“Cert este faptul că fiecare parte a naţiunii trebuie să îşi elaboreze un concept de autonomie care să i se muleze perfect şi Ungaria, statul ungar, va sprijini conceptul de autonomie elaborat de naţiunea respectivă. Da, vom sprijini cu toate puterile acest concept de autonomie, putem arăta pildă în Uniunea Europeană şi putem spune că există deja exemple în UE pentru un anumit concept de autonomie şi, dacă există precedent, se poate şi pentru noi”, a afirmat Semjen Zsolt, potrivit traducerii oficiale, în cadrul dezbaterilor Universităţii de Vară Tusvanyos ce au avut ca temă “Părţile şi întregul – Masa rotundă a politicii naţionale”.

Vicepremierul ungar a spus că chestiunea autonomiei reprezintă “punctul nevralgic în ceea ce priveşte ţările urmaşe, succesoare” şi a susţinut că autonomia nu este o descoperire maghiară sau o cerere extremă, ci un drept uman, chiar “regina drepturilor omului”, scrie Jurnalul Naţional.

“Este important să spunem că Ungaria niciodată nu a cerut, niciodată nu a solicitat, nu a vrut ceva pentru care să nu existe precedent în UE. Aşadar, autonomia nu este o descoperire maghiară, nu este o solicitare maghiară extremă, aşa cum se spune în politica internă românească, ci autonomia este, de fapt, un drept uman la nivelul comunităţii. Se spune că este regina drepturilor omului”, a mai spus Semjen Zsolt, citat de Agerpres.

La fel ca şi în anii precedenţi, el a susţinut că în ţările în care se înfăptuieşte autonomia “acest lucru este spre binele naţiunii minoritare şi majoritare laolaltă” şi a adăugat că maghiarii nu sunt cetăţeni de gradul doi şi trebuie să spună că autonomia li se cuvine, aşa cum li se cuvine şi altor cetăţeni ai UE.

“Iar noi, dacă putem să acceptăm, şi este important să vedem acest lucru şi să facem recunoscut şi cu ţările succesoare, dacă acceptăm faptul că există un drept, autonomia, care unora li se cuvine, iar nouă nu, atunci am accepta că suntem mai prejos decât ceilalţi, şi din moment ce nu suntem mai prejos decât nicio altă naţiune, nu suntem cetăţeni ai UE de rang doi, nu suntem oameni de rangul doi, motiv pentru care ceea ce se poate pentru alţii se poate şi pentru noi, ceea ce se cuvine altora, ni se cuvine şi nouă”, a susţinut Semjen Zsolt.

El a adăugat că nu de la Budapesta trebuie să se spună ce concepte de autonomie trebuie să existe şi că fiecare naţiune trebuie să-şi elaboreze propriile concepte, care vor fi susţinute de Ungaria.

“Fiecare naţiune, ea însăşi, trebuie să îşi elaboreze propriul concept de autonomie. Cei din Voivodina, autonomia din Voivodina, cei din Ucraina Subcarpatică trebuie să procedeze la fel, ardelenii la fel – autonomie teritorială pentru maghiarii în bloc în secuime şi autonomie culturală pentru Partium şi pentru celelalte comunităţi de maghiari în diaspora”, a afirmat vicepremierul Ungariei.

El a subliniat că există exemple de autonomii europene şi este important să se vorbească despre asta ‘pentru ca şi fraţii noştri români să se obişnuiască cu autonomia’, adăugând că românii plecaţi la muncă în străinătate pot afla mai multe despre acest concept din ţările în care trăiesc, făcând referire la autonomia catalană.

Vicepremierul Ungariei a afirmat că pentru obţinerea autonomiei este nevoie, printre altele, de acceptarea de către majoritate, iar în România majoritatea deocamdată respinge această solicitare.

“Această autonomie se va realiza dacă avem o masă critică. Dacă în cazul catalanilor a fost nevoie de 100 de ani şi noi vom avea nevoie de o fărâmă de timp pentru a o obţine”, a spus Semjen Zsolt.

La dezbaterea cu tema “Părţile şi întregul – Masa rotundă a politicii naţionale”, reprezentanţii maghiarilor din Serbia, Ucraina, Slovenia, Slovacia şi România au vorbit despre situaţia socială şi politică a comunităţilor pe care le reprezintă.

La rândul lui, Laszlo Tokeş, cetăţean român şi în acelaşi timp, europarlamentar din partea formaţiunii FIDESZ (partidul de guvernământ din Ungaria), a declarat sâmbătă la Băile Tuşnad că “acum a sosit momentul autonomiei” şi că “acum trebuie să acţionăm” pentru împlinirea acestui deziderat al maghiarilor din România, informează ActiveNews.

“Deocamdată nu avem niciun motiv pentru optimism în această direcţie. (…) Să fie clar, noi nu mai avem alţi 25 ani să aşteptăm pasiv pentru începuturi, pentru mici întâlniri dintre maghiari. Timpul nostru este acum, acum trebuie să acţionăm, acum a sosit momentul autonomiei. Nu avem timp să facem promisiuni şi nu avem timp să visăm. (…) Nu e timp pentru incertitudini, pentru oportunism politic, pentru acele speech-uri care doresc îndobitocirea poporului, pentru că acestea ne pot fi fatale”, a afirmat Tokes Laszlo, potrivit traducerii oficiale.

Acesta a adăugat că pentru autonomie este nevoie de curaj, determinare şi voinţă politică şi a invitat la dialog, în acest sens, conducerea UDMR, pe care a criticat-o pentru absenţa de la Băile Tuşnad şi despre care a spus că se simte mai bine în compania premierului Vitor Ponta, decât “cu cealaltă parte”.

“Constatăm cu regret că UDMR se înţelege mai bine cu domnul Victor Ponta decât cu cealaltă parte, care reprezintă maghiarii din Transilvania şi aşa am ajuns în situaţia în care un reprezentant al maghiarilor din Transilvania a trebuit să ajungă pe lista unui partid din Ungaria. Din punctul meu de vedere, în ceea ce priveşte partea morală, nimeni nu mai are nicio scuză să nu participe la dialog, nici măcar UDMR nu-şi poate permite. Eu îndemn să ia iniţiativa şi să fie gata să participe la acest dialog, în vederea reprezentării intereselor naţionale”, a mai spus Tokes, citat de Mediafax.

În timp ce susţinea autonomia pe criterii etnice, europarlamentarul a acuzat românii că nu au cultura dialogului şi că naţionalismul se manifestă şi după 25 ani! El a afirmat că anul trecut, când a dat exemplul Tirolului de Sud pentru autonomia din Ardeal, i s-a retras Ordinul “Steaua României” şi a izbucnit un mare scandal, în loc să se înceapă un dialog.

Printre cele mai vehemente critici la adresa provocărilor separatiste de la Băile Tuşnad au venit din partea deputatului PSD, Bogdan Diaconu. Acesta a condamnat atât afirmaţiile radicalilor unguri, cât şi pasivitatea autorităţilor române.

“Oficialii budapestani sau politicienii maghiari din România pot să declare ce doresc la tabăra de vară autonomistă de la Băile Tușnad, nici pe ei nu-i va opri nimeni. Statul-șvaițer nu reacționează atunci când este violat din toate părțile, ceea ce invită la fragmentarea și disoluția lui”, a declarat acesta.

“Oficialii de la Budapesta vin ca acasă în Transilvania și se comportă ca niște stăpâni care fac legea sau sunt deasupra ei. Statul-șvaițer reprezintă o invitație deschisă pentru factorii de putere din țara vecină să vină și să ia ce își doresc, să spună orice le trece prin cap și să desfășoare activități de neconceput pe teritoriul unui alt stat. Prin gesturile lor, politicienii maghiari ne-au schimbat deja Constituția, transformându-ne dintr-un stat suveran într-un stat permeabil. Până la urmă, statul-șvaițer e o metaforă prea blândă. Având în vedere cum îl penetrează extremiștii maghiari, e mai degrabă un stat al nimănui…”, a mai spus Bogdan Diaconu, referindu-se la lipsa de fermitate a oficialilor români. Sursa: FrontPress.ro