:

click to rate:

Account: (login)

More Channels


Channel Catalog


Channel Description:

Impreuna vom construi cel mai mare blog scris in limba Romana.

older | 1 | .... | 139 | 140 | (Page 141) | 142 | 143 | .... | 171 | newer

    0 0
  • 07/17/14--21:29: Profitorii
  • Generatia care a facut bani din dezastrul demografic si secarea Romaniei

    autor: FrontPress18.07.2014

    patutRomânia are la ora actuală cei mai mulţi milionari şi miliardari în lei, dolari sau euro pe care i-a avut vreodată, iar toţi au făcut aceşti bani în ultimii 24 de ani din economia românească. Pe Ion Ţiriac Revoluţia l-a prins în Germania de Vest cu vreo 200 de milioane de mărci germane, după cum spune el, dar acum sigur este miliardar. Cu excepţia Rusiei, nicio altă ţară fostă comunistă nu a produs mai mulţi milionari.
    La polul opus, după 24 de ani, populaţia României a scăzut sub 20 de milioane de locuitori ( este cel mai scăzut nivel din 1968 încoace), 2,35 de milioane de români, parte a celei mai bune şi şcolite generaţii din istoria noastră, au plecat şi lucrează în afară, unde le este mai bine şi nici nu se mai întorc, femeile românce pleacă în străinătate la vârsta la care ar trebui să facă copii, iar natalitatea este la unul dintre cele mai scăzute niveluri din istoria noastră, la jumătate faţă de `89, adică 37 născuţi vii la o mie de femei era rata de fertilitate, faţă de o rată de 66 acum 24 de ani.
    4,3 milioane de angajaţi cu acte în regulă  şi cu un salariu mediu de 1.700 de lei pe lună (380 de euro) susţin 5 milioane de pensionari şi 8-9 milioane de minori. Aproape două milioane de români lucrează în economia informală, de unde statul nu ia niciun fel de taxe.
    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu îşi punea problema, în public, acum vreo doi ani, cine o să-i plătească lui pensia, uitându-se la generaţia care vine din spate. Într-adevăr, este greu ca dintr-un salariu mediu de 1.700 de lei pe lună, dintr-un salariu minim în economie de 900 de lei, să acoperi o pensie care sigur va fi de câteva mii de euro, având în vedere că salariul guvernatorului se învârte în jurul a 15.000-16.000 de euro net pe lună. Toţi plătiţi pe cartea de muncă.
    Zece judeţe din cele 42 produc 70% din businessul României şi au 80% din totalul angajaţilor din companii. Dacă un judeţ din cele zece se “închide”, avem o mare problemă.
    În cel puţin o treime din judeţe, principalul angajator este o instituţie de stat –  spitalul judeţean sau centrul de asistenţă socială. Săptămâna trecută a fost rândul judeţului Caraş-Severin să intre sub analiza ZF Economia judeţelor la raport. Coloşii industriali cu 15.000 de angajaţi s-au transformat în mormane de fier vechi. Industria siderurgică nu mai există, iar Caraş-Severin, cu un total de numai 5.300 de companii, se află pe penultimul loc în România la cifra de afaceri totală a companiilor. Dar în schimb, Caraş-Severinul a dat României pe Sorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului Judeţean şi lider de 15 ani al judeţului, fost ministru, fost lider important al PD-L, actualmente influent vicepreşedinte PNL, care stă la masă pentru a-l aduce pe Iohannis candidat al opoziţiei pentru Cotroceni. Cum a ajuns Sorin Frunzăverde să conducă România după ce în judeţul lui este un dezastru economic şi social? Puteţi extinde acest exemplu şi către multe alte judeţe, unde liderii politici au sărăcit comunităţile locale, nu au adus investitori, nu au creat locuri de muncă. Dar în schimb au creat milionari în jurul lor, dacă nu chiar pe ei înşişi.
    Economia noastră are înregistrate 600.000 de companii, dintre care numai 400.000 funcţionează curent, pentru că celelalte nu au angajaţi, iar 100.000 de companii sunt în insolvenţă.
    Gradul de intermediere financiară şi de bancarizare este poate printre cele mai proaste din Europa. Activele bancare raportate la PIB au ajuns la 57%, faţă de 67% în 2009 şi 60% în 2007, la intrarea în Uniunea Europeană. Ponderea creditelor în PIB a coborât la 35% anul trecut după 40% în 2011. În 2004, la începutul perioadei de boom a creditării, ponderea era de 17%. Suntem pe locul trei în Europa ca nivel al creditelor neperformante (22-23%), după Grecia şi Slovenia.
    La un PIB de 140 de miliarde de euro pe an, datoria externă, atât a statului, dar mai ales a sectorului privat, este de 100 de miliarde de euro. Atât noi, care intrăm în categoria persoane fizice, cât şi companiile am împrumutat 70 de miliarde de euro.
    Populaţia României îmbătrâneşte, iar pentru cei care nu ştiu, pensia medie este de aproape 850 de lei, adică 200 de euro.
    În actualul ritm demografic în care femeile pleacă, natalitatea scade, populaţia îmbătrâneşte, în 2040 România va avea 16 milioane de locuitori (prognoza ONU) sau 17 milioane de locuitori ( estimarea Institutului Naţional de Statistică şi a Eurostat).
    Cum a putut România să producă în două decenii cei mai mulţi milionari şi miliardari, dar în acelaşi timp să se îndrepte spre cel mai mare dezastru demografic şi social din toată istoria ei? Cine ar trebui să răspundă la această întrebare? Generaţia “Escu” care a condus şi conduce România atât politic, cât şi economic de mai bine de două decenii? Noi sau voi, cei care stăm sau staţi pe margine şi comentaţi?
    Nu ştiu câţi dintre voi aţi citit ce a spus vineri Institutul Naţional de Statistică privind evoluţia demografică a României. Nu cred că această temă, care are în spate date statistice şi tendinţe, a intrat pe lista subiectelor de interes pentru cei care conduc acum România, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziţie.
    Vorba unui ministru, care m-a întrebat în 2012-2013 de ce tot pun întrebări din trecut (el mai fusese de câteva ori ministru) şi nu mă uit în viitor, ce a fost a fost, important e ce va fi, ce vrem să facem în continuare! Oricum nu a făcut nimic nici în continuare, dar era plin de proiecte.
    Cum se poate opri acest dezastru demografic, social şi economic? Dar mai ales cine poate opri acest lucru? Generaţia “Escu” şi urmaşii ei, pe care i-a crescut şi care sunt mai lacomi? Câţi milionari şi miliardari mai poate să producă România, din care numai în ultimii doi ani au plecat 200.000 de locuitori?
    Discuţia nu este “jos cu milionarii şi miliardarii”, ci cum pot fi oprite aceste bombe demografice, sociale şi economice, care vor sări în aer în deceniul următor.
    Asta este o temă pentru campania prezidenţială, pentru cine va conduce România în următorii cinci ani.  Aceste bombe nu se dezamorsează deschizând sticle de şampanie că bine că pleacă Enel din România, că “au luat” destul, că Lafarge îşi vinde fabricile, că Millennium îşi vinde banca către OTP sau câte exemple mai sunt. Până una-alta, chinezii nu au venit în România, iar ceilalţi investitori pot fi număraţi pe degete.
    Căderea demografică nu poate fi oprită din vorbe sau prin creşterea salariului minim pe economie, din call-centere sau din ajutoare de stat.
    Nu ştiu ce va spune cel care va fi preşedintele României şi cel care va fi primul-ministru pe 1 decembrie 2018, la aniversarea unui secol de la formarea statului român. Generaţia “Escu” lasă moştenire milionari şi miliardari, dar o ţară unde în 30 de judeţe s-a dărâmat totul în jur,  unde s-au secat resursele de creştere, iar salvarea pentru un loc de muncă vine de la spitalul de urgenţă.
    Întrebarea este ce vor spune cei care vor aniversa 150 de ani. De Cristian Hostiuc – Ziarul Financiar


    0 0
  • 07/17/14--21:58: Cartea magica


  • File din cartea vrăjilor


    George Hohman - Albertus MagnusPracticarea diferitelor forme de magie nu este, așa cum am putea fi tentați să credem, proprie societăților înapoiate din punct de vedere educațional. Toate  “ingredientele” necesare pentru dobândirea  “cunostințelor” sau pentru practicarea diferitelor forme de magie sunt disponibile în mai toate librariile și “magazinele specializate” din întreaga lume. Tendința oamenilor de a îmbrățișa practicile magiei era proprie și societății interbelice și despre o “carte de specialitate”  care circula în acea epocă o să vă vorbesc astăzi. După cum v-am obișnuit însă, o să o fac prin intermediul unui articol apărut în luna iulie a anului 1935 în săptămânalul “Realitatea ilustrată”. Articolul “Cartea magică” reproduce “câteva din ciudateleremedii, pe care le prescrie << Biblia Vrăjilor >>"– carte publicată de un anumeGeorge Hohmanîn anul 1820 și care se bazează pe scrierilecălugărului Albertus Magnus, renumit  vrăjitor dinEvul Mediu. Precizez căreproduc descrierea acestor practici doar pentru a vă satisface curiozitatea. Nu vă recomand însă încercarea puterilor acestor vrăji. În primul rând pentru că vă va fi greu să faceți rost de “ingredientele” necesare: pui de catâr, inimă de şoarece de camp sau ochiul drept al unui lup. Dar nu numai din această cauză…


    FARMECE, RITURI MAGICE, DESCÂNTECE Şl TALISMANE

    PENTRU ÎNDEPĂRTAREA TUTUROR RELELOR :


    Pentru înălbirea unui cal negru:

    Apa în care a fost fiert un pui de catâr înălbeştecalul negru, dacă este  frecat sau spălat cu ea.”

    Pentru durerea de dinţi:

    Scoateţi o mică brazdă de iarbă, dimineaţa, înaintede răsăritul soarelui, mai înainte de-a vă fi spălat,suflaţi asupra ei de trei ori şi puneţi-o la loc, întocmai

    cum a fost mai inainte.

    George Hohman - Albertus MagnusPentru a ţinti bine:

    Luaţi inima unui şoarece de câmp şi puneţi o bucăţicădin ea între glonte şi praful de puşcă; fiecareîmpuşcătură va merge apoi în plin. În vreme ce încărcaţipuşca, trebuie pomenită Sfânta Treime şi veţiavea grijă să nu isprăviţi cu pronunţarea cuvintelor, mai înainte de-a fi încărcat.”

    Pentru câştigarea unui proces:

    Spuneţi : M'am dus înaintea casei judecătorului, şi lafereastra lui au apărut trei morţi : unul n'avea limbă,altul n'avea plămâni, iar al treilea era mut şi orb.Dacă vă duceţi după aceste cuvinte înaintea judecătorului,acesta nu va mai avea nici o putere împotriva dvs.”

    Pentru a face un câine să rămână pe lângă casă:

    “ Scurgeţi câteva picături de sânge dintr'un deget,daţi-l câinelui să-l mănânce în ceva şi puteţi fi sigurică va rămânea. Sau sgâriaţi cele patru colţuri ale mesei la suprafaţă. Mâncaţi întotdeauna cu cuţitulcu care aţi făcut sgârieturile şi daţi apoi câineluirămăşiţele.”

    O vrajă împotriva câinilor răi:

    Acela care poartă o inimă de câine în parteastângă, nu va fi lătrat de niciunul din acesteanimale; toţi sunt muţi faţă de el.”

    Pentru îndepărtarea unei dureri:

    Luaţi fâşia de pânză cu care a fost pansată o ranăşi puneţi-o în apa ce pare a avea o pojghiţăde cocleală; dar aveţi grijă să nu împrăştiaţicocleala, decât atunci când nu vă mai temeţide durere.”

    Pentru confecţionarea unei vergele de rabdomant:

    George Hohman - Albertus MagnusÎn prima noapte de Crăciun, între ora 11 şi 12, s'a rupeți o cracă tânără, numai de un an, cătresoare-răsare, în numele sfintei treimi. Când întrebuinţaţinuiaua la căutarea aurului, a ferului saua apei, veţi proceda în modul următor: luaţinuiaua care trebue să fie bifurcată ţinând încâte o mână fiecare din cele două ramificaţii,

    în aşa fel încât partea groasă să stea în sus;dacă această ultimă parte se lasă spre pământ,puteţi fi siguri că acolo se găseşte ceea ce căutaţi.În tot acest timp trebue să spuneţi următoarele: Arhanghele Gavril, te rog în numelelui Dumnezeu cel Atotputernic, să-mi arăţi dacă esteapă aici sau nu ! Procedeul acesta se repetă de

    trei ori.

    Pentru îndepărtarea durerilor și pentru vindecarea rănilor cu trei nuiele:

    Cu aceste nuiele şi cu sângele lui Christ îndepărtezdurerea şi puroiul.Trebue să tăiaţi o bucăţică dintr'o ramură tânără,către răsăritul soarelui, rupând-o apoi în trei; frecaţicu ele rana, începând cu aceea care v'a căzut maiîntâi în mâna dreaptă şi repetaţi cuvintele de mai sus,de trei ori; apoi înfăşuraţi beţişoarele într'o bucatăde hârtie albă şi puneţi-le la un loc cald.”

    Un bun remediu pentru ulcere, excrescențe și alte boale:

    Rădăcina de gherghină pusă pe gât, vindecă ulcereleapărute aici ; este bună pentru vătămăturile creerului,vindecă negii, dacă sucul ei este fiert cu miere şi apăde băut; împrospătează şi vindecă plămânii, dând orespiraţie parfumată. Dacă e sădită într'o vie, într'ogrădină sau într'un câmp, creşte abundentă. Rădăcinaeste bună pentru acei cari vor să planteze viţă, sau să cultive pomi. Copiii mici cari o poartă la gât suntblânzi, iubesc frumosul şi devin veseli.”

    Pentru a ne pune la adăpost de neșansă:

    Dacă vă coaseţi în mâneca dreaptă, ochiul drept alunui lup, totul vă va merge din plin.

    Diferite remedii:

    George Hohman - Albertus MagnusPierderile la cărţi pot fi prevenite legându-vă o inimăde liliac de braţul drept, cu o aţă roşie.

    Pomii legaţi cu fire de aţă roşie iau asupra lor răcealaunui bolnav.

    O mană de mort trecută peste un semn din naştere,îl face să dispară.

    Un ou fiert în apă de ploaie, adunată înainte derăsăritul soarelui şi lăsat apoi să fie mâncat defurnici, va împiedeca pe o persoană bolnavă de-ase prăpădi.”

    Pentru amuțirea bârfelilor:

    Planta heliotrop sau floarea soarelui au proprietăţiminunate dacăse culeg înZodia Leului, în luna luiAugust şi sunt înfăşurate într'o frunză de dafin.Dacă o persoană o poartă apoi asupra sa, nu vamai auzi decât lucruri plăcute ; iar dacă s'a comisvreun furt prin preajma sa şi se culcă cu plantasub cap, va vedea peste noapte chipul celui carel-a făptuit.

    Dacă e pusă într'un loc unde se adună multe femei,într'o biserică de pildă şi dacă una dintre ele şi-apierdut cinstea, vinovata nu se mai poate mişcade pe locul acela, decât trasă de cineva. Minuneaaceasta a fost dovedită.”

    Pentru tuberculoză:

    “ Îţi ordon să ieşi din os în carne, din carne în pieleşi din piele în lumea largă, (repetaţi aceasta detrei ori).”

    Pentru îndepărtarea tusei măgărești:

    Tăiaţi trei bucle din părul unui copil, care nu şi-avăzut niciodată tatăl şi atarnaţi-le de gâtul copiluluicare suferă de tuse măgărească, înfăşurate într'obucată de pânză neînălbită. Aţa cu care estelegat părul trebue să fie deasemeni neînălbită.”

    Un paragraf miraculos din cartea lui AlbertusMagnus:

    Unde ni se spune că dacă prefaceţi o broascămare în cenuşe şi puneţi cenuşa în apă, părul cadede pe orice parte a corpului, unsă cu acest amestec, și nu va mai crește.”

    Pentru îndepărtarea frigurilor:

    George Hohman - Albertus MagnusScrieţi pe un petec de hârtie cuvintele de mai jos  şi înfăşuraţi apoi biletul într'o frunză lată de platan,apoi legaţi-l de buricul celui care suferă de febră repetând:

    Potmat Sineat

    Potmat Sineat

    Potmat Sineat

    Pentru vindecarea căldurilor rele:

    Scrieţi succesiunea de litere de mai jos, coaseţi hârtia într'un petec de pânză şi ţineţi-o la gât, pânăcând vă trece febra:

    Abaxa Catabax

    Abaxa Catabax

    Abaxa Cataba

    Abaxa Catab

    Abaxa Cata

    Abaxa Cat

    Abaxa Ca

    Abaxa C

    Abaxa

    Abax

    Aba

    Ab

    A

    Pentru îndepărtarea negilor:

    Frigeţi picioare de pui şi frecaţi negii cu ele; apoiîngropaţi-le sub uluci.”


    Sursa: Articolul “Cartea magică” apărut în numărul din 10 iulie 1935 al “Realității ilustrate

    deieri-deazi.blogspot.com

    0 0
  • 07/17/14--22:17: Tiganci de vanzare


  • Fete de vânzare sau ... “Ce s-a schimbat în România în ultimii 100 de ani”


    O zi de mai a anului 1935. În piaţa Gării de est din Bucureşti hărmălaie mare: un grup de rromi ,“unii mai tineri, alţii mai bătrâni, cu plete şi bărbi mari, şi câteva ţigănci svăpăiate” se certau, când pe ţigăneşte când pe româneşte cu comisarul gării. În tărăboiul general nimereşte reporterul “Realităţii illustrate” - Alex F. Mihail - care intuind “că e rost de un subiect interesant” se oferă să le întocmeasca “un act” de care gălăgioasele personaje aveau nevoie. Ce a urmat o să vă povesteasca chiar reporterul:

    MI- AM VÂNDUT PE SORU-MEA

    De vânzare...
    “— Uite , ce e boerule... Mata le scrie o declaraţie aşa... — îmi spuse un ţigan
    simpatic, în vârstă ca de 30 de ani cu trăsături regulate, plete buclate până
    peste umeri, o barbă cârlionţată neagră ca pana corbului şi un costum pitoresc de ţigan nomad:  Eu, subsemnatul, Gheorghe Ştefan Avram , declar că am vândut pe soru-mea, Savina, pentru suma d e 5.000 lei...
    Încercai să explic „romului" că legile ţării noastre nu îngădue vânzarea unui om şi că chiar dacă aş scrie aşa ceva, învoiala între părţi n'are nici o valoare, nefiind recunoscută de nici o autoritate oficială.
    — Apoi, fata se mărită ...— spuse ţiganul.
    — Şi d-ta o vinzi? — întrebai.
    — Nu. Eu vreau să-i împac. (In urmă aflai că ţiganul cel chipeş care-mi dicta
    declaraţia ,era „vătaful"şatrei).
    — Dar cine vinde fata ? — întrebai.
    — Noi suntem cu sălaşul aci, în dosul Gării Obor — mă lămuri vătaful — Fata
    o vinde Gheorghe Ştefan Avram, care face  parte din alt sălaş, de la Bariera Vergului...
    — Şi cine o cumpără?
    — Eu, llie Mihai ! — răspunse un moş bătrân, cu barbă albă.
    — D-ta eşti ginerele ? — întrebai mirat.
    Ţiganul începu să râdă.
    — Nu, boerule ! Cumpăr o mireasă pentru băiatul meu, Gogu Stănescu.
    — Dar nu înţeleg ce drept are să o vândă frate-său ?
    — Apoi tatăl Savinei e mort. Şi de aia o vinde frat-su mai mare.
    — Bine, omule — obiectai eu cu încăpăţânare — dar nu se poate face un act de vânzare a unui om. Pe meleagurile astea numai sunt robi. In România nimeni n'are dreptul să vândă pe un semen al său (…)
    Se pregăteşte o nouă vânzare ?
    —De ce te miri matale aşa - mă întrerupse „vătaful"— la boeri se cumpără ginerele ; la noi e de vânzare mireasa... E mai drept aşa, căci se plătesc cheltuelile, ce a avut tatal fetei, cu creşterea ei: mâncare, haine...
    — Apoi să vă fac un act aşa... fără să pomenesc de vânzare... ca sa se potriveasca şi cu ceea ce spun legile... şi cu despăgubirea, la care crede că are drept fratele.
    — Şi mai scrie matale acolo că „dacă fuge Savina de la Gogu Stanescu, eu Gh. A. Ştefan, răspund cu două pogoane de pământ, pe cari le am la bariera Vergului şi mai dau despăgubire încă 5.000 de lei cheltuiţi pentru băutură ...
    — Adecă pentru cheltuelile nunţii, ce voiţi să faceţi — spusei.
    — Mâncare şi băutură— preciza romul.

    SEMNAREA ACTULUI

    In urmă citii, cu glas tare actul cam încurcat, redactat de mine, pe care toţi romii nuntaşi il ascultară într'o tăcere solemnă, declarându-se perfect mulţumiţi şi aproband diferite pasagii, mai ales acolo unde adăugasem dela mine câteva urări de bine „sănătate şi noroc", sau aşa ceva.

    Vătaful Banciu Ciucuraru şi bulibaşa Mihai Cristache semnară apoi, ca martori, prin punere de deget pe o cruce de cerneală, pe care o făcusem în dreptul numelui lor.Mai depuseră amprentele digitale, pe act, şi alţi doi romi mai bătrâni, tot în calitate de martori.

    Hora a copiilor în aşteptarea nunţii...
    — Acu e gata ! — spuse vătaful.
    — Dar n'a semnat Gh . A . Ştefan, care primeşte banii… — amintii eu.
    — Nu-i nevoie — declară vătaful — e deajuns dacă semneaza martorii . . .
    Am constatat cu surprindere că ţiganii din România mai păstrează aceste obiceiuri vechi moldoveneşti şi munteneşti, când o învoială nu era semnată de părţile contractante , ci numai de martori. La arhivele statului şi prin arhivele particulare sunt multe asemenea zapise, semnate numai de martori, prin punere de deget. Actul ce-mi ceruseră sa-l redactez ar fi fost un fel de zapis de vânzare a unei roabe, după datinele din prima jumătate a veacului trecut, dacă l-aş fi ticluit întocmai aşa, cum îmi dictau ţiganii.

    M'au rugat să semnez şi eu, ca martor şi pisovnic pe învoiala scrisă de mine. Le-am făcut cheful. La urmă, după semnătura mea, a consimţit să pue degetul şi fratele miresei, care urma să primească cei 5.000 de lei, fiind responsabil cu două pogoane de pământ, dacă fuge Savina.”
    Şatra din 1935
    Cu actul proaspăt scris şi parafat, şatra a încercat să obţina şi parafa comisarului – ceea ce desigur nu au reuşit. Dar asta nu i-a oprit să închirieze un automobil şi să plece să aducă mireasa … pregătită pentru marea petrecere de nuntă.

    Ce pot să vă mai zic este ca în perioada interbelică, preţul de “vânzare” al unei fete de măritat putea să ajungă pâna la 25.000 – 30.000 lei – dacă fata era “frumoasă şi vrednică”. Vârsta la care se încheiau căsătoriile rromilor era foarte fragedă: 9 -10 ani fetele, 12-13 ani băieţii.

    Au trecut 80 de ani de la întâmplarea relatata de reporterul “Realităţii illustrate”. E drept ca de atunci am progresat puţin: azi vârsta căsătoriei dintre rromi a mai crescut. Fetele rrome se căsătoresc în medie cu patru ani mai devreme decât cele românce. În plus, fetele rrome din comunităţi care respectă tradiţia se căsătoresc la vârste cuprinse între 12 si 14 ani, în timp ce fetele rrome care fac parte din comunităţi mai moderne se căsătoresc la vârsta adolescenţei sau a primei tinereţi, între 17 şi 21 de ani. Poate peste încă o sută de ani….



    Sursa: articolul “Mai există sclavi în România – Fete de vânzare” semnat Alex F. Mihail - apărut în revista “Realitatea ilustrată” -  numărul din 8 mai 1935
    deieri-deazi.blogspot.com

    0 0
  • 07/18/14--06:59: Reuniune
  • Reuniune internationala a SOVINILOR croati, unguri si bulgari (FOTO)

    autor: FrontPress18.07.2014

    1Zilele trecute a avut loc în Croaţia “Şcoala patriotică de vară”, eveniment care a reunit mai multe organizaţii şovine şi ostile României, inclusiv din Ungaria.
    Evenimentul a avut loc între 11 şi 13 iulie, în oraşul Delnicama, fiind organizat de Partidului Pur al Drepturilor Croaţilor (HCSP). La şcoala de vară au participat peste 100 de persoane din Croaţia şi membri ai delegaţilor străine.
    Au rostit discursuri Szalaj Szabolcs (de la partidul parlamentar revizionist Jobbik), Seth Van Passel (de la organizaţia separatistă flamandă “Avampostul” din Belgia), Plamen Dimitrov (de la Uniunea Naţională Bulgară) şi croatul Frano Cirko, liderul aripii de tineret a HCSP. Au mai ţinut prelegeri şi alţi lideri ai partidului croat, discuţiile fiind moderate de scriitorul şi profesorul Tomislav Sunic.
    Alături de invitaţii Jobbik, din Ungaria au mai venit şi militanţi ai “Mişcării tinerilor maghiari din cele 64 de comitate” (referire la împărţirea teritorial-administrativă a Ungariei Mari).
    Cel puţin în discursurile oficiale nu a fost folosită retorica revanşardă şi imperialistă din partea invitaţilor unguri, bulgari şi croaţi, a căror organizaţii practică o politică oficială ce prevede destrămarea Serbiei şi României. În schimb s-a pus accentul pe o “viziune modernă a naţionalismului”. S-au discutat metode de colaborare între formaţiunile participante la eveniment, convenindu-se că unul din cei mai mari duşmani ai naţiunilor europene este “capitalismul globalist”. Sursa: FrontPress.ro

    12234567891011

    0 0
  • 07/18/14--09:29: Adriano Celentano

  • 0 0
  • 07/19/14--00:32: Jigniri
  • Nu doar romanii sunt facuti “tigani de rahat”: Jucator de tenis sarb jignit de un sportiv italian

    autor: FrontPress19.07.2014

    Fabio FogniniJignirile prin asocierea cu tiganii se pare ca nu ii ating doar pe romanii plecati la munca in Occident. Cea mai recenta victima este un jucator de tenis sarb, injurat de un sportiv din Italia, suparat de infrangerea suferita.
    Fabio Fognini (foto) a fost invins miercuri de sarbul Filip Krajnovici in turul al doilea al turneului de la Hamburg iar in timpul partidei camerele de filmat l-au surprins pe italian in timp ce striga la adversarul sau cu apelativul “tigan de rahat”.
    Dupa ce si-a dat seama de gafa, Fognini si-a cerut scuze pe Facebook pentru comportamentul pe care l-a avut fata de adversar. “Am facut o greseala. Nu am vrut sa jignesc pe nimeni”, a afirmat acesta.

    Italianul a mai fost amendat in dese randuri pentru comportamentul sau si pentru iesirile nervoase de pe teren. Sursa: FrontPress.ro


    0 0
  • 07/19/14--01:41: :)))
  • Vecina de alături bate la uşă. El deschide şi ea zice:
    -Auzi, abia am ajuns acasă şi am chef să mă distrez, să mă îmbăt şi să fac sex toată noaptea... tu eşti ocupat diseară ?
    -Nuuu,nuuu !
    -Atunci îmi ţii şi mie câinele ? Tongue outWinkKiss
     

    0 0
  • 07/19/14--06:57: Romania
  • Nicolae Toma:
    România, un sat fără câini... vândut bucată cu bucată
    România a intrat în fruntea topului, devenind țara europeană cu cea mai mare suprafață agricolă deținută de străini: peste trei milioane de hectare. Aceasta, în condițiile în care hectarul de teren agricol se vinde la cel mai mic preț din Europa: o medie de 3.000 de euro, de unsprezece ori mai ieftin ca în Olanda.
    http://tinyurl.com/mfmwc2y
    imaginea nu este afișată

    Vizualizează postarea

    0 0
  • 07/19/14--07:55: Prtivighetoarea lui Hitler

  • Veturia Goga Privighetoarea lui Hitler


    Foto: Veturia Goga (1883-1979).
    “Veturia Goga, priveghetoarea lui Hitler”, scrisa de Mircea Goga, stranepotul scriitorului ardelean Octavian Goga, dezvaluie in cartea sa episoade tulburatoare aidoma celor din drama Anna Karenina, insa despre povestea de dragoste dintre unchiul sau si ce-a de-a doua sotie a sa, Veturia, care ar fi fost agenta lui Adolf Hitler.

    Romanul de la Soborna, cum este numit Mircea Goga, este singurul stranepot care mai poarta numele marelui poet ardelean. In paginile cartii sale de 700 de pagini, scriitorul sustine ca a cunoscut-o pe misterioasa Veturia si tese, urmand un fir narativ naucitor, povestea vietii ei, scrie Evenimentul zilei.

    “Am scris povestea vietii ei mai ales dintr-un profund sentiment justitiar. Acela ca romanii trebuie sa inceteze a mai taxa memoria lui Octavian Goga pentru faptele savarsite de vaduva lui” a marturisit autorul.

    Mircea Goga povesteste ca povestea lor de dragoste, tulburata de uneltiri si tradari de tara, s-a infiripat pe cand aveau in jur de 40 de ani si ambii erau casatoriti: Octavian Goga cu Hortensia Cosma, iar Veturia cu Lazar Triteanu.

    Stranepotul scriitorului spune ca Veturia, fiind o femeie cerebrala si, la 40 de ani, o “Julieta fanata”, ar fi prea simplu ca pasiunea subita a lui Octavian Goga sa fie pusa doar pe seama acelei “crize de patruzeci de ani”.

    Mai mult, Micea Goga sustine ca cei doi indragostiti au facut in mod deliberat din iubirea lor un subiect “literar”: “Ceea ce avea menirea sa lase despre cuplul lor – altfel, adulterin – imaginea marilor cupluri sacralizate de literatura, au fost cele trei caiete intitulate ‘Florile tacerii’, publicate de istoricul Gheorghe I. Bodea, in 1998, nimic altceva decat un exercitiu de fictiune destinat iluzionarii posteritatii”, explica Mircea Goga.

    In aceste caiete, Goga insusi ii marturisea Veturiei ca cea mai mare taina a vietii sale a fost iubirea nesfarsita pentru ea.

    Sotie blanda sau tradatoare de tara?

    In timp ce criticii vremii au scris ca Veturia a renuntat la cariera sa artistica de exceptie dupa ce s-a casatorit cu Octavian Goga, stranepotul scriitorului dezminte aceasta supozitie.

    “‘Privighetoare a Romaniei’ pe scena Bayreuth-ului wagnerian de la inceputul secolului trecut, recrutata in 1914 ca agent secret al Berlinului, Veturia Goga a urcat cu vremea toate treptele ierarhiei de umbra a nazismului.

    Metamorfozata in ‘Privighetoarea lui Carol II’, Eminenta cenusie si Marea Doamna a dictaturii antonesciene, l-a slujit pe Hitler, catre care ‘si-a ciripit’ propriul sot, pe Octavian Goga, dar si pe Carol II, pe Maresal, ca, de altfel, pe toti cei din insusi staff-ul celui de-al III-lea Reich si i-a condus la pierzanie”, scrie Mircea Goga.

    Pentru ca dupa Unirea din 1918, Octavian Goga a fost numit ministru al Instructiunii si Cultelor, ministru al Cultelor si Artelor, ministru de Interne si chiar prim-ministru, Veturia s-ar fi casatorit cu el pentru a-si indeplini una dintre misiunile incredintate.

    “Casatoria Veturiei cu Octavian Goga n-a fost pentru ea altceva decat indeplinirea unei misiuni incredintate ei de catre Serviciile Secrete germane, a caror agenta recrutata inca din 1914 a fost, la Bayreuth”, comenteaza stranepotul.

    “Refuzul categoric al lui Octavian Goga de a colabora, urmat de demisia din francmasonerie si de decizia de a parasi tara pentru a se stabili definitiv in Elvetia i-au grabit asasinarea”, explica stranepotul.

    Octavian Goga s-a stins din viata la Ciucea, pe 7 mai 1938. Veturia a supravietuit inca 41 de ani, pana in iunie 1979.

    Mircea Goga, in postura de martor

    “Petreceam la Ciucea, in castel, weekendurile si vacantele, in compania Veturiei Goga, iar la Cluj, cand o vizitam pe matusa mea, Eugenia Luca, ii impartaseam toate descinderile.

    Veturia Goga nu ‘mi-a destainuit secrete’ in mod direct. Esential in discutiile cu ea era ceea ce ‘lasa sa-i scape’ ori ceea ce facea fara sa conteste. In cartea mea despre ea nu eu sunt cel care relateaza ‘teribilele-i secrete’, ci aceia care au cunoscut-o in viata, aliati ori victime.

    Contactul meu direct cu documente ‘incriminatoare’ se intampla cand, la solicitarea ei, tarziu in noapte si in conditii conspirative, ardeam impreuna scrisori sau adrese oficiale”, povesteste autorul.

    “Pe tatal meu, Veturia Goga l-a considerat ca fiind ‘al rivalei’ si i-a fost profund ostila”, se destainuie Mircea Goga. “La Ciucea, de pilda, familia de sange a poetului nu era primita, iar tatal meu cu atat mai putin. Ciucea o considera domeniul ei personal, desi fusese cumparat de Octavian Goga inaintea casatoriei cu Veturia, cu bani imprumutati de la Hortensia si, prin insasi vointa ei, nemairestituiti” spune Mircea Goga.

    “Dupa decesul tatalui meu, cauzat de un cancer la stomac, provocat de tratamentul ‘preferential’ aplicat lui in detentie, interesul Veturiei Goga fata de mine a crescut brusc. M-a invitat la Ciucea, iar eu, din curiozitate, m-am dus. S-o cunosc insemna o provocare irezistibila. Era insusi ‘baubaul’ familiei”.

    La inceput am fost fascinat de personalitatea ei si extrem de flatat de interesul si de afectiunea pe care mi le arata. Treptat insa, s-a limpezit in mintea si in sufletul meu convingerea ca reprezentam, ca unic baiat cu numele Goga ce eram, trofeul victoriei ei supreme asupra familiei Goga, cu care s-a aflat intr-un razboi fara mila si pe fata, inca din 1921, de la casatoria sa cu Octavian Goga: nora in casa a mamei poetului, Aurelia Goga, a fost si a ramas Hortensia.”

    Stranepotul recunoaste insa ca Veturia a reusit uluitoarea performanta de a fi fost “singura castelana care, intr-un regim comunist, si-a pastrat intacte toate privilegiile”.

    0 0
  • 07/19/14--08:09: :)))


  • 0 0
  • 07/19/14--08:45: Voci uitate Willy Donea

  • 0 0
  • 07/19/14--09:12: Florian Pitis

  • 0 0
  • 07/19/14--19:37: Complex low-cost


  • Hotel de tubos de hormigón


    A veces no hace falta tener mucho dinero, sino más bien una cabeza fresca y lista para hacer negocios. Un joven de Henan, China, se topó con algunos tubos de hormigón inmensos que estaban en desuso. Al verlos, se le ocurrió que podrían servirle para construir pequeñas casas y decidió reciclarlos.
    Así, hizo 15 casitas y formó un complejo hotelero de bajo costo. Cada estructura robusta, diseñada para acomodar a dos personas, está equipada con una cama doble, un baño y algunos detalles como el aire acondicionado y el aislamiento acústico. Los exteriores de las viviendas circulares incluso han sido decorados con un poco de arte callejero para darles un aspecto más atractivo.
    El hotel es popular entre los turistas y lugareños, se trata de un refugio perfecto para las personas que quieran escapar del estrés de la vida moderna. El propietario espera que su proyecto traiga residentes de las grandes ciudades que quieran desconectarse un poco del ruido. Nada mejor que dormir dentro de un tubo de hormigón para lograrlo, ¿no?

    elmundo

    Me parece muy curioso, se estará forrando

    0 0
  • 07/19/14--19:58: Simplon


  • O noapte la “Simplon”


    Acum câtva timp am petrecut împreună câteva nopți prin  prin tavernele bucureștene din timpurile trecute. Am fost aruncat o privire în “Café New York” și în “Clubul ambulanților”, am aplaudat un spectacol de “varieteu familiar” în localul lui Nea Nae Florian. Bucureștiul interbelic era însă înțesat de o puzderie de localuri în care cei cu mai multă …sau cu mai puțină dare de mâna puteau să petreacă:

    Localuri interbelice
    O romanța sentimentală
     "La peștele viu"
    din tunelul de sub
    Hotel de France
      “ 0 bună călăuză, noaptea, în București, te informează precis despre ceea ce poţi vedea, la diferite ore. La această oră târzie, cred ca n'am avea cine știe ce vedea.

    - Din contra, spuse “detectivul". Acum sunt petrecerile în toi. În centru avem varieteurile Carlton Bar, Chat Noir, Alcazar, cu “numere artistice" care s'au epuizat şi cu acea binecunoscută clientelă cosmopolită care întreţine viaţa acestor localuri. Avem apoi Zissu, unde a cântat până mai adineaori Moscopol, cu atmosfera selectă şi îndeajuns de misterioasă, în care se cufundă într’o bizară promiscuitate lumea bună cu elita interlopilor…

        Apoi, Herăstrăul cu “peştele viu"şi cu mămăliguţa caldă, cu icre negre şi şampanie; localurile de periferie cu mult mai interesante şi mai animate decât cele centrale şi în sfârşit…  la pitpalac.

    - La pitpalac, la ciorbă de burtă, în piaţă, la Mitică Dona ?

    - Da...

    - Dar acum unde crezi că am putea merge ?

    - La “Simplon", în Câmpineanu, local pe care nu vi l'am pomenit. Un local curios, care ziua este cafenea, iar seara varieteu, bineînţeles cu artiste şi cu program nou, program schimbat...”

    Să ne petrecem așadar seara la “Simplon”, însoțiți de neobositul reporter Ion Tik și de prietenul lui “detectivul”, bun cunoscător al lumii petrecerilor de noapte bucureștene:

    LA “SIMPLON”

    Simplon
    "Bruderschaft" românesc
    la Simplon
    “ Ne urcarăm într-o maşină şi pornirăm pe strada Câmpineanu... În drum oprim la câteva localuri de petrecere, pe care le recunoaştem uşor după mirosul de grătar şi de mititei...

    Aceași veselie “la toartă", aceiaşi oameni cari petrec în sunetul muzicei naţionale. Doar o variantă de decor şi de chelneri. Ici şi colo, instantanee amuzante. În preajma unui asemenea local, “o bandă" de oameni cari 'au chefuit se desfată pe seama unui ambiţios, care ţine morţiş să se urce sus pe un felinar. Cu anevoe omul ajunge în vârful felinarului, de unde agită pălăria rostind un scurt şi hazliu discurs, care se termină destul de reverenţios:

    - Bonsoir, popor !

      Cineva din bandă trage un foc orb dintr'un pistol de alarmă. Oratorul se sperie, cade la piciorul felinarului. Aşa cum a rămas uluit de atentat, pare un Charlie Chaplin în situaţii... tragice.

    Un vardist buimăcit de somnul pe care i l-a stricat detunătura, anchetează în hazul celor de faţă.

    - Nici un mort şi nici un rănit; poți încheia proces-verbal, spuse unul dintre delicvenți.

    Iată-ne ajunși la “Simplon". Pe Câmpineanu nici țipenie de om. Câte o siluetă -  vr’un întârziat - se strecoară grăbită spre stația de mașini din piața teatrului Național. Intrarea varieteului, care ziua este o cafenea-sadea, este blocată de o perdea de pluș mare, groasă, roșie, conturând un fel de marchiză în care garderobiera păzește pălăriile și “face ochi dulci", alunăreasa și florăreasa  își fac socotelile, picolii așteaptă bilețelele de dragoste, iar artistele, aranjamentele discrete ale  conchistelor...
        Marchiza de pluș dela intrare constitue în orice caz cel mai discret colț al “Simplonului" unde se adăpostesc toate tainele vieții acestui local de noapte. După înserare, varieteul Simplon pare un local de mâna a doua, totuși destul de curat și destul de bogat în... artiste. Câteodată, ca în mai toate localurile asemănătoare, numărul artistelor este mai mare decât numărul... clienților.

    Sosim tocmai spre sfârșitul petrecerii. La mese artistele își cultivă până în ultima clipă a plecării, clientela. Varieteul, desi “familiar" este lipsit de familii. Sunt numai domni cari petrec în tovărășia artistelor. Numerele “artistice" s'au sfârșit de mult. Stelele localului sunt acum simple femei de petrecere, care îndeamnă cu deosebită măiestrie, la consumație... Fac, bietele fete, tot ce le stă în putință ca cei câțiva consumatori să înghită… vagoane de mâncare și de băutură... Ochiul stăpânului priveghiază dela distanță, autoritar și aspru, cum “lucrează" fetele...

    Dar cum pot ele stimula dacă "numărul clientilor” este așa de redus !

    - Criză, domnule. Criză în toată legea și la noi, îmi spunea una dintre artiste. Ne mulțumim și cu suta de lei, gajul seral ce ni se plătește.. Rar cade la plasă câte unul mai chiabur, căruia să-i strecurăm câteva sticle de șampanie...”

    MARIETTE & COMP.

    Local interbelic
    Ion Pribeagu
     cunoscutul umorist
     într-un "varieteu familiar"
    “ De cum am intrat în local, Marietta, favorita clienților, ne-a întâmpinat grațios, oferindu-ne o masă și talentul de a ne antrena la vorbă, la petrecere.

    Marietta este româncă neaoșă, specialistă în dansuri naționale. Pe vremuri, când era mai tânără și mai sveltă, a făcut, ca mai toate artistele de varieteu, turul centrelor orientale, încercând o celebritate pe care n'a găsit-o. Resemnată și probabil amărâtă, s'a întors în țară.

    - Am încercat și cu norocul în larga lume îmi spunea Marietta, cu oarecare melancolie. Dar, precum o vezi, m-am întors la ai mei.

    - Și, desigur, în meseria ta, ai văzut multe...

    - Am văzut și am trăit eu însumi multe. Atât de multe, încât ați putea scrie un roman tot atât de interesant și de senzațional, cât cele pe care le cetiți dv., produsul fanteziei romancierilor...

    Simpatică, brună, destul de robustă, Marietta știe să povestească, ba încă cu un colorit frumos. Mi-a povestit romanul ei, precum desigur, în lungile nopți petrecute în local, l-a povestit atâtor oameni pe cari trecutul și viața ei sbuciumată îi interesa cu mult mai puțin decât vinul din pahare și veselia pe care o afectează prin nenumărate trucuri profesionale.

    În timpul povestirei, alte câteva artiste luară loc la masă, să-și asculte… “colega" spovedindu-se. Dar Marietta schimbă deodată cursul conversației.

    -  Știți ceva ? Mai bine băutură, decât povești despre morții cari nu se mai întorc dela groapă.

    Și dintr'odată dansatoarea - o clipă dusă pe gânduri - isbucni în acea veselie exuberantă caracteristică “acestor ..păsări captive" silite să cânte când trebue să plângă sau să vorbească de dragoste când nu mai au nimic de sperat. Marietta, în mijlocul  “camaradelor" se bucură de oarecare  ascendent, pentru că “directorul artistic o apreciază" iar publicul îi acordă un fel de simpatie nemărturisită pentru că are, spre deosebire de toate celelalte ceva... românesc. De aceea și… “libertățile" care întovărășesc sburdălnicia și exuberanța silită a acestei artiste sunt cu mult mai mari decât ale tuturor...

    Sărind într'un picior se strecoară la mese împărțind cu o excesivă generozitate “ochi dulci", șoapte, glume, vorbe drăgăstoase sau curtenitoare. La fiecare masă consumă. Orice i se oferă și rareori ceea ce poftește. De poftit ar pofti ea... întregul bufet cu mâncări și  băuturi, dar consumatorii, deși în general oameni cari nu prea prețuesc valoarea banilor “nu mai sunt ca mai 'nainte":se constrâng și ei după mersul crizei...

    În cele din urmă Marietta revine, pentru a reîncepe firul întrerupt… pentru necesitățile profesiunei...

    - Așadar, Marietta, tu ești fată voiajată…

    - M-am dus să-mi câștig pâinea printre străini.

    - Desigur pe urma unei aventuri dragoste...

        Marietta devine iar gânditoare. În vâltoarea acestei vieți sbuciumate, aventurile nu sunt decât capitol de roman care se desfășoară în cadrul acestui cabotinaj presărat de mizerii, de bucurii și adeseaori de întâmplări extraordinare.

    Simplon
    Intzy, Didi si Nona,
     la o masă, cu consumatori ai Simplonului
       Câteva duzini de amoruri nefericite, câteva voiajuri cu peripeții emoționante, câteva străluciri aparente în contrast cu mizeriile vieței de toate zilele alcătuesc “istoria dansatoarei" cu care se fălește “Simplonul" de astăzi.

    Pe măsura efectului băuturei pe care Marietta o înghite în silă -  un wischy de 99° - ea povestește din ce în ce mai aprins fragmente din viața ei chinuită, frânturi din “viața de petreceri" pe care o invidiază sau o doresc atâția oameni...

    Este destul de încântată că mai sunt oameni cari se intereseaza de trecutul și de situația ei deacum...

    Ne-a făgăduit că, a doua seară, la “producție", ne va arăta ce știe în materie de dans.”

    CUM SE PETRECE LA SIMPLON

       “ La ora târzie în care ascult spovedania Mariettei, aștept mai repede cântecul cocoșilor decât melodia vre'unei cântărețe... Totuși, din norii de fum ai unei mese de consumație, se deslușeste chipul palid, istovit, al unei cântărețe care face efortul unei romanțe englezești... Un viorist imită în acompaniament sunete de havaiană; dar cheflii râd și glumesc atât de tare încât vocea deabia se mai aude...

         Greu să pot desluși ceva. Cântăreața, enervată, se suie pe masă. Cineva răstoarnă peste pantofii de mătase, decolorați, un pahar cu vin negru. Dar artista, fără să dea importanță unei asemenea glume, scoate sunete supraomenești, stridente, metalice și totuși voalate de răgușala cronică a lungilor nopți de petrecere.
      

    Dame de consumatie, curtezane
    Didi și Nona
         Chef și veselie. Consumatorii și artistele, istoviți peste măsură, au ajuns

    la saturația băuturei care a avut timp să se acrească în gâtlejuri. Prietenul meu, care cunoaște bine localul, mă documentează asupra cătorva dintre vedetele  “Simplonului":

    - Uite pe Didi și Nona, dansatoare care devin cameleonic franțuzoaice, englezoaice, nemțoaice, după nevoile... clientelei...Una blondă, alta brună și amândouă drăguțe; nici nu bănui că sunt românce…

        lată o alta care-și coase, colo în colț, rochia de voal, ruptă adineaori: Este „Intzy", Intzi Helmein, dansatoarea, veselă, radioasă, sglobie chiar când n'are în poșetă cei douăzeci de lei pentru tramvai...

    - Cum este cu putință să n'aibă câțiva lei ?

    - Câțiva o fi având ; dar câte “artiste" care beau șampanie, nu sunt nevoite să petreacă "cu stomacul gol” de câteva zile ?

    - Dar cele douăcare moțăie cu jobenele pe cap cine sunt ?

    - Duo Visconti. Cea mică dansează “cu temperament"... Artista descinde dintr-o nobilă și cunoscută familie. “Temperamentul"-  vai temperamental nebunatec, sglobiu peste măsură a aruncat-o în vârtejul tuturor a vânturilor.... Dacă această

    “fată" ți-ar povesti scurta și viforoasa ei viața, ai rămâne uimit de ceea ce se poate petrece în sufletul unei dansatoare care tutuși mai râde și joacă.

        Alte artiste, cu farduri multicolore și cu pieptul și cu mâinile încărcate de bijuterii false, stau gânditoare, fumând ca niște locomotive... “


    Sursa: articole din seria “Bucureștiul petrece nopți” - semnată Ion Tik - publicate de săptămânalul “Ilustrațiunea română” – numerele din 28 mai 1931 și 3 iunie 1931 citite în Biblioteca Digitală a Bucureștilor.
    deieri-deazi.blogspot.com

    0 0
  • 07/19/14--20:05: Lili Bulaesi Voci uitate

  • 0 0
  • 07/19/14--21:09: Boabe de mustar


  • Boabele de mustar sunt excelente impotriva cancerului si pentru reglarea glandei tiroide!

    seminte de mustarSemintele (boabele) de mustar s-au bucurat de o legatura stransa cu civilizatiile umane din timpuri imemoriale. Grecii antici si romanii le-au folosit in mod regulat pentru gatit, dar acelasi lucru l-au facut si indienii in bucataria lor proprie. Aceste seminte, picante si cu puternic miros, au fost chiar mentionati in Noul Testament al Bibliei in “Pilda semintei de mustar”, a lui Iisus Hristos.
    Din pacate, reputatia semintelor de mustar s-a diminuat in ultimul timp, datorita legaturii lor cu mustarul, care, la randul sau, este conectat la fast-food, hamburgeri si hot-dog. Acest lucru este regretabil, deoarece atat semintele de mustar cat si popularul condiment (produs natural, fara conservanti!) contin multe beneficii pentru sanatate.
    Sunt bogate in compusi ce lupta impotriva cancerului
    Semintele de mustar sunt surprinzator de bogate in fitonutrienti numite isotiocianate, care au fost studiate extensiv pentru beneficiile lor anti-canceroase. De exemplu, un studiu publicat in “International Journal for Vitamin and Nutrition Research” in 2002 a constatat ca isotiocianatele pot inhiba mitoza si stimuleaza apoptoza (moartea celulelor) in celulele tumorale umane. Un alt studiu publicat in “Carcinogenesis” in 2010 a descoperit faptul ca praful din seminte de mustar, care este bogat intr-un grup deosebit de benefic de isotiocianate, numit alil-isotiocianate (AITC), poate inhiba semnificativ dezvoltarea cancerului vezicii urinare. Aceste rezultate impresionante sugereaza ca adaugarea unei cantitati mai mari de seminte de mustar la dietele noastre poate preveni, si, eventual, chiar trata, dezvoltarea cancerului.
    Semintele de mustar sunt pline de seleniu care reglementeaza tiroida
    O lingura de seminte de mustar contine aproximativ 21% din doza noastra zilnica recomandata de seleniu. In afara de a fi un antioxidant care ajuta la curatarea radicalilor liberi ce cauzeaza boli, seleniul este, de asemenea, responsabil pentru transformarea hormonului tiroidian T4 (mai lenes) in T3 (mai activ). Intr-adevar, seleniul lucreaza alaturi de iod pentru a ajuta la mentinerea functiei tiroidiene. Din moment ce o tiroida disfunctionala poate face ravagii in organism, este intotdeauna important sa se consume alimente bogate in seleniu, precum si iod.
    Contin compusul anti-inflamator curcumina
    V-ati intrebat vreodata de ce mustarul si semintele de mustar sunt, de obicei, de culoare galbena? Pentru ca acestea contin curcuminoizi, un grup de pigmenti liposolubili care sunt, de asemenea, gasiti in turmeric, ghimbir si alte ierburi si condimente de culoare galbena. Curcuminoizii, din care cel mai cunoscut este curcumina, sunt antioxidantii care poseda beneficii notabile anti-cancer (vezi articolul de pe almeea.com: Curcumina (sau curcuma), cea mai puternica substanta naturala impotriva cancerului! Mult mai eficienta decat majoritatea tratamentelor chimioterapeutice ale corporatiilor farmaceutice!). Curcuminoizii sunt, de asemenea, niste anti-inflamatori puternici. De exemplu, un raport publicat in “Alternative Medicine Review” in 2009 a constatat ca aceasta curcumina poate alina durerea asociata cu starile inflamatorii cum ar fi artrita reumatoida, boala inflamatorie a intestinului si sindromul de colon iritabil.
    Reprezinta o buna sursa de vitamine si minerale
    Semintele de mustar sunt o buna sursa de substante nutritive variate, inclusiv calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc si mangan. Doua lingurite ne furnizeaza 6 la suta din necesarul nostru zilnic recomandat de acizi grasi, omega-3, acizi polinesaturati benefici, necesari pentru a construi membranele celulare din creier.
    Mustarul si semintele de mustar naturale, de buna calitate, sunt usor achizitionate on-line sau din magazine. In timp ce semintele de mustar pot fi consumate si crude, totusi, gustul lor le face deosebit de potrivite pentru mancarurile gatite.
    almeea.ro

    0 0
  • 07/20/14--05:46: Nationalistii rusi
  • Nationalistii rusi vor schimbarea drapelului de stat si revenirea la steagul Imperiului Tarist

    autor: FrontPress20.07.2014

    imperial flagUn parlamentar din partea formaţiunii populiste Partidul Democrat Liberal din Rusia a pregătit un proiect de lege care vizează schimbarea drapelului de stat actual, care are aşezate pe orizontală culorile alb, albastru şi roşu. Acesta doreşte o revenire la steagul imperial ţarist din secolul al XIX-lea, care are dispuse, tot pe orizontală, culorile negru, galben şi alb. Aceste steaguri sunt des folosite la manfiestările naţionaliste sau monarhiste din Rusia, fiind considerate un simbol identitar preferabil actualului drapel. 
    Mikhail Degtyaryov a declarat într-un interviu că steagul imperial ar fi mult mai adecvat deoarece reprezintă “o epocă victorioasă din istoria Rusiei”, când acest simbol era folosit şi în teritorii care nu se mai află astăzi sub administraţia Moscovei, precum Alaska, o parte din Caucaz, Prusia Orientală, Polonia, Ţările Baltice, Asia Centrală şi chiar Finlanda.
    “Am obţinut victorii strălucite când am folosit acest steag care şi astăzi are capacitatea de a uni toţi cetăţenii Rusiei. Tricolorul modern, introdus în grabă de Boris Elţin, nu a fost niciodată supus dezbaterilor, nu au fost făcute cercetări în acest sens şi nici poporul nu a fost consultat. La începutul anilor ’90, toate deciziile luate în ţara noastră au fost impuse de consilierii americani. (…) Trebuie să ne reîntoarcem la drapelul de stat care este compatibil cu renaşterea glorioasă a naţiunii noastre”, explică politicianul.
    Acesta a mai estimat costurile pentru schimbarea drapelului de stat la circa 15,5 milioane de ruble, echivalentul a 443.000 de dolari americani.
    Majoritatea istoricilor ruşi susţin că actualul tricolor a fost introdus pentru prima oară de ţarul Petru cel Mare la sfârşitul secolului al XVII-lea.  Drapelul negru – galben – alb a fost însă adoptat ca simbol naţional în 1858, în timpul domniei ţarului Alexandru al II-ilea, şi a rămas neschimbat până în 1896. Ambele steaguri au fost folosite apoi între 1896 şi 1917, anul prăbuşirii monarhiei şi Revoluţiei Bolşevice. Rusia modernă a adoptat steagul alb – albastru – roşu în 1991, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, care introdusese steagul roşu comunist. Sursa: FrontPress.ro

    russian-attend-demonstration-national-462

    0 0
  • 07/20/14--07:09: Margareta Paslaru

  • 0 0
  • 07/20/14--09:34: Iubita amiralului Nelson

  • 0 0
  • 07/20/14--09:46: Margareta Paslaru

older | 1 | .... | 139 | 140 | (Page 141) | 142 | 143 | .... | 171 | newer